Publicat: 31 Ianuarie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

Procesul marilor criminali

Ziua a treia - MARTORII VORBESC

• Generalul Milea, Eroul Revoluţiei române, îi cerea lui Dincă: "Lasă-mă să vorbesc cu subordonatul meu" • Apărarea inculpaţilor I-a cerut ca martor pe dl. Paul Niculescu-Mizil! • Martorul Corneliu Pîrcălăbescu, colonel, "executorul testamentar sui-generis" al lui Vasile Milea declară "Generalul Milea mi-a spus: «Cornele, Ceauşescu mi-a ordonat să trag în popor. Nu pot face asta. Te rog să transmiţi acest lucru soţiei şi copiilor mei»" • Torţionarul Postelnicii Tudor in acţiune la Piaţa Unirii, la Athénée Palace, în toată ţara • Se anunţă noi date despre acţiunile drăguţului de Bobu Emil cu luminoasa sa suită la Timişoara • Mănescu Manea are nevoie de o examinare medicală generală. Doar acum să aibă o asemenea nevoie? Ar fi fost necesară, de mai multă vreme, o verificare serioasă pentru ca toată galeria de sceleraţi care ne-au tiranizat atîta vreme să nu mai cuprindă, dacă s-ar fi putut, atît de mulţi bolnavi. Cu ani în urmă, prin Occident, a făcut vogă o carte intitulată "Aceşti bolnavi care ne guvernează". Lideri de state, de partide, personaje charismatice instalate ferm în istorie, sufereau sau suferă de toate cele. De-ale fiziologicului. Ba, mai mult, bolnav fiind, un M.M. este "aşarnat" în a se reîntoarce în amontele nomenclaturii, doar-doar s-o mai alege cu vreun osişor de ros. Cum îi spuneau, lui şi altora ca el, unii dintre prietenii lui de anţărţ: academicianulnul. Adică "Manea Mă... !".
Ziua de ieri a fost calmă pînă la un punct. Pînă la acela în care a fost evidentă determinarea apărării de a acţiona ca parte într-o justiţie civilizată. Adică ambiţioasă să-şi facă datoria, să trateze clienţii în spiritul normelor fundamentale, a constantelor dreptului. Prizonieri ai spectacolelor barbare, ai imaginilor duşmanilor apăruţi peste noapte - Răceanu este doar unul dintre ultimele cazuri - ne încîntăm în faţa inocenţei vinovate - afişat vinovate - a acestor slugi cărora orice urmă de personalitate le-a fost confiscată. Şi-au confiscat-o fără ruşine. Ca netrebnice slugi, ca fiinţe în legătură cu care calificativul de oameni nu poate fi rostit în aceeaşi zi, cei patru impun spectacolul

Stelian MOŢIU
Val. VOICULESCU

(Continuare în pag. a ll-a)

Procesul marilor criminali
(Urmare din pag. l)
penibil al nimicniciei morale. Ce au spus cei 7 martori de ieri ai acuzării - ofiţeri ai armatei, poliţiei, un fost ministru - ne-au ajutat să înţelegem cît de uşor aceia care au constituit un fantomatic stat-major al dictaturii deschise şi agresive au concedat la crimă. La o crimă ale cărei semnificaţii în plan istoric le vom dimensiona cu greu. Şi doar în perspectiva timpului. Martorii au relatat, fără rezervă, asupra modului în care s-a comportat, în acele situaţii tensionate din timpul bătăliilor încărcate de aşa nădejdi revoluţionare, P.T.: Animalic agresiv hidos. Ceva din zona descompunerii morale. Cum avea, de altfel, să confirme banalul inventar din casa în care îşi asigurase "strictul necesar". "Strictul-necesar"...

