Publicat: 4 August, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?

 

UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ

SCUZELE DLUI NĂSTASE

Evident că scuzele pe care şi le-a cerut, public, dl Adrian Năstase, pentru utilizarea calificativului de "nemernici" la adresa ziariştilor de la "Adevărul", care se apucaseră să scormonească bio-bibliografia postrevoluţionară a domniei sale, pot să apară ca o expresie de fair-play - aşa cum de altfel au şi fost interpretare - şi ca o reacţie sănătoasă a omului care-şi dă seama că s-a angajat pe un drum care nu duce nicăieri, ziarul putând avea - deocamdată cel puţin - mai întotdeauna ultimul cuvânt. Iar promisiunea că va renunţa la locuinţa de serviciu - într-un moment în care nici unui alt beneficiar de acest fel nu-i trece aşa ceva prin cap - apare ca o sfidare singulară a arivismului noii clase conducătoare, mult mai preocupată de propriul său confort sporit decât de decenţa traiului celor păstoriţi. 
Ar putea fi aşa dacă...

Dacă dl Năstase, de la înălţimea scaunului său prezidenţial, n-ar fi consumat energie şi argumente spre a demonstra că totul e-n ordine şi că n-a greşit cu nimic şi dacă n-ar fi evident faptul că îi dă mâna să renunţe la locuinţa de serviciu atât timp cât îi rămân alte trei (după calculele celor de la "Adevărul"), cât se poate de private. Ce valabilitate mai au, într-o astfel de situaţie, argumentele desfăşurate sclipitor înainte de această penitenţă? Scuzele par să fie, în cazul dlui Năstase, un sindrom pe cale să devină cronic: tot aşa de elegant şi de convingător s-a scuzat atunci când în disputa pentru o altă casă, de pe Kiseleff, a ieşit o întreagă tevatură când fostul director al circului, Ciucă, cel care o ocupase mai mult sau mal puţin abuziv, a aruncat petarde asupra comandoului trimis de ministrul de externe să ia în stăpânire locuinţa de protocol (cum se numea pe atunci). Mai puţin elegante mi-au părut scuzele pe care le-a tras public dl Năstase atunci când unii l-au atacat pe motiv că s-ar fi aflat - întâmplător - în aceeaşi discotecă în care la o altă masă se afla Valentin Ceauşescu, explicând autocritic reporterului radio că ar fi trebuit să se intereseze în prealabil asupra asistenţei nomenclaturiste (fostul premier Roman, aflat şi el în aceeaşi sală şi într-o relaţie mai complexă cu incomodul conviv, a avut măcar decenţa de a nu o comenta), context în care ne-am aştepta, oricând, ca dl Năstase să se scuze şi pentru faptul că este... ginerele lui Angelo Miculescu!

Cine se scuză se acuză, spune un vechi proverb şi dl Adrian Năstase este pe cale de a-şi face o a doua profesie din această modalitate de abordare a unei realităţi pe care uneori, nu mai reuşeşte să o stăpânească.

Octavian ANDRONIC 

 


SENZAŢIONAL

În locul semnăturii pe contractul de asociere

MCDONALD'S DĂ O "ŢEAPĂ" PRIMĂRIEI!

Ieri, la Primăria Capitalei, ar fi trebuit să se semneze una dintre acele afaceri cu care orice municipalitate din lumea asta se poate, şi pe bună dreptate, mândri. Celebra corporaţie McDonald’s - posesoare a 14.000
restaurante cu un specific inconfundabil, amplasate în 72 de ţări ale lumii - urma să perfecteze un contract de
asociere cu Consiliul Local al Municipiului Bucureşti. Un contract la care ambii parteneri lucrează de aproa-
pe 10 luni şi căruia aparent, după ultima sa lecturare nu-i mai lipsea nici măcar punctuaţia de sfârşit.

