Publicat: 30 Ianuarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

ROMPRES: Demonstraţie în faţa sediului P.N.Ţ.

Demonstraţia din faţa sediului PNT din cursul dimineţii de luni a luat, la amiază, o turnură dramatică. De la 200-300 de demonstranţi, cît erau în jurul orei 13, se ajunsese la cîteva mii care, urcaţi pe troleibuze şl camioane şi masaţi în jurul clădirii, îşi manifestau nemulţumirea pentru poziţia adoptată de     PNT, PNL şi PSD faţă de Frontul Salvării Naţionale, faţă de legitimitatea Frontului. Pe mari pancarte erau înscrise proteste faţă de modul cum ţărăniştii concep revenirea la democraţie în România. Se scandau, de asemenea! "Nu scoatem ţara la mezat", "Vrem libertate", "Jos partidele istorice". Grupuri mai radicale cereau plecarea din ţară aconducerii PNT sub motivul că nu ar fi trăit în România.

(Continuare în pag. a III-a)

Demonstraţie
(Urmare din pag. I)

În această situaţie, poliţia şi unităţi ale armatei au înconjurat clădirea pentru a asigura protecţie împotriva oricăror posibile acte de violenţă. În sediul partidului se aflau Ia acea oră preşedintele P.N.T. Corneliu Coposu, secretarul general Liviu Petrina, alţi membri ai conducerii, precum şi un număr redus de aderenţi. Unul dintre aceştia din urmă, Cornel Dorobăţ, muncitor la Rîmnicu Sărat, a ţinut să declare că cei care manifestează afară nu cunosc îndeajuns istoria P.N.T. "Sintem şi noi români - a spus el - şi nu am venit de afară. După 40 de ani de totalitarism dorim şi noi libertate, libertatea tuturor ce-tăţenilor indiferent de religie, naţionalitate sau concepţie, libertatea tuturor partidelor politice."

Toader Botez, mecanic la Trustul I.A.S. Vaslui, a subliniat că a petrecut peste 17 ani în închisoare ca deţinut politic şi consideră necesar ca ase-
menea lucruri să nu se mai întîmple. "Nu mai doresc ca cineva să fie condamnat din raţiuni politice", a spus el. "De aceea este necesar să avem un regim parlamentar, rezultat al unor alegeri libere la care să participe toate partidele politice. De ce ne cer să plecăm din ţară cînd noi am suferit aici, ca şi ei de pe urma dictaturii unui regim totalitar?" Bogdan Dradin, matematician, fost docher în portul Constanţa consideră că cei 40 de ani de totalitarism au lăsat serioase sechele în conştiinţa oamenilor, sechele care trebuie înlăturate. "Trebuie să ne obişnuim cu principiile democraţiei reale, acele principii formulate de Montesquieu şi care dau drepturi egale tuturor, inclusiv partidelor politice de a participa la viaţa politică a ţării". Nu sîntem împotriva F.S.N., dorim însă să se constituie într-un partid care să concureze cu şanse egale cu ale celorlalte partide la alegeri".

Apoi s-a petrecut un eveniment emoţionant: domnii Petre Roman şi Cazimir Ionescu au pătruns prin mulţime, făcînd apel la calmarea spiritelor, la raţiune şi înţelegere şi au intrat în sediul P.N.Ţ. După o convorbire scurtă cu dl. Corneliu Coposu, primul ministru a ieşit in balconul clădirii P.N.Ţ. şi s-a adresat mulţimii arătînd că "noi nu sîntem pentru violenţă", "Am reuşit revoluţia - a spus domnia sa - acum trebuie să reuşim şi democraţie în legătură cu cele întîmplate ieri, vom purta un dialog cu reprezentanţii P.N.Ţ.". La rîndul său, dl. Cazimir Ionescu a spus că nu se poate "impune unui partid să nu participe la viaţa politică".

"Noi am luptat contra dictaturii şi nu vrem să impunem o altă dictatură. Noi reprezentăm o forţă care trebuie să dialogheze deschis cu celelalte formaţiuni politice. Oricine are dreptul la acest dialog", a mai spus dl. Cazimir Ionescu.

La apelul primului ministru şi al vicepreşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Cazimir Ionescu, cei prezenţi au permis deplasarea, în deplină siguranţă, a celor aflaţi în sediul P.N.Ţ.