P.T. a lovit, în timpul demonstraţiei, cu picioarele, în oameni. Dar P.T. este un "erou". Mai ales pentru că nu are nici un fel de îndoială cu privire la sine însuşi. O fi lovit el cu picioarele o femeie căzută pe trotuar la Piaţa Unirii, dar asta "o resping cu toată hotărîrea...". Cînd e vorba de un efort elementar de a descoperi cîte ceva din... năzuinţele lacustre, P.T. are o preocupare bolnăvicioasă: să i se spună dacă a plecat de la cofetăria "Bucureşti" cu maşina sau pe jos. Să-i spună cineva. După cum... mai mult ca sigur că a plecat pe jos. Şi că, de mult timp, bate incontinent subteranele despre care afirmă că el, fostul şef de un deceniu al Securităţii Statului, nu ştie nimic. Chiar aşa de incapabil...? De absent...? Chiar aşa!

Prostia nu bate la uşă. Cînd e să fie, ea stă cocoţată pe cuptor. Aşa pare să fi fost T.P. Prostie la temperaturi înalte. Ca atare, periculos. Rău şi, ca probabilul său frate vitreg - fiu al nestăvilitului Andruţă - un genialoid într-ale diabolicei alcătuiri a unei neoprite crime generalizate. O familie desprinsă parcă, din cele mai negre şi mai inadmisibile legende, proprii comunei primitive. Un avorton. Avorton după avorton ar fi o posibilă definiţie a familiei...

... Cei patru, din boxă. Am asistat - şi mai asistăm - la derularea jalnică a slugărniciei şi derutei, a neputinţei şi laşităţii, a ignarei turnătorii neîntrerupte ce se dezvoltă ca stuful în mlaştina mizeriei morale. Un proces politic ale cărui conotaţii sînt, în primul rind, morale. Un proces. Îi vom suporta din ce în ce mai greu pe cei care cred că un proces este foarte aproape de o dorinţă...

Postelnicu mai are multe de spus.

APĂRĂTORUL LUI POSTELNICU NE DECLARĂ: "Pînă în acest moment consider că este impecabil modul în care tribunalul a asigurat exerciţiul garanţiilor procesuale în favoarea inculpaţilor, a asigurării drepturilor celor cuprinşi în acest proces cu semnificaţie istorică deosebită pentru ţara noastră şi, poate, pentru Europa.

După cele două zile de cercetare judecătorească pot afirma cu toată convingerea că s-a realizat o demonstraţie publică a ceea ce înseamnă instalarea fermă în interiorul legalităţii depline a respectării necondiţionate a principiilor şi normelor fundamentale ale normativelor de desfăşurare a judecăţii penale. Aşa cum bine s-a subliniat în ziarul dv., pentru noi toţi, cei care participăm la acest proces istoric, dezbaterile la care asistăm nu pot fi considerate ca parte într-un spectacol, într-un "show" sui-generis ci, ca o autentică şi profundă analiză a datelor fundamentale ale societăţii în care trăim. Dacă vorbim de faptul că Revoluţia şi-a propus ca idealuri majore libertatea, democraţia şi dreptatea atunci trebuie să înţelegem că aceste noţiuni se cer continuu reiterate în substanţa lor cu deosebire în actul de justiţie. Tocmai de aceea noi vom continua să luptăm pentru ca, sub nici o formă, natura procesului, calitatea inculpaţilor, să nu afecteze raportarea noastră onestă la legalitate, la prevederile constante ale adevărurilor şi libertăţilor umane fundamentale" (avocat Virgil Raţă).