Referindu-ne la conţinutul acestei afaceri, vă reamintim că investiţia celebrei firme Ia Bucureşti, ar fi fost de 1 milion de dolari, iar primul restaurant din lanţul "McDonald’s" urma să fie amplasat în localul ocupat în prezent de restaurantul "Central" (la intersecţia bd. Kogălniceanu cu str. Brezoianu). Inaugurarea: martie 1995.

O inaugurare ce ar fi făcut ca tinerii - clientela tradiţională a acestui tip de restaurant - să se simtă Ia fel ca cei din întreaga lume, marca firmei, căci este vorba indiscutabil de o marcă fiind reprodusă în cele mai mici detalii oriunde s-ar afla - de Ia design, mobilier, culoare şi până la ustensilele de servit. O atmosferă remarcabilă, de care numai România, în şirul
ţărilor foste comuniste, a fost până acum lipsită.

Ieri la ora 11, peste 50 de gazetari s-au strâns în sala de protocol a primarului general al Capitalei, aşteptând, cu sufletul la gură, producerea importantului eveniment. Şi aşa au tot aşteptat preţ de o oră şi mai bine, când în sfârşit şi-a făcut apariţia directorul general al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Primăria Capitalei, dl Călin Cristescu, care, livid, căutându-şi cu disperare cuvintele, şi găsindu-şi-le cu mare greutate, a declarat presei că datorită unor neînţelegeri, de ultim moment, între reprezentanţa de la Bucureşti a corporaţiei şi centrala acesteia de la Viena, reprezentanţii McDonald’s nu au sosit Ia semnarea contractului.

(Amănunte în pag. a IV-a)

DE LA O ZI LA ALTA
 

MITOCĂNIA "PL '93"-ISTĂ A SCOS DIN PEPENI EXECUTIVUL!

LIMBAJUL "GROSOLAN ŞI SUBURBAN" AL LUI RAIMOND LUCA NU CONSTITUIE O SURPRIZĂ, CU TOATE ACESTEA, GUVERNUL A SESIZAT PARCHETUL GENERAL PENTRU INFRACŢIUNEA DE CALOMNIE!

Într-un interviu acordat, ieri, ziarului "Jurnalul Naţional", dl Luca a afirmat că "Avem un guvern de tâmpiţi, corupţi, escroci, borfaşi".

Dl Luca se adaugă cu aceste importante contribuţii lingvistice, creaţiilor deja celebre ale dlor Patriciu şi Rusu.    


LECTURI DE VACANŢĂ
 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. Comisia parlamentară de anchetă privind actele de corupţie

RAPORTUL COMISIEI "VONICA"
CAPITOLUL II

- Anchetarea sesizărilor formulate în mass-media ca urmare a informaţiilor date de generalul maior Gheorgh Florică,

General maior Gheorghe Florică, care avea statut de detaşat la Garda Financiară, şi-a reluat activitatea la Ministerul Apărării Naţionale, iar adjuncţii săi Radu Hortopan, Ştefan Jianu şi Petre Udroiu, au fost trecuţi în funcţia de comisari principali în cadrul Gărzii Financiare.

Eliberarea din funcţie a conducerii Gărzii Financiare s-a făcut în prezenţa ministrului finanţelor - Florin Georgescu şi a secretarului general al Guvernului - Viorel Hrebenciuc.

Înlocuirea conducerii Gărzii Financiare nu a fost un act arbitrar al primului-ministru sau al ministrului finanţelor, ci a fost un act necesar pentru bunul mers al Gărzii Financiare.

Atitudinea de independenţă totală, insuficienta colaborare cu celelalte direcţii ale Ministerului Finanţelor şi a direcţiilor judeţene ale finanţelor publice, neintegrarea corespunzătoare a Gărzii Financiare în sistemul instituţiilor de control financiar, a creat tensiuni în cadrul Ministerului Finanţelor şi în relaţiile Gărzii Financiare cu Ministerul de Interne.

În cadrul unor şedinţe de comandament ale Gărzii Financiare şi de colegiu la Ministerul Finanţelor, au fost sesizate şi evidenţiate deficienţele conducerii Gărzii Financiare.