Pag. 1-a

Document

Dintre sute de... catarge! 

- Revoluţia ascultată prin statie -

Ne aflăm tot în intervalul orelor 12-14 din ziua de 21 decembrie şi lucrurile încep să se precipite. Defluirea manifestanţilor începe să capete o turnură "periculoasă" pentru ordinea ceauşistă, aşa că în distribuirea ordinelor intervine însuşi "T.P." - aici nemaifiind nevoie de nici un cod. Lipseşte din toate aceste comunicări indicativul generalului Nuţă - din motive întemeiate: acesta avea treburi importante la Timişoara, unde trebuiau să dispară urgent cadavrele celor împuşcaţi sau schingiuiţi cu cîteva zile în urmă. Încep să se pună probleme "specifice" pen-tru crepusculul dictaturii: intervenţia cu petarde şi grenade lacrimogene. Şi filmarea "copiilor" - bineînţeles, în scopul depistării şi "tratării" ulterioare a aşa-zişilor huli- gani. Să urmăm, deci, ascultarea modului de derulare a evenimentelor care aveau să însemne începutul Revoluţiei şi sfîrşitul dictaturii.    

O. A.    

- Amănunte în pagina a II-a -    

Dintre sute de... catarge!
- Revoluţia ascultată prin staţie -

- Nu este necesar. S-au dus forţe din ordinul Iui T.P. (Evident, Tudor Postelnicu - N.R.).

- Catargul, sînt Catargul 4.

- Comunică.

- De la Republicii masare multă.

ISMB - Cei care erau la Inter, au trecut şi-au intrat pe Academiei, aici la Union.

- Pe 13 Decembrie se adună iarăşi, pe Calea Victoriei pentru a se întîlni cu cei de la Continental.

- Tridentul, sînt Catargul 5. Forţele noastre sînt acolo. Se discută cu el, se parlamentează cu ei.

- Recepţionat.

- 166 sînt 156.

- Înspre str. Av. Radu Beller.

- Bine. Nu sînt baraje acolo?

- Sînt, sînt, dar a depăşit barajele.

- Bine, bine.

- Luaţi forţele alea de la Union, dragă, într-acolo.

- Am înţeles!

USLA. - Sînt Catargul 5, Tridentul. Continuă scandările aici.

- Da, recepţionat. Au ajuns forţele?

- Sînt faţă-n faţă. Se pare că parlamentează cu ei.

- Da, 153, sînt 155.

- Trebuie căutat pionul Georgescu cu camera de luat vederi. Trebuie trimisă camera de luat vederi neapărat.

- Recepţionat. Urcă dinspre Piaţa Unirii spre Magheru. Am trimis pe pionul Georgescu cu rezerva de intervenţie cu plutonul în zona respectivă.

- Vă rugăm să vorbiţi mai încet şi mai rar.

- Da, dinspre Piaţa Unirii urcă spre b-dul Magheru. Am trimis subunitatea de intervenţia acolo.

- Bine, bine dar şi camera de luat vederi.

- Bine, luăm măsuri.

- Trebuie neapărat filmaţi copiii.

- 153 sînt 150.

- Comunicaţi.

- Unde să vină cu camera?

- În faţă la Hotel Bucureşti.

- Recepţionat.

- 155, mai spuneţi o dată, direcţia Piaţa Unirii către?

- Piaţa Unirii către Magheru.

- Mulţumim. Cam cîţi?

- E un grup destul de apreciabil.

- 153, sînt 156.

- Pionul Georgescu a plecat spre d-voastră.

- Mulţumesc, urgentaţi trimiterea de grenade lacrimogene încoace.

- Unde?

- Tot la hotel Bucureşti. Să vină pe la Biserica Albă, pe lîngă locuinţă, pe la Cosmonauţilor.

- Vă rog să ne precizaţi, dacă puteţi, ce posibilităţi de acces sînt într-acolo.

- Deci, Cosmonautilor, traversează bulevardul şi merg înainte către Biserica Albă.

- Recepţionat.

ISMB - Locţiitorul şefului securităţii către un şef serviciu birou.

- Comunicaţi.    

- Concentrarea cea mai masivă e aici la intersecţia Batiştei, la Intercontinental.

