Publicat: 4 Martie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

DE SIMBĂTĂ PINĂ LUNI

• INTRĂM ŞI IN ASIA! A revenit în tară domnul Adrian Năstase, ministrul nostru de externe, după o tentativă reuşită de a deschide pentru România porţile... Asiei. Mai exact, domnia sa a călătorit în Malaezia, unde a participat la lucrările celei de-a 7-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-malaeziene la care s-a semnat un memorandum. Ce vesti bune ne aduce domnul ministru? Aflăm chiar de la domnia sa: în afara schimburilor de... păreri s-au identificat, importante domenii prioritare în colaborarea bilaterală: cauciuc, ulei de palmier, titei, lemn exotic pentru mobilă si altele. "Va trebui să ne alegem parteneri serioşi pe fiecare continent" - a spus domnul Năstase, lăsînd să se înţeleagă că unul a si fost găsit! • CAMPANIE LATINO-AMERICANA. Dacă tot am terminat cu Europa (care nu numai că ne-a primit, chiar dacă doar ca invitati speciali, în structurile sale, ba ne-a mai si dat nişte medalii, prin domnul Bjorck) privirile guvernului se îndreaptă acum spre alte zări. Si dată fiind disponibilitatea lingvistică a domnului prim-ministru pentru spaniolă, s-a ales varianta transatlantică, spre America de Sud. Delegaţia română a plecat aseară într-un turneu în Chile, Ecuador si Brazilia în care domnul Petre Roman este însotit de o delegaţie... economicoasă (cheltuieli mari, remuneraţia mică - după buget !). Se acoperă acum o nouă felie a continentului pe care au mai fost bifate, cu vreo trei luni în urmă, Columbia, Uruguay si Argentina. Referitor la prima etapă a turneului Chile, domnul Roman a spus textual: "Sînt convins că această vizită va deschide perspective noi pentru o mai mare dezvoltare a relaţiilor noastre în toate domeniile, aşa cum se cuvine între două ţări prietene". De la Allende citire! • ZIUA NAŢIONALA A BULGARIEI. Ieri, vecinii si prietenii noştri de la sud de Dunăre si-au sărbătorit Ziua naţională. Cu acest prilej, preşedintele lliescu l-a felicitat călduros în scris, pe preşedintele Jelio Jelev. Acelaşi lucru l-au făcut, cu omologii lor, primul ministru si ministrul de externe. O veritabilă troikă de primăvară! • SUCCES POLIŢIENESC. La jocurile sportive ale poliţiştilor; de la Trento, reprezentanţii României au cucerit nu mai puţin de 7 medalii de aur. Nădăjduim din suflet că acest succes va mai da puţin curaj colegilor lor pentru a concura, cît mai onorabil, cu redutabila echipă infracţională a selecţionatei internaţionale a hoţilor si bişniţarilor • CONSULATE. Curs ascendent al relaţiilor româno-române, prin deschiderea de consulate la Iaşi si Chisinău. Să sperăm că nu va fi nevoie de ele prea multă vreme de acum încolo • MITING. Sezonul de primăvară al mitingurilor a fost deschis de cel organizat în Piaţa Revoluţiei de către membrii Asociaţiei Bucureşti-Chişinău. S-a scandat cu sîrg "Iliescu-Gorbaciov, jos tratatul Molotov". N-a fost prea clar dacă noţiunea "Jos" se referea doar la Molotov • FLOAREA DIN GRADINA. O floare rară în grădina televiziunii: reportera Emilia Nicolaescu. O voce caldă, o prezentă discretă, un comentariu inteligent. Ea este cea care a realizat senzaţionalul reportai despre vînzările de copii din satul din Ardeal, tot ea ne-a oferit "mărţişorul" din seara zilei de 1 la "Actualităţi", care poate servi de model altor colegi de-ai dumisale mai plini de importantă decît de idei • POLITICĂ ŞI DELICATESE. În acest sezon de hibernare a partidelor politice, singurul care "mişcă" este cel Liber-Schimbist. Şi a făcut-o cu naturalele, aplomb si... succes de public - după cum veţi putea constata în comentariul de la pagina a 2-a) • DOMNUL DIJMARESCU a DESCOPERIT AMERICA. Aseară a revenit în tară si domnul ministru Dijmărescu, responsabil cu orientarea economică, de la Washington, unde a participat la o conferinţă a Casei Albe consacrată problematicii reformei si pregătirii cadrelor pentru economia de piaţă în Europa de Est. Cel mai important element al acestei Reuniunii l-a constituit - după mărturisirea domnului ministru - alocuţiunea preşedintelui Bush care a afirmat că după încheierea situatiei conflictuale din Golf, în politica externă a S.U.A. prioritară devine Europa de răsărit! Să dea Domnul (preşedinte!) să fie aşa că în ce ne priveşte am cam făcut TOTUL: am dat cu piciorul datoriei Irakului, am trimis şi două unităţi necombatante, iar clauza continuă să rămînă învăluită în negura calculelor politice • CONVENŢII ZONALE. Maratonul pregătitor al Convenţiei naţionale F.S.N. continuă prin judete. Sîmbătă au avut loc convenţii zonale la Iaşi şi Arad. În Banat a fost prezent si liderul Frontului, Petre Roman. Din lucrări - spunea Rompresul - a reieşit clar orientarea anticonservatoare si reformatoare a Frontului, precum şi o delimitare categorică de socialismul de factură marxistă, linie abandonată, probabil, în favoarea P.S.M.-ului...