DE PRIN AREST. Aflăm de pe la participanţii la proces că cei patru inculpaţi ce constituie obiectul acestor zile de interes juridic pentru naţiunea noastră se bucură - dacă se poate spune astfel - de tratamentul obişnuit asigurat prin reglementările legale oricărui cetăţean aflat în deţinere preventivă. (Avem în vedere, desigur, excepţia firească a măsurilor de siguranţă determinate de vîrsta şi starea de sănătate a celor trimişi în judecată ca şi, evident, condiţiile speciale pe care le creează situaţia lor de mari inculpaţi vinovaţi de eoinplicitate la infracţiunea de genocid). In pofida legendelor care circulă în sala de şedinţe ca şi - de ce să n-o spunem? - pe străzile Capitalei şi în diferite colective de oameni ai muncii, am fost asiguraţi de şeful gărzii inculpaţilor că li se asigură un tratament normal care nu depăşeşte cu nimic condiţiile asigurate deţinuţilor de rînd. Se are în vedere, desigur, faptul că, în acord cu vîrsta lor, cu problemele de sănătate cu care se confruntă, au nevoie de o asistenţă medicală specială. Ca să exemplific, ne spunea colonelul care asigură garda acestor importanţi deţinuţi, în urmă cu două zile inculpatul Dincă Ion a făcut două crize de tahicardie care au necesitat, în mod evident, tratamentul necesar pentru ca acestea să fie depăşite. In cursul procesului, inculpatul Mănescu Manea a creat, prin comportamentul său, impresia că ar fi suferind de o boală pe care apărarea a denumit-o ca fiind "generală". Că, prin urmare, ar fi necesară o analiză generală a stării sale de sănătate. Convingerea pe care o avem este că M.M. simulează. Rămîne pentru noi ca o amintire neplăcută, faptul că un om cu anvergura intelectuală afişată a lui M.M. este capabil de asemenea meschine disimulări. Probabil că ele sînt cele care l-au şi menţinut sau împins spre zonele eterate ale puterii.


Pag. 1-a


Fără violenţă
Caricatură de ANDO

Document

Dintre sute de... catarge!

- Revoluţia ascultată prin staţie -        

Continuăm să "ascultăm" derularea evenimentelor din  piaţa CC-ului şi de pe străzile din jur, de după celebrul miting din 21 decembrie. Plasaţi pe cele mai înalte clădiri din zonă, "catargele" (observatorii) comunică cu diversele dispecerate şi cu echipajele în mişcare, dialogul acestora oferindu-ne un sugestiv tablou a ceea ce începuse deja să devină fapt de istorie. Revoluţia a început şi, timp de 24 de ore, ea va zdruncina din temelii putredul edificiu ceauşist, deschizînd larg drumul libertăţii. Transcrierea dialogurilor purtate în aceste prime ore ale ei ne oferă o altă faţă a evenimentului.    