- Folosim masiv do gela* şi de lacrimogene,

- Gela 44.

- Hotel Bucureşti, din dispoziţia lui Iulian Vlad.

- 153 Gela numai 44 (tot stocul!).

- Bine, mulţumesc.

- 159 atenţie la folosire Gela, numai 44!

- 153, trimit tot la Bucureşti?

- Ţineţi-l acolo pentru un mijloc mobil de deplasare. Să vedem unde va fi nevoie.
* Gela - Petarda

(Va urma)


Pag. a 2-a

PROCESUL MARILOR CRIMINALI

Şacalii încep să se sfişie

Continuă procesul inculpaţilor Postelnicu Tudor, Bobu Emil, Dincă Ion şi.Mănescu Manea, trimişi în faţa Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti pentru comiterea infracţiunii de complicitate la genocid.

Reluate ieri dimineaţă, dezbaterile procesului au continuat cu interogatoriile lui B. E., P. T., M. M. Astăzi dimineaţă, au început audierile martorilor, urmînd ca procesul să ajungă în faza dezbaterilor de fond.

Cum Televiziunea Română Liberă v-a prezentat integral aseară interogatoriul luat inculpatului Bobu, vom stărui asupra punctelor principale din declaraţiile celorlalţi doi membri ai clanului, cit şi asupra unor observaţii mai generale.

Ce ascunde delaţiunea de "cadre"

Aţi avut imaginea jalnicei prezenţe In faţa instanţei a celui ce era considerat numărul 2 in partid, după nr. 1 şi nr. 1 bis: Bobu Emil.

A vorbit mult, a vorbit viclean, drapîndu-şi laşitatea şi mizeria morală într-o tuşă groasă, vizibil neautentică, de regret. A fost nevoit să recunoască faptul că în momentele de cumpănă ale crimei a fost deosebit de activ în slujirea necondiţionată a celor pe care
dictatorii, a celor care l-au propulsat pe el - un om de nimic moral şi intelectual - pe culmile puterii.

Aşa cum a făcut carieră, aşa cum toată viaţa sa de demnitar al ceauşismului s-a bălăcit în eforturile generale ale clanului de a instituţionaliza vulnerabilitatea fiecărui ins scormonind în mocirla dosarelor de cadre, E.B. a rămas acelaşi şi în boxă. A "turnat" - ca să păstrăm limbaiul instituţiilor care fi vor găzdui de acum înainte - pe toată lu-

Stelian MOTIU
Val. VOICULESCU

PROCESUL MARILOR CRIMINALI
Şacalii încep să se sfîşie
(Urmare din pag. 1)

mea. I-a "turnat" pe colegul de arest - Manea, pe Dincă, pe Coman, pe Postelnicii. Asta, ca să i se vadă "cinstea", "principialitatea" şi, mai ales... nevinovăţia proprie.

Dincolo de recunoaşterile impuse de probele şi de logica argumentelor actului de acuzare, de aparenţa "sfîşietoare" a mustrărilor de conştiinţă ale unui fost procuror militar - cum s-a prezentat (ce dreaptă e, uneori, judecata istoriei!), Bobu-Bormann n-a reuşit să ne reţină atenţia decît cu un singur lucru: amănuntele privitoare la moartea generalului Milea. Bobu e sigur (cît o fi de sincer?) că dictatorul l-a lichidat pe fostul ministru al apărării. Argumentele: ameninţarea directă cu plutonul de execuţie în şedinţa din 17 decembrie; atitudinea demnă a generalului care a refuzat să tragă în popor şi mai ales, faptul că, înaintea şedinţei din dimineaţa de 22 cu vreo jumătate de oră, l-ar fi auzit pe Ceauşescu spunînd, extrem de revoltat faţă de poziţia ministrului apărării: "ÎI destitui".

În rest, miniciuni de duzină, demagogie uscată, limba de lemn a "conducerii superioare".