Octavian ANDRONIC

* Apropo: ieri a fost ziua domnului Ion lliescu. A împlinit 61 de ani. Nu ştim dacă a mai primit, la Cotroceni şi alte flori în afară de... trandafiri. Oricum, îi dorim La mulţi ani!

 

Ziarul Libertatea din 4 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

MO(NU)MENTUL BRĂTIANU

Acuzat de a fi reprezentat calul troian pe care Frontul ar fi încercat să-l împingă în cetatea Opoziţiei, repudiat de aripa bătrînă liberală şi persiflat de cea tinără, domnul Ion I. Brăţianu îşi urmează solitar destinul politic de figură cu trăsături istorice, transplantată într-o contemporaneitate care nu poate sau nu vrea să-l înţeleagă, în ciuda demersului sau de o claritate de cristal. «Uniunea Liberală Brătianu» c’est moi!" - pare să fie deviza sa de om care se vrea politic pînă în vîrful unghiilor cu care după cum bine se ştie s-a agăţat şi se agaţă de bancheta de deputat, pentru care a renunţat la o strapontină ministerială iniţiind acţiuni de o spontaneitate bine cumpănită şi de un polemism intrinsec (cum ar fi de-o pildă, recentul său turneu electoral la Răzvad, pe fostele moşii Câmpene). Statura sa politică creşte ca un aluat în care dospeşte de zor drojdia unui opoziţionism activ, din ce în ce mai real, ce a culminat cu un gest de al cărui patetism a mai uzat şi domnul Ion Raţiu: cererea de demisie a Guvernului! Pe cînd însă bătrînul genteleman a făcut-o în virtutea unui principiu de ordin general - actul fiind apreciat, exclusiv pentru caracterul său teatral - cel mai tinăr dintre Bratienii ţării şi-a apropiat un argument infailibil, pe care toţi ceilalţi păruseră a-I ignora sau a se jena de el: acela al sacrificării - în cazul negocierilor cu greviştii de la Iaşi - a unui principiu sacroranct al statului de drept - separaţia puterilor! A fost acesta "momentul Brătianu", au fost minutele sale astrale, pe care cu greu, cred, le va mai putea egala vreodată, ele trecind, din păcate, razant cu fila istoriei, într-o atmosferă parlamentabila cu iz liceal. Dar, imaginaţi-vă modul in care s-ar- fi scris cronica vremii prezente, dacă un Brătianu ar fi reuşit din nou, după mai bine o jumătate de secol, sa dea jos din scaun un prim-ministru!
Se non e vero, e ben’ trovato - ar zice italianuI, ceea ce s-ar putea traduce, aproximativ printr-un "ar fi prea frumos să fie adevărat." Maurul şi-a făcut datoria. Poate să plece sau, dacă vrea, poată să rămînă şi să mai încerce. 

