Publicat: 30 Iulie, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 30 iunie 1994

TRANZACŢIILE TRANZIŢIEI

CINISM Şl EMOŢIE

Dezlegarea de cenzură şi eliminarea tuturor inhibiţiilor a părut să fie caracteristica dominantă a discursului politic de după decembrie ’89. Obsesia învăluirii adevărurilor celor mai simple în munţi de precauţii şi parafraze, evitarea sistematică de a se spune lucrurilor pe nume, exersarea unui complicat sistem de comunicare prin aluzii şi subtext au creat, în momentul răbufnirii revoluţionare, o tendinţă divergentă: aceea de a simplifica - adesea periculos - exprimarea, de a merge direct la ceea ce era considerat a fi esenţa, de a spune "verde în faţă”, mai pe româneşte, ceea ce era de spus.

Eliberat de orice rigori, acest gen de comunicare publică - dar mai ales, publicistică - a dus la o veritabilă escaladare a brutalităţii, a lipsei de susţinere faptică, a caracterului definitiv al oricărei afirmaţii. Sugerat de presă şi preluat cu entuziasm de oamenii politici, de la care s-a întors în paginile de ziar "întărit”, discursul cinic şi violent este, în mare măsură, responsabil de o tot mai vizibilă îndepărtare a omului de presă, în special de cea cotidiană. Este un sugestiv "fenomen de respingere”, care demonstrează - dacă mai era nevoie - că şi în această zonă este mai necesar a construi, decât a demola şi că omul are întotdeauna nevoie de o rază de speranţă,
dincolo de o realitate care poate să-i apară lipsită de astfel de semne.

Cum era şi de aşteptat, cea mai mare cantitate de violenţă şi de suspiciune scrisă s-a revărsat asupra celor mai proeminente figuri politice ale perioadei: domnii lliescu şi Coposu. Ambii au fost acuzaţi de cele mai mari "crime”, ambii au fost ironizaţi - şi când trebuia, şi când nu - ambii au fost insultaţi, pur şi simplu, fără a se ţine cont de cele mai elementare norme de conduită urbană. Nu importă, aici, direcţiile diferite din care s-au tras aceste salve aproape neîntreruptei "Schijele” lor s-au împrăştiat egal în decor, atingând zone în care au generat reacţii contrare.

În ultima perioadă, "ţintele" de marcă au traversat un episod de existenţă aparte: au fost bolnavi. Dl Coposu a suportat o lungă internare, iar dl lliescu - o intervenţie chirurgicală. Brusc, canonada a încetat. Interesul arătat evoluţiei celor două procese a fost unul decent şi civilizat. O stare de emoţie - chiar dacă nu manifestă - a însoţit receptarea publică a acestor evoluţii. Mecanismul cinismului şi al urii şi-a încetat, pentru moment, funcţionarea.

E un semn bun. E semnul că, dincolo de încrâncenarea şi intoleranţa pe care ni le-au inculcat lungii ani de teroare, valorile morale fundamentale n-au fost afectate. Sau n-au fost afectate atât de grav încât să ajungem să ne bucurăm de suferinţa cuiva. Este semnul că putem spera în normalitate.

Octavian ANDRONIC


LA PUNCT
DUMNEZEU L-A CREAT PE OM ŞI ACESTA, CORUPŢIA

Ca tot omul ce trăieşte cu frica lui Dumnezeu, şi eu, atunci când mă gândesc la câte minunăţii se mai petrec pe astă lume, memorez versetul 9 din capitolul 7 al Eclesiastului: "Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuieşte în sânul nebunilor".

Sigur, ele, învăţămintele sfinte, îndeamnă la cumpătare şi la comportament ce nu trebuie să depăşească limitele normalului, dar puterea lor de seducţie se reduce la zero când bipedul, ajuns în pragul mileniului trei, se vede pus în situaţia de a-şi plăti nu numai iertarea păcatelor, dar şi trecerea lui în lumea umbrelor. Mita şi corupţia au încins într-o sarabandă deşănţată şi dezlănţuită, la cote ce ating paranoia, persoane şi personalităţi, bogaţi şi săraci, sindicate şi partide, puteri militare şi organizaţii internaţionale, companii supranaţionale ori guverne. Comunişti sau liberali, socialişti sau social-democraţi, republicani sau monarhişti, pe deasupra ideologiilor, îşi dau mâna - mai bine zis, îşi murdăresc mâinile - în atingerea măreţului ideal al bunăstării comune; cât mai mulţi bani, prin orice mijioace.

De la Atlantic la Pacific şi de la Nord la Sud, un imens scandal cutremură o lume nebună, nebună, nebună, care mai speră, încă, în purificare.

Emil JURCĂ

Laureată a concursului Queen of the Year

Beatrice Vornicu este cea mai cunoscută româncă din Malayezia

Un important concurs de frumuseţe, "Queen of the Year", finalizat, de curând, în capitala Malayeziei a avut-o printre laureate şi pe studenta Beatrice Vornicu, care a concurat alături de frumuseţi din 24 de ţări. La conferinţa de presă ce a avut loc marţi seara la Club Martin, dl Liviu Miron, managerul firmei Sporting International, iniţiatorul concursului care a propulsat-o pe Beatrice Vornicu pe orbita unor mari concursuri internaţionale, a prezentat dovezi palpabile ale succesului reprezentantei României la această competiţie de un bun nivel, onorată şi de prezenţa unor oficialităţi şi magnaţi locali. Declarată prinţesa concursului şi clasată pe locul doi în ierarhia oficială a concursului, Beatrice Vornicu a fost spontană, rezervată şi inspirată şi la conferinţa de presă, la care a apărut într-o ţinută mai degrabă sobră. Dacă suma pe care a primit-o ca onorariu pentru locul câştigat rămâne în continuare învăluită în mister - 20 sau 70 de milioane - este cert că, începând de marţi seară, Beatrice Vornicu este directoarea, cu drepturi depline, a agenţiei de manechine patronată de Sporting International, anunţ făcut public de către managerul firmei, în faţa gazetarilor şi sponsorilor. O dată cu aceasta, Sporting International şi-a anunţat intenţia de a organiza, încă din luna august, mai multe concursuri pentru desemnarea reprezentantelor României la alte competiţii internaţionale de gen. (L.V.)