Corupţia prostiei viclene

Postelnicu Tudor, cel care vreme de 9 ani, pînă în 1987, a îndeplinit funcţia de şef al securităţii, iar de atunci - şi pînă la Revoluţie - pe cea de ministru de interne e un neştiutor. Mai exact, aşa vrea să pară. Sare în picioare cu o slugărnicie dezgustătoare, ţipă "regulamentar" ca un recrut pedepsit pentru dezertare sau vreo faptă ruşinoasă, asudă animalic. Obedient, cooperant cu afişată ostentaţie, P.T. a fost preocupat, pe tot parcursul interogatoriului, să joace - ca un grotesc şi hidos Svejk - rolul inocentului prostănac, care ar fi căzut în crimă ca musca-n lapte..

Cumplită, neruşinare. Individul acesta cu ochi vicleni, cufundaţi în osînză, care a tăiat şi a spînzurat, care a terorizat o ţară întreagă, al cărui nume era suficient să-ţi creeze anxietate şi insomnii zice: "declar"; "Trădătorii m-au silit... eu n-am cunoscut..., eu n-am acţionat". La Timişoara, nu el - ci altul, la Bucureşti, nu el - ci altul. Susţine că el, un "amărît" de ministru de interne se ocupa de pompieri şi de miliţia stradală, cel mult. A fost chiar un fel de disident pentru că, în ultimele zile, "eram însoţit mereu (pesemne de gorilele cu care brutaliza manifestanţii) şi în noaptea de 21 spre 22 dec. mi s-a cerut să nu părăsesc CC-ul" (acolo a dormit şi dictatorul ce-şi dorea aproape slugile credincioase).

Fără să vrea, desigur, P.T. se demască: a reieşit limpede faptul că ordinele din partea celor doi tirani nu le primea în cursul diferitelor şedinţe, în cine ştie ce cadru organizat ci pe TO (telefonul scurt) atunci cînd la "244" îi răspundea direct dictatorul sau atunci cînd, în intimitatea biroului "tovarăşei" "aranja" dispariţia morţilor de la Timişoara.

Şi, totuşi, fostul şef al securităţii nu minţea chiar 100 la 100. Era probabil mai sincer cînd declara, în cursul anchetei, că "am fost un dobitoc" sau cinci a precizat, ieri, că "la lucruri subtile nu mă chemau pe mine". Îngustimea lui Intelectuală a mai reieşit la iveală şi cu diferitele "scăpări": ba privitoare la organizarea securităţii pe care, pasă-mi-te, nu o cunoştea, ba cu privire la intenţiile dinastice ale lui Ceauşescu (vezi pregătirea lui Nicu pentru a "triumfa" la preconizatele alegeri din martie). Cunoaşte, la rîndu-i, tactica aruncării cu noroi în foştii colegi.

Prostie, viclenie, corupţie. Fostul ministru de interne a recunoscut că primea "cadouri". Inventarul "strictului necesar" din locuinţa sa cuprinde 17 pagini: 11 televizoare, videocasetofoane, camere video etc, 10 kg bijuterii,. 56 .cupoane stofe, 200 kg carne, 63 cartuşe ţigări, 416 sprayuri şi afle articole cosmetice, 86 pachete cafea, 247 900 Iei în numerar, etc, etc. Dar Postelnicu e un sfînt: "sint nefumător şi nebăutor".    

Să-l lăsăm, în încheiere, pe Postelnicu caracterizat de vecinul său de boxă: "secundantul de zi şi de noapte al cuplului criminal, un satrap feroce şi animalic". L-am citat pe Mănescu Manea.

Impostura în jilţul puterii lipsite de prerogative

Ca ziarişti, ca români, am trăit momente penibile pe parcursul interogatoriului singurului "intelectual" al cvartetului laşităţii şi imposturii criminale. Pentru că, sastisiţi de agramatismele şi haosul mintal aduse în boxă de Bobu şi Postelnicu aşteptam ca "profesorul şi academicianul" M.M. să aducă o imagine ceva mai rasată despre nivelul celor ce au condus atît amar de vreme ţara. M.M. a oferit, poate, cel mai penibil spectacol al iresponsabilităţii criminale. În fraze sforăitoare, cu lustrul deschizătorilor de solemnităţi ceauşiste, a gîngăvit incontinent despre democraţie, demnitate, despre "lupta poporului, a eroicei noastre armate". Ce impietate!