Octavian ANDRONIC

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

• DIN GÎNDIREA SOCIAL-DEMOCRAT-MUNCITOREASCĂ (Serie Nouă)    

Partidul Social-Democrat-Muncitoresc Român este, oricît nu s-ar părea un partid nou. Al 110-lea. Prezent intr-o emisiune TV (din 18 ianuarie) prin preşedintele (Petre Neamţu) şi vicepreşedintele (Vladimir Bacalov) său, partidul ne-a împărtăşit cîteva dintre concepţiile sale. Le preluam fără nici un fel de prelucrare: • Îl continuă, cică pe cel de la 1893 • "Pentru noi partidul reprezintă naţiunea! • "Nu sîntem un partid de clasă (sic), vrem să fim un partid al tuturor!" • Aşa-zisa platformă-program a noastra prevede trecerea la economia de piaţă, în condiţiile protecţiei sociale • Iar protecţia socială se va realiza prin folosirea fondurilor P.C.R. şi U.G.S.R.! • "Dacă stăm să ne gîndim bine, fostul P.C.R. a avut nişte bunuri care, după informaţiile pe care le deţinem sînt blocate si toată lumea se gindeşte ce s-ar putea face cu ele" • Motivaţia muncii e că în momentul de faţă în toată ţara nu se munceşte!" • Noi propunem cointeresarea muncitorilor, dar pe o bază legală - prin Codul Muncii. Astfel, statul, şi-ar obţine fondurile prin impozite • Problema, e în general, foarte delicată şi noi vom încerca alternativa economică pe care o vom prezenta curind, prin aprofundarea politicii • In mod hotărît, trecerea la economia de piaţă trebuie să se facă treptat, fără şocuri şi fără pierderi materiale enorme • In privinţa privatizării, sîntem de acord cu ea, chiar dacă nu apare prea explicit în platformă • Concluzia: "TOATA LUMEA ARE PROBLEME CU PROBLEMA!" • In rest, un partid plin de bunăvoinţă, care mai întîi s-a constituit, urmînd ca ulterior să-şi definească obiectivele. Pluripartitismul să trăiască!

AMBlDEXTRU

IERI

Fără vorbe multe o emisiune serioasă şi realizată de profesionişti - "Viaţa satelor" - a subliniat o idee care ar trebui să dea de gîndit Parlamentului. Mult dezbătută Lege a fondului funciar... încă mai trebuie făcută. Nu prevede (mai) nimic în privinţa zootehniei. A marii zootehnii, de unde orăşenii primesc lapte şi carne. Aşa incit, subliniau specialiştii (nu prea sau chiar deloc consultaţi la dezbateri), cum nu ştiam, acum doi-trei ani ce-s bananele, nu vom şti peste un an ce-s laptele şi carnea. S-ar putea să ne coste (şi să o găsim mai greu) o cană de lapte mai mult decît o porţie de icre negre. Aferim, dar... aşteptăm obligatoria completare la lege! Nu ştim cum a votat Partidul Democrat Agrar...

EVRIKA

Deşi sîntem (încă) în Babe şi aşteaptă Moşii Ia coadă, a dat firul ierbii. Semn de campanie de primăvară. Dovadă şi cele două abia ieşite de sub zăpadă grupuscule (6+ 8=14) de contestatari ("Jos Totul!") de pe marginea fîntînii de lîngă Arhitectură.

O.K. 

SĂRU’MÎNA GERMANIA. Atenţia plină de compasiune a ambasadei germane Ia Bucureşti s-a îndreptat spre cea mai nevoiaşă redacţie: cea a "Adevărului", căreia i s-a dăruit o trusă fotografică. Este - aflăm din comentariul gazetei - cel de-al doilea ajutor reprezentativ, acordat României, după acela de energie electrică.

MONEY

Sub asaltul impetuos al leului, valoarea dolarului, la licitaţia bancară a scăzut cu un dolar! Adică cu 35 lei (curs oficial). De la 225, la 190!