O. A.

Amănunte în pagina a II-a

- 153, am trimis prin pionul G. 10.
- Da, mulţumesc frumos.
- 153, 159/1, mai dispunem de 32.
- Da, mulţumesc, le ţineţi şi dv.
- În centru, în piaţă, au intrat ABI*-uri, 2, 4, 6. Militarii sînt deasupra. Aţi recepţionat Tridentul?
- Sosesc... (întreruperi),
- Nu te înţeleg.
- Sosesc TAB-Urile.
- În piaţă noi am restabilit ordinea. Nu mai ştiu ce e în afara pieţei.
- Foarte multe lucruri sînt. Pe bd. Magheru, dinspre Piaţa Unirii, se ridică în sus. Cred că e exagerat, dar se spune peste 10.000.
- Chestiunea este că noi nu mai avem forţe. Şi ale mele şi ale lui S. sînt aici blocate. Nu putem părăsi. Raportaţi unde ştiţi.
- Nu mai am nici un fel de forţe pentru că am blocat spre ambasada americană şi ambasada Angliei, unde sînt de ordinul sutelor.
- De raportat la ministrul de interne şi la adjunctul ministrului de interne.
- Deocamdată stăpînim situaţia.
- Unul dintre d-voastră raportaţi la Iulian Vlad că eu sînt în piaţă cu forţele mele şi ale lui S. Sint închise toate căile şi s-a făcut ordine. Ce alte ordine să primesc?
- În ce loc vă aflaţi dv.?    
- Acum pe Oneşti.
- Raportez: la hotel Bucureşti este calm desăvîrşit. S-a intervenit la un presupus colet. Nu era nimic. Era o umbrelă şi o pîine şi acum avem prea multe forţe aici, respectiv sînt 3 plutoane. De asemenea, au venit transportoarele armatei.
- Staţi pe loc, să vedem ce ordine primim, dar neapărat trebuie să lase acolo un pluton, indiferent care-i situaţia.
- Rămîn cu ele aşa cum a fost ordinul ministrului de interne. Rămîn să închid intersecţiile acolo unde a ordonat dumnealui.
- 159 sînt 156.
-  Comunicaţi, vă rog.
- În afară de cele 10 n-a plecat nimic. Mai sînt 34.
(întreruperi).
- 156 aţi recepţionat mesajul lui 153?
- Nu, mesajul lui 153 nu-l am. Pe dv. v-am înţeles, pe 153 nu.
- 159, să scad la 153, 10 bucăţi dacă mai aveţi nevoie.
- Le-am primit.
(F.F. multe întreruperi - neinteligibil).
- Aveţi întreruperi mari 153. Vă rog, pe celălalt sistem dacă puteţi.
- 159, sînt 156.
- Comunicaţi 156.
- Reţineţi că la 153 ajung acum 10 bucăţi.
- Am reţinut, vă mulţumesec.
- 159, mai aveţi nevoie undeva?
- Deocamdată nu.
- Sîntem pe recepţie. Am înţeles!
- Problema era dacă eu părăsesc piaţa, că acuma e blocată de ai mei.
- Dacă ordinea este restabilită aşa cum aţi raportat, a ordonat să vă încadraţi în cîmpul tactic.
- E abstractă chestiunea, că eu nu mă pot mişca de aici unde e focalizată acuma situaţia.
- Ai grijă, întăreşte şi baza acolo să-ţi laşi nişte forţe pentru sediu.
- Am luat măsuri. Sînt toţi pe mijloacele de luptă.
- Ce s-a făcut la sediul ministerului, e foarte important şi asta!
- Exact aşa se şi face.
- 159, de asemenea, apreciind că este necesar un observator pe Intercontinental, un Catarg, care să răspundă la apelul "Catargului 6".
- Da, pionul E şi pionul G, amîndoi bruneţi, să instaleze.
- Să răspundă la apelul Catargul 6.
- Deja au venit tancurile.
- La Catargul 3 e linişte.

14.30 USLA.

- Catargul 1, linişte.
- Catargul 2, linişte.
- Catargul 4. Se întorc înapoi dinspre Calea Griviţei spre Luterană. Scandează lozinci necorespunzătoare.
- La Catargul 5, linişte.
- Spre Continental, pe Calea Victoriei, vine ceva.
- Către C.C.A. spre piaţa Victoriei?
- Spre Continental pe Calea Victoriei, spre Sala Palatului.
- Dinspre C.C.A.
- Am înţeles. Catargul, sînt Tridentul.
- Nu am vizibilitate, însă după ce se aude. Nu văd.
- Vă rog, dacă aveţi posibilitatea să daţi precis zona şi din ce parte se îndreaptă ca să ştim unde să se ia măsuri.
- Vă rog precizaţi încă o dată precis din ce parte se mai îndreaptă.
- 159 este jos şi are vizibilitate.
- Trebuie intervenit în zona Ştirbei-Luterană cu armată.
- Cine a transmis?
- Am observator mobil, care s-a dus şi a văzut acolo.
- Să intervină armata pe Luterană.
- Catargul, Catargul 4.
- Comunicaţi, Catargul 4.
- Un grup de 30-40 de manifestanţi ostili se îndreaptă spre Sala Palatului.
- Poziţia?
- În faţa magazinului Adam.
- Recepţionat, Tridentul da?
- Din ce direcţie se-ndreaptă acel grup spre Sala Palatului?
- Dinspre Luterană. Instigă şi pe alţii.
- La Cofetăria Bucureşti, urgent.
- Din ordinul lui 152 a plecat Ia bază mobilul... spital. Un rănit de la 2.
- Cine a făcut apel la Tridentul, va rog repetaţi.
- Să vină pionul Udrea în faţă la H. Bucureşti, repede.
- 156, Tridentul, să trăiţi, am înţeles.
- Tridentul, sînt Catargul 5, se regrupează şi la magazinul Adam.
- Da, ştiu, dragă, dar alte forţe sînt acolo.