Conducerea Ministerului Finanţelor a trecut la înlocuirea conducerii Gărzii Financiare, cu aprobarea primului-ministru, numai atunci când a considerat că un reviriment în activitatea acestei instituţii financiare nu este posibil cât timp, în fruntea ei, se găsesc Gheorghe Florică şi adjuncţii săi.

Decizia de înlocuire din funcţie l-a determinat pe generalul maior Gheorghe Florică să facă, în ziua de 25 mai 1993, declaraţii la postul de radio B.B.C., că în viziunea sa actele de corupţie se săvârşesc începând de la Procuratură şi Ministerul de Interne şi continuă la S.R.I. şi Ministerul Finanţelor.

În presă, în special în ziarul "Evenimentul zilei au început să apară materiale privind corupţia în Ministerul de Interne, S.R.I., Secretariatul general al Guvernului, Ministerul Tineretului şi Sportului, Departamentul administraţiei publice locale, Direcţia Vămilor, AGROEXPORT S.A. şi Ministerul Finanţelor.

Pe baza informaţiilor primite de la Gheorghe Florică şi colaboratorii săi, Sorin Roşca Stănescu, redactor-şef adjunct al ziarului "Evenimentul zilei", a întocmit o listă a demnitarilor acuzaţi de corupţie de către Garda Financiară.

În faţa Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de corupţie şi a Parlamentului, atunci când a fost audiat, Gheorghe Florică a negat că el ar fi întocmit această listă. Din acest motiv plângerea generalului locotenent George Ioan Dănescu, ministru de interne, împotriva generalului maior Gheorghe Florică pentru infracţiunea de ultraj a fost clasată, dispunându-se neînceperea urmăririi penale prin Rezoluţia nr. 7/P/1994 din 7.02.1994.

În lista publicată în presă au fost acuzate de corupţie următoarele persoane:

1. Florin Georgescu, ministrul finanţelor;

2. George Ioan Dănescu, ministru de interne;

3. Triţă Făniţă, director general Ia S.C. AGROEXPORT S.A. ;

4. Viorel Hrebenciuc, secretar general al Guvernului;

5. Ionel Roman, deputat, secretar al Camerei Deputaţilor;

6. General maior Costică Voicu, locţiitor al comandantului Inspectoratului general al Poliţiei;

7. Octavian Andronic, redactor-şef al ziarului Libertatea;

8. Corneliu Gorcea, ministru secretar de stat în Ministerul Finanţelor;

9. Cornel Dinu, fost ministru al tineretului şl sportului;

10. Gheorghe Bădescu, director general adjunct al Direcţiei generale a vămilor;

11. Cico Dumitrescu, contra-amiral, şef de direcţie în Ministerul de Interne;

12. Elena Stolojan, soţia fostului prim-ministru Theodor Stolojan;

13. Vasile Mureşan, colonel, adjunctul comandantului U.M. 0215;

14. Stoian Rusu, colonel, fost comandant al U.M. 0215;

15. Ioan Mihai Popa, ministru secretar da stat în Ministerul Finanţelor, directorul Direcţiei juridice şi contencios;

18. Dumitru Marcu, general maior, prim-adjunct al directorului S.R.I.;

17. Mircea Vaida, fost secretar de stat în Departamentul administraţiei publice locale;

18. Marin Agache, colonel, şeful Direcţiei financiare a S.R.I.

Asupra anchetei efectuate în aceste cazuri au fost întocmite două rapoarte preliminare care nu au constatat în sarcina vreuneia din persoanele discutate, acte de corupţie care să îmbrace una din formele juridice prevăzute de Codul penal: mită, foloase necuvenite sau trafic de influenţă. S-a reţinut, însă, că unele din aceste fapte au un caracter ilicit şi, asupra naturii răspunderii, este necesar să se pronunţe Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care are cazurile în cercetare, fiind vorba de:

1. Fapta săvârşită de Cornel Dinu, care în calitate de secretar de stat la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, a garantat cu fonduri în sumă de 750 000 dolari S.U.A. Trustul de presă "AZI" pentru a obţine un credit pentru achiziţionarea de echipament tipografic. Deoarece acest trust nu şi-a achitat în termen datoria, Banca Română de Comerţ Exterior a reţinut suma consemnată drept garanţie de către Ministerul Tineretului şi Sporturilor; suma a fost restituită de Trustul "AZI" Ministerului Tineretului şi Sporturilor numai în cursul anului 1993.