Ziarul Libertatea din 4 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

P.L.S. a ales: "Angel radios"

In timp ce alte partide işi contestă (sau îşi înlocuiesc) liderii, ori işi construiesc la aeroplanele politice aripi de diverse vîrste ori işi colectează profiturile de la barurile din propriile sedii. Partidul Liber-Schimbist continuă să ofere tuturor "un zimbet şi-o floare". Şi adaugă vieţii parlamentare una publică, socotindu-se intr-o perpetuă campanie electorală, oferind, deci, prezumtivilor alegători prilejul de a medita, cu zimbetul pe buze, Ia aserţiunile izvorite din spiritul mereu actual al patronului său spiritual, Caragiale: "Ieri comunismul, azi Iiber-schimbismul"; "iată avantajele unui vid constituţional". Vid pe care liderii Iiber-schimbişti au încercat, ieri dimineaţă, in sala (arhiplină) din str. Batistei nr. 14, să-l umple cu un spiritual regulament al unei nu mai puţin amuzante competiţii. In timp ce fel de fel de organizaţii care mai de care mai apolitice, organizează serioase (şi chiar grave) concursuri de Miss, P.L.S. le contracarează cu brio iniţiind concursul pentru titlul de "Angel radios"! Cu probe de spus anecdote (vechi) şi epigrame (noi), ori de cunoaştere a unei platforme politice care recunoaşte deschis: asta nu-i cea din urmă cameră!
Deci in locul frumuseţii fizice (ori alături de ea) - agilitatea spiritului. Drept care, un juriu cu seriozitate de necontestat, (clar şi cu simţul umorului) din care n-au lipsit redutabili oameni din sfera artei (Ludovic Spiess, Nicu Alifantis, Edmond Deda, Florin Andrei lonescu), nici sponsorii aferenţi (Alexandru Jijia - firma "Tudor" din Vaslui, Dinu Rizescu - Societatea Aurora Economică Română) şi nici mai marii P.L.S. - preşedintele Ştefan Cazimir, vicepreşedinţii Mircea Cornişteanu, George Boşman, secretarul general Vasile Groza au acordat (prin vot secret, nu ca in Parlament), memorabile distincţii. Premiul special al juriului, pentru farmec, spontaneitate şi maturitate politică, fetiţei (încă preşcolare) Cornelia Andreea Muth; Premiul (de consolare), prin tragerea la sorţi a neciştigătoa-relor - Tatiana Daniela Biltic; Premiul III, inclusiv diploma şi insigna de "Copilă gentilă" - Beatrice Felei; Premiul II şi diploma de "Ingeraş drăgălaş" - Eugenia Caracas. In fine (dar in primul rind) Marele premiu, diploma şi insigna de "Angel radios" - Mircea Sima.
Ceremonia - condusă "la meserie" şi nu cu puţine referiri la vorbe celebre scrise cindva de Nenea Iancu, de Horia Şerbănescu - s-a consumat în prologul unui agreabil "program artistic", din care n-au lipsit cintecele lui Edmond Deda (care şi-a părăsit turneul american pentru evenimentul din str. Batiştei), interpretate de elevii săi, Sorina Dan (partenera celebrul Mircea Crişan) sosită din Germania tot pentru concursul P.L.S., acompaniată la pian de Petrică Munteanu, studentul Vasile Florea, inginerul Constantin Prodan (ambii cu umor "la zi") şi Nicu Alifantis, care a dovedit că si un articol din "Răcnetul Carpaţilor" - organul P.L.S. care apare cind iese de sub tipar - poate fi suport de şlagăr.
Veselie şi aplauze au răsplătit această publică a Partidului Liber-Schim bist: implicit, efortul organizatoric depus de secretarul general Vasile Groza, care l-a impărţit "partinic" cu preşedintele Ştefan Cazimir şi vicepreşedinţii Mircea Cornişteanu şi George Boşman.
"Caragiale e cu noi" - iată o deviză valabilă nu doar in Parlament, unde o evocă frecvent preşedintele P.L.S., cit si in dialog cu publicul alegător.