(Va urma)
* ABI - Automobil, blindat de intervenţie.
** Colet - bombă.


Pag. a 2-a

AZI  

Opinie de telespectator minor: "Mie cel mai mult îmi place ăla care a plîns!" E vorba de proces, evident.     


Pag. a 3-a


Pag. a 4-a

Recuperarea fondurilor dictatorului Ceauşescu în hăţişurile procedurii juridice 

BERNA. - Cererea de sprijin judiciar reciproc pe care guvernul român a prezentat-o luni Departamentului federal al justiţiei şl poliţiei (D.F.J.P.) din Berna, în vederea recuperării fondurilor pe care dictatorul Nicolae Ceauşescu şi anturajul său le-ar fi depus în Elveţia, menţionează agenţia France Presse, va trebui să fie completată pentru a putea fi acceptată de autorităţile elveţiene.

Joerg Kistler, purtătorul de cuvînt al O.F.J.P. a declarat Agenţiei France Presse că cererea românească "este incompletă în prezentarea faptelor".
Delegaţia română condusă de Nicolae Iordache, însărcinat cu afaceri al României in Elveţia, va trebui să prezinte o nouă cerere pînă la sfîrşitul săptămînii. Termenul fixat de Oficiul federal al poliţiei pentru depunerea cererii oficiale de sprijin financiar reciproc expiră miercuri, dar nu este "un termen absolut", a afirmat Kistler.

Nicolae Iordache a declarat că in actualul stadiu al investigaţiilor totalul fondurilor nu este cunoscut. Exilaţii - români în Elveţia vorbesc de 400 milioane dolari aur depuse în băncile elveţiene de clanul Ceauşescu, cifră care pînă în prezent nu este confirmată.

Paris Match: Regăsindu-l pe Gavroche...

"Florin, 14 ani este acel Gavroche anonim care a apărut pe coperta revistei Paris Match din 4 ianuarie 1990. La 21 decembrie, ca mulţi alţi elevi de la Şcoala din Dobroieşti, el ar fi trebuit să meargă să-l aplaude pe ceauşescu, în Piaţa Palatului. În acea zi dictatorul a fost huiduit şi primii morţi au căzut în stradă. A doua zi a revenit printre insurgenţi. Voia să-l elibereze pe fratele său, Ionel, aflat în închisoare pentru braconaj. Pe 23 el s-a aflat în faţa Televiziunii. Chiar în faţa studioului 4 unde teroriştii trăgeau. Florin s-a culcat atunci la pămînt, dar nu i-a fost teamă. Cînd primul ministru Petre Roman l-a felicitat pentru curajul său, el i-a cerut doar să-i fie eliberat fratele".

Astfel îşi începeau articolul dedicat regăsirii acestui Gavroche anonim, devenit un autentic simbol al revoluţiei române, corespondenţii revistei PARÍS MATCH, Arnaud Bizot şi Michel Peyrard, care au reuşit să-i dea de urmă graţie anunţului făcut la televiziune de către crainicul Georgc Marinescu. La Dobroieşti, familia Vieru nu are televizor. Vecinii au fost cei care i-au alertat. Iar a doua zi Florin se afla în anticamera biroului primului ministru. "Uşa se deschide şi Petre Roman iese. Vrea să-i strîngă mîna lui Florin, puştiul de 14 ani care, timp de trei zile, pe străzile Bucureştiului a sfidat moartea, sub gloanţele teroriştilor.
"Ţi-a fost teamă?"- îl întreabă primul ministru. Copilul are o privire de om matur: "Dacă ne-ar fi fost teamă, cine ar fi făcut Revoluţia?" Morţii şi răniţii, adaugă el, i-au dat mai mult curaj. Fraţii lui sînt cei pentru care a luptat...