2. Faptele săvârşite de Triţă Făniţă, director general al S.C. AGROEXPORT SA. s achiziţionarea cu încălcarea legii de la S.C. TEHNOUTILAJ S.A. Bucureşti, în blocul P.2.A. din şos. Panduri nr. 67 a unul apartament pentru familia sa şi 7 apartamente pentru S.C. AGRARIMPEX, unde este acţionar; importul de către S.C. AGROEXPORT S.A. în colaborare cu firma MERCA-TOL, a 288 mii cutii ness AMIGO pe care le-a revândut prin firme fantomă, realizând o evaziune fiscală de 200 milioane lei.

La acestea se adaugă alte fapte cercetate de Comisia senatorială de anchetă constituită prin Hotărârea nr. 3/1992, şi anume:

- încheierea unor operaţiuni comerciale ilegale cu reprezentanţii firmelor TADEX, TRADIGAM, AMEROPA şi AICHORN, cu pierderi pentru S.C. AGROEXPORT SA. de 195 174 dolari S.U.A.;

- transferarea ilegală şi neoportună a silozului Constanţa al S.C. AGROEXPORT S-A. către S.C. AGROEXPORT SILOZ Constanţa, cu capital mixt;

- aplicarea de preţuri mai mari decât ceie reai convenite la importurile de cereale şi furaje cu consecinţa unei pagube de 6 milioane dolari S.U.A.;

- deturnarea fondurilor rezultate din ajutorul american de 200 000 tone porumb, o diferenţă de 1 092 074,5 lei, nefiind virată în contul Agenţiei Române de Dezvoltare;

- încredinţarea, fără licitaţie sau prin încălcarea legii, a unor importuri de cereale, seminţe oleaginoase, materiale proteice şi alte produse ce au constituit comenzi de stat, plătite din fondurile centralizate valutare pentru care s-au înregistrat însemnate pierderi;    

- practici neloiale ale S.C. AGROEXPORT S.A. la achiziţionarea unor cantităţi de cereale din mediul rural, care au afectat realizarea stocurilor necesare pentru consumul populaţiei;

- importul de grâu de panificaţie din Iugoslavia - 4 715 tone şi Ungaria - 7 088 tone, care au fost consumate la intern, iar pentru a acoperi contractul cu Federaţia Rusă s-a livrat, cu aprobarea Guvernului, cantităţi echivalente din rezerva de stat;

- înfiinţarea S.C. AGROIMPEX S.R.L. având acelaşi profil cu S.C. AGROEXPORT S.A. şi S.C. AGROEXPORT SILOZ Constanta unde Triţă Făniţă deţine funcţia de director general şi vânzarea unor cantităţi de grâu de către S.C. AGROEXPORT S.A. reprezentanţa Olt, 757 tone - către sucursala Breaza a S.C. AGROIMPEX S.R.L. la 25,49 lei/kg în loc de 40 lei/kg, livrând acestei din urmă societăţi comerciale un plus de 150,24 tone, în valoare de 6 048 720 milioane lei. La această vânzare s-a reţinut un comision de numai 0,49 lei/kg în loc de 8 lei/kg, prin S.C. AGROEXPORT S.A., cu un prejudiciu de 3 243 040 lei.


Premierul BERLUSCONI are rezerve în legătură cu ideea naţionalizării imperiului său financiar:
"SUNTEM ÎN ITALIA, NU ÎN ROMÂNIA LUI CEAUŞESCU!"

Pag. a III-a