Eugen COMARNESCU

Două ore in dialog cu Nicu Ceauşescu, la penitenciarul Jilava

"Dacă joci cu cărţile pe faţă pierzi tot timpul" (I) 

• De ce un ziarist român nu poate discuta cu Nicu Ceauşescu? • Trebuie neapărat sa citim interviurile sale în presa occidentală? • Alături de un ziarist străin, unica soluţie de a intra în dialog cu personajul amintit • Un om trist, bolnav şi arogant • Insistenţe repetate pentru ca... acest interviu să nu apară în presa română

- In pag. a II-a -

Două ore în dialog cu Nicu Ceauşescu, la penitenciarul Jilava
"Dacă joci cu cărţile pe faţă, pierzi tot timpul" [I]

Beţii, miraculoase petreceri Orient, Halima, Seherezade, herghelii pierdute la jocuri de noroc, accidente de maşină, balerine şi cîntăreţe, pistolul ca un ceas la mină în sfîrşit - avioane, elicoptere, băşcălia aceea care acum ar putea fi disidentă, o şubredă carieră politică, poticnită regal la un moment dat în fostul bar "Atlantic" (da, i-ar fi plăcut să fie rege; şi chiar a fost prinţ moştenitor), toate acestea mie nu-mi spun destul. Nu am fost nici mama elevei de la Liceul Ion Luca Caragiale, nici soţul Janinei Matei. Prietenii şi cunoştinţele mi-au povestit toate acestea şi chiar multe altele. I-am contrazis. Nu i-am crezut. Am spus că îmi este milă de felul in care arată acum. Mi-au spus că sint naivă. (Sint?) Mie îmi este totuşi milă de Nicu, iar Nicu (sint femeie) este chiar un bărbat interesant.
Cred că ar fi trebuit să mă sperie poveţele auzite despre el. Nu m-au speriat. Şi intr-un fel, mă bucur că nu l-am întîlnit altcineva, ci acum,
cind - ce repede trec bucuriile - este inofensiv.
Dar să revenim. Despre faptul că un ziarist român ajunge cu mare greutate la Nicu Ceauşescu sau in cele mai multe cazuri nu ajunge deloc, lumea cunoaşte. Tocmai de aceea am avut ambiţia şi impulsul necesar pentru a reuşi, în presa română interviurile cu Nicu Ceauşescu sint rare în comparaţie cu ceea ce apare în Occident. Oare noi, ziariştii români nu putem fi la nivelul colegilor de peste graniţă? Asta m-a făcut să înţeleg felul în care pină în prezent. Nicu Ceauşescu ne-a tratat.
Bănuiesc ce însemna să fii Ceauşescu. Puteai tot, şi cel cu care încerc un interviu nu a făcut chiar toate trăznăile pe care le-ar fi putut face. Ştiu că îngimfarea aceea regală, imprudenţa, viaţa-boemă, conştiinţa mahmură a unei valori şi poate o anume sinceritate au folosit cit de cit la ridicarea (nemeritată de noi) a U.T.C.-ului, mai ales în centrele turistice. Toate aces-
tea îl fac acum pe Nicu Ceauşescu să aibă un anume sentiment de nevinovăţie. Şi aşa inteleg eu faptul că ne dispreţuieşte. Moartea in acelaşi timp, în condiţiile cunoscute, a părinţilor săi face să îmi explic una cu care este încărcat. Eu nu sînt în măsură să-l judec. Acestea sînt lucruri foarte greu de judecat. Pentru a încerca să descifrez cum gîndeşte acum, şi să descifrez responsabilitatea politică faptelor ce i se impută, am încercat şi am reuşit să ajung la el. Singura modalitate a fost aceea de a mă strecura alături de un gazetar străin. Chiar cu aprobarea în buzunar, Nicu nu ar fi discutat cu mine.
Apărătoarea in instanţă, doamna avocat Paula lacob a insistat să nu public acest interviu. Mi se pare nefiresc să mă oprească să-mi fac meseria, chiar dacă sint... numai ziarist român. Repet, am reuşit această discuţie cu Nicu Ceauşescu datorită unul coleg italian. În comparaţie cu mine, italianul avea nişte bani mai altfel decît ai noştri. Se pare că banii ăştia au contribuit, în mare măsură, la posibilitatea de a ne intilni şi discuta cu Nicu Ceauşescu. Un om singur, trist şi bolnav, arogant, isteţ, dezorientat, un om de care îmi este (sau nu-mi este?) milă.
Ceea ce am consemnat nu reprezintă decît impresia pe care mi-a făcut-o acum un deţinut din închisoarea Jilava, care se consideră nevinovat.
Despre ceea ce am aflat de la Nicu Ceauşescu vom prezenta în serial in numerele viitoare ale ziarului nostru.