În birou sînt şi alţi miniştri. Îl ascultă pe Gavroche uşor jenaţi. Nu ignoră că guvernul lor a apărut dintr-o revoluţie în care copiii au căzut primii. Gelu Voican, viceprim-ministru, îşi aminteşte că în acea zi de 21 decembrie, plecînd de acasă, simplu cetăţean, s-a întîlnit cu un grup de adolescenţi care scandau reclamînd plecarea dictatorului. Îşi aminteşte de asemenea că le-a spus că sînt nebuni, că nu se poale schimba un regim în felul acesta, chiar unul detestat, că este nevoie de arme şi nu de sloganuri. Le-a mai spus că-i iubeşte...

...Joi, 21 decembrie, ora 10 Un camion cu prelată aşteaptă în faţa şcolii din Dobroieşti elevii pe care primarul i-a "rechiziţionat" să meargă la Bucureşti şi să aplaude discursul lui Ceauşescu, în camion, lui Florin i-a fost frig. În piaţă era multă lume. Mulţi securişti. Şi apoi, deodată, Florin n-a mai înţeles nimic. Strigăte, o explozie şi apoi tiranul care, speriat, dispare... Povesteşte acasă, mamei sale, neîncrezătoare cele întîmplate. Tîrziu, în nopate, una dintre surori, Liliana, povesteşte că după discurs, mai mulţi dintre prietenii săi au fost arestaţi şi închişi la Jilava. A stat ascunsă, toată seara, dar s-ar putea să vină să o aresteze şi pe ea. Pentru Elena Vieru, mama, e o altă dramă. De doi ani trăieşte împreună cu cei zece copii ai săi sub dubla tiranie a lui Ceauşescu şi a mizeriei. După ce soţul ei, muncitor la o fabrică de beton, a murit de cancer la plămîni, visul ei a fost să poată părăsi într-o zi casa cu două came în care locuiesc cu toţii....

Vineri, la ora 11, Florin se îndrepta din nou spre Capitală. Revoluţia lui înseamnă să-şi elibereze fratele, Ionel, mai mare ca el cu un an. Vara trecută cei doi copii pescuiau- in lacul de lingă oraş cînd au fost surprinşi de miliţie. Procesul s-a ţinut o lună şi jumătate mai tîrziu. Elena n-a putut plăti decit amenda de 3000 lei pentru a-l salva pe cel mic. Celălalt a ajuns intr-un "centru de reeducare"... La ora 14 se afla în faţa CC-ului. S-a înfăşurat într-un drapel pe care-l luase de dimineaţă, de la primărie. Cînd a auzit primele focuri s-a trîntit la pămînt. Nu s-a gîndit să fugă. Ca şi cei din jur, care scandau că nu vor pleca. Florin s-a pierdut de Viorel, fratele său de 23 ani. Noaptea îl surprinde tot în piaţa unde insurgenţii reuşesc să păstreze clădirea CC-ului. Spre după amiaza zilei următoare primesc apelul că Televiziunea e atacată si că trebuie apărată. Împreună cu fratele, regăsit, şi cu alţii se îndreaptă spre Televiziune. O nouă noapte singeroasă. Nu se vor reîntoarce, la Dobroieşti decît în următoarea dimineaţă cu ochii roşii de extenuare, dar fericiţi....