Gîngăveala n-a uitat un lucru: să afirme, în subtext, propria nevinovăţie, faptul că el, vicepreşedintele statului, era un biet bătrîn neputincios ce se ocupa cu situaţia fondului funciar, restul timpului dedicîndu-l... studiilor economice. Vom avea vreme să zăbovim asupra personalităţii lui Mănescu, mai încolo. Să reţinem, pentru relatarea noastră de astăzi doar două elemente, întrebat ca a făcut în noaptea de 21 spre 22 decembrie, cînd pe străzile Bucureştiului curgea sînge nevinovat, pomposul vicepreşedinte a răspuns cu o buimăcitoare inconştienţă: ,.M-am întors la cabinetul meu şi m-am culcat. Cînd m-am trezit dimineaţa am intrat direct în şedinţă la dictator". A doua declaraţie: interogat asupra dezgustătorului episod, cunoscut de acum, al sărutării mîinilor tiranului, Mănescu s-a explicat: "am vrut să-i mulţumesc pentru că m-a luat în elicopter, în locul lui Dăscălescu, şi m-a dus pînă la Snagov". Semnificativ pentru faraonismul ritualurilor de la curtea "celui mai...". Altfel, moravuri foarte rentabile pentru credincioşii servitori, aşa cum se vede şi din "strictul necesar" al "boierului" Manea găsit cu prilejul percheziţiei: 4 milioane lei numerar şi carnete CEC, 1 200 dolari printre alte valute, 97 obiecte aur şi argint, ş.a. Să tot săruţi labele patronului!

AZI

Domnul doctor Bogdan Marinescu (adjunct al ministrului sănătăţii) adresează, prin intermediul ziarului nostru, următoarea propunere (personală) Frontului şi partidelor: să doneze fie şi numai 3 la sută din fondurile campaniei electorale în beneficiul leagănelor, al caselor de copii şi al copiilor handicapaţi, faţă de care ştim ce grijă avea trecutul regim.


Pag. a 3-a

PROIECTUL DECRETULUI-LEGE

PENTRU ALEGEREA PARLAMENTULUI, PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI ŞI CONSILIILOR LOCALE

• Guvernarea României se realizează pe bara sistemului democratic pluralist, a separaţiei puterilor legislative, executive şi judecătorească şi a alegerii conducătorilor politici în stat pentru cel mult două mandate.

• Parlamentul va fi alcătuit din Adunarea Deputaţilor şi Senat.

• Preşedintele României, precum şi consiliile judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale se aleg prin vot universal egal, direct şi secret.

• Perioada mandatului pentru parlament, preşedinte şi consilii locale va fi stabilită prin Constituţie.

• Au dreptul de a alege cetăţenii români cu domiciliul in ţară care au împlinit 18 ani.

• În Senat au dreptul de a fi aleşi cetăţeni care au împlinit 30 ani.

• Cei care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice, nu pot fi nici aleşi.

• Accesul la radio şi televiziune în campania electorală este garantat şi se realizează echitabil şi gratuit.

• Partidele vor primi o subvenţie de la bugetul de stat, determinată o dată cu stabilirea datei alegerilor (?! - n. red.).

• Campania electorală începe de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor (?I - n. red).

• Data alegerilor se stabileşte prin decret, cu cel puţin 60 de zile înaintea Votării (Aha! - n. red.).

• Adunarea Deputaţilor este formată din 235 deputaţi aleşi şi, după caz, din deputaţi desemnaţi.

• Senatul este format din senatori aleşi, in funcţie de populaţia judeţelor, din 15 reprezentanţi ai armatei şi, după caz, din senatori desemnaţi.

• Candidaţii pentru Parlament şi Preşedintele României se propun de către partide sau alte formaţiuni politice. Se pot prezenta şi candidaturi independente susţinute de cel puţin 251 alegători.

Vom reveni cu alte detalii.


Pag. a 4-a

EFECTUL CENZURII!

În august 1974 a avut loc la Bucureşti Congresul Mondial al Populaţiei, găzduit de Sala Palatului. La acest congres a fost editată şi o publicaţie, intitulată "Planet", sub îngrijirea cotidianului londonez "Times". Într-un număr al "Planet"-ului s-a aflat şi desenul alăturat, dar care a fost scos din pagină, în ultimul moment, prin intervenţia unor cenzori. Apropo de aşa-zisa presă liberă...

Gabriel MIRON