Petre Roman şi ceilalţi miniştri l-au ascultat în linişte, fascinaţi de acest copil care a făcut Revoluţia în uniformă de şcolar. Primul ministru ii oferă o carte pe care a scris: "Lui Florin, afecţiunea noastră şi dragostea Revoluţiei". Copilul mulţumeşte şi apoi întreabă cînd va fi eliberat Ionel. Gelu Voican îi promite ajutorul său. Copilul surîde. În cîteva zile, e sigur, îi va putea arăta Iui Ionel drapelul. Gavroche l-a plantat în grădina sa....".

Unul dintre copiii care au făcut Revoluţia. Unul care a supravieţuit pentru a duce mai departe emoţionantul mesaj al eroismului generaţiei care ne-a adus libertatea....

Octavian ANDRONIC

ASSOCIATED PRESS 
Recomandări ale F.M.I. şi B.I.R.D. pentru redresarea economiilor est-europene

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional sînt organizaţii separate, dar ele cuprind aceleaşi 152 de ţări, care prezintă diverse proporţii de proprietate particulară şi de stat.

U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D.G. şi Bulgaria nu sînt membre ale Băncii Mondiale şi F.M.I. Uniunea Sovietică şi-a exprimat dorinţa de a adera, dar pînă în prezent, Statele Unite s-au opus acestei cereri. Unii membri ai noii conduceri din Cehoslovacia s-au pronunţat, de asemenea, pentru aderarea la cele două organisme. R.D.G. are relaţii speciale prin intermediul Germaniei federale, care ocupă un loc de frunte în cadrul celor două organizaţii.

Ţările membre ale F.M.I. şi Băncii Mondiale influenţează guvernele, în primul rînd prin împrumuturi şi condiţiile pe care le impun pentru acordarea acestora. Ambele organisme promovează, în general, o politică conservatoare: privatizarea întreprinderilor proprietate de stat, reducerea deficitelor guvernamentale, eliminarea controlului preţurilor, reducerea ritmului de creştere a salariilor, promovarea exporturilor, reducerea subvenţiilor.

În recomandările pe care le vor da ţărilor est-europene, Banca Mondială şi F.M.I. se vor baza în primul rînd pe experienţa căpătată în urma colaborării cu China, începînd din 1981. În iunie, anul     trecut, după înăbuşirea sîngeroasă a mişcării pentru democraţie de la Beijing, preşedintele Băncii Mondiale, B. Conable a amînat un împrumut destinat Chinei în valoare de 780 milioane dolari, pînă în acel moment, conducerea chineză, cu sprijinul băncii, sporind în mod considerabil rolul întreprinderilor particulare. În ultimul timp însă, în China a fost pus din nou accentul pe planificarea centrală.

Banca a continuat să     finanţeze 4,4 miliarde dolari, care reprezintă valoarea unor împrumuturi acordate anterior, iar o delegaţie permanentă a băncii, alcătuită din 9 persoane, s-a întors rapid la Beijing după înăbuşirea mişcării respective. Conable a afirmat că el doreşte ca în curînd să fie acordate noi împrumuturi.

"Noi am creat un colectiv care să se ocupe de economiile socialiste şi să vadă ce acţiuni de cooperare pot fi realizate cu ţările din Europa şi Asia - a arătat S. Yusuf (Pakistan), care se ocupă de relaţiile băncii cu China.

El a adăugat că vor exista diferenţe importante de la ţară la ţară, în special în domeniul principal, al agriculturii. S. Yusuf a spus că în China, 90 la sută dintre familiile de ţărani lucrează acum independent, deşi ei sint încă o-bligaţi să vîndă statului o parte din producţia lor.

În Uniunea Sovietică va fi mai greu să spargi marile întreprinderi agricole de stat, în timp ce în Polonia autorităţile comuniste i-au lăsat întotdeauna pe ţărani să fie independenţi - a spus Conable.

Pentru a obţine un împrumut din partea F.M.I.. un guvern trebuie să promită că adoptă o nouă politică. Conducerea necomunistă a Poloniei a fost prima din Europa de răsărit care a procedat astfel de la recentele revoluţii, în schimb, se aşteaptă să primească un împrumut de 710 milioane dolari.

Promisiunile guvernelor beneficiare se materializează, în general, în măsura de austeritate: preţuri mai ridicate la alimente şi alte produse de bază în urma renunţării la subsidiile de stat; creşterea ratei şomajului o dată cu închiderea întreprinderilor nerentabile...

În Polonia preţurile la transportul cu autobuzul şi la benzină au fost dublate la începutul noului an, după ce M. Camdessus, directorul F.M.I., a încheiat discuţiile cu guvernul.

Ungaria negociază cu F.M.I., contînd să obţină un ajutor de 200 milioane de dolari sub formă de împrumuturi.
Acordul dintre FMI şi Guvernul beneficiar trebuie strict respectat. Dacă Fondul decide că guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţiile, finanţarea este sistată. Acest lucru s-a întîmplat anul trecut cu Iugoslavia, care încheiase acorduri separate cu această instituţie. Spre satisfacţia F.M.I., 8 dintre ele au fost aplicate, însă în prezent, Iugoslavia se confruntă cu altă criză, din care cauză este în curs de negociere o nouă înţelegere.

Datorită cerinţelor rigide din partea Fondului în privinţa împrumuturilor, guvernele şi creditorii particulari aşteaptă adesea ca acesta să acţioneze înainte ca ei înşişi să acorde vreun împrumut. Voinţa Fondului de a-şi asuma riscul le dă încredere. Ei imită F.M.I.-sistînd finanţarea în cazul în care condiţiile acestei instituţii nu sînt respectate.

Nu avem nici un fel de date publicate din România, care a făcut împrumuturi atît de la Banca Mondială, cît şi de la F.M.I., înainte ca fostul conducător comunist să dispună un aspru program de austeritate ce urmărea achitarea întregii datorii externe a ţării.

SEMNALĂM "Cuvîntul"

"O REVISTĂ CARE-ŞI PROPUNE SĂ "TRAGĂ" ÎN TOATE DIRECŢIILE"

A apărut, astăzi, primul număr, al săptămînalului de atitudine "Cuvîntul", o revistă care doreşte să vorbească, "în numele unor aspiraţii comune tuturor oamenilor lucizi", în primul rînd în cel al studenţilor, "în favoarea tuturor instanţelor care cred, cu adevărat, în libertatea cuvîntului". Scris de redactori cu un probat har (şi haz!) jurnalistic, care au trudit la fostele "Viaţa Studenţească" şi "Amfiteatru" - primul număr al noii publicaţii "Cuvîntul", incluzînd materiale percutante, pline de prospeţime (inclusiv revenirea cu noi şi revelatoare date asupra uneia din candidatele concursului "Miss România"...) este promiţător, ilustrînd confesiunea unuia dintre membrii Comitetului director că publicaţia lor  "şi-a propus să «tragă» în toate direcţiile.

Supliment

Proiect

Decret-Lege

​​​pentru alegera Parlamentului,  a Preşedintelui României şi a Consiliilor Locale

Click pe imagine pentru mărire

Titlul I Principii fundamentale Titlul II Alegerea 
parlamentului şi a preşedintelui României
Capitolul II Organizarea 
alegerilor
Secţiunea I -2
Secţiunea 3 Listele electorale
Secţiunea a 4-a Secţiunea a 5-a Capitolul III Desfăşurarea 
alegerilor
 
Capitolul IV Stabilirea rezultatelor voturilor Capitolul V Centralizarea şi constatarea rezultatelor alegerilor Capitolul VI Reprezentarea proporţională în parlament a populaţiei 
de toate naţionalităţile
Capitolul VII Parlamentul
Capitolul VIII Preşedintele României
Titlul III Alegerea Consiliilor Locale     Titlul IV Dispoziţii finale şi tranzitorii

Click pe imagine pentru mărire