Gabriela STANCIU

Ziarul Libertatea din 4 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 4 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• RĂSPUNSUL PLEBISCITAR AL CONŞTIINŢEI ROMANEŞTI". Sub acest titlu (avînd ca supratitlu cules cu corp de frontispiciu: "ŢARA ESTE lN UNANIMITATE ALĂTURI DE GENERALUL ION ANTONESCU"), ziarul "Acţiunea" scrie: "Ieri, românii nu au dat numai un vot unui om pe care il iubesc şi în care se încred. Ieri, poporul român şi-a spus czvintul său, menit să străbată veacurile şi să ne făurească un alt destin • IMPORTANTE DECLARAŢII DESPRE REBELIUNE ALE D. PROF. ION ZELEA CODREANU, făcute ca martor în procesul de la Iaşi: "Fiul meu Corneliu, un om mai de nădejde în toată mişcarea legionară Sebastian Erhan. Aşa fiind îmi este foarte greu a crede că el a participat, din proprie iniţiativă la răsmeriţa de la 21-23 ianuarie 1941, ticăloasa şi criminala răsmeriţă, care dacă ar fi isbutit, ar fi prăbuşit Ţara şi ar fi pus în pericol destinul însuşi al neamului românesc . (...). Nu numai în felul acesta şi in acele momente săvârşea Sima un act de trădare. Trădarea începuse înaintea prigoanei Sima îşi permitea să discute la Caransebeş ordinele date de Căpitan, spunînd că el dacă ar fi in fruntea mişcării n-ar da astfel de ordine. In mintea lui incolţise gândul să ia locul Căpitanului şi de aceea în timp ce Căpitanul spunea din închisoare: linişte şi ordine pentru ţară şi pentru capul său, care era în joc, Horia Sima organiza atentatul de la Cluj, incendii şi alte asasinate; pentru a grăbi căderea capului Căpitanului. Am ştiut eu şi alţi câţiva acest lucru. Ţăranii de talia lui Erhan n-aveau de unde să ştie. Tot aşa n-aveau de unde să ştie legiunea şi ţara că eu fiind înlăturat de la postul de locţiilor al Capitanului, Sima, a cerut să fie numit prin decret-regal şef al mişcării legionare (...) Cu ocazia lucrului pentru deshumarea osemintelor Căpitanului la Jilava, echipa care lucra la sfărimarea betonului, cele 30 de tone, supravegherea familiei mele a fost surprinsă de un fapt oribil: echipe trimise de Sima au asasinat 65 de deţinuţi politici, săvîrşind astfel o asasinare morală a legiunii, care n-a înţeles să pedepsească niciodată, fără justiţie (...) • PRIMELE REZULTATE PE ŢARA ALE PLEBISCITULUI: Din 1.184.600 voturi exprimate, 1.163.045 au fost, DA şi 1.555 au fost NU • ŞI ÎN SIRIA se raţionalizează consumul • "RESTAURANTUL NEPTUN serveşte dejun" • ADEZIUNEA BULGARIEI la Pactul Tripartit • CRESTE tensiunea in Extremul Orient • OMUL CARE ŞI-A VĂZUT VISUL CU OCHII... Jean Gabin, celebrul star voia să conducă o locomotivă. Fiu de fierar. Debutul şi primul costum de haine. Mecanic în fine... in drum spre America • MĂRFURI JEFUITE DE REBELI şi recuperate: peste 170 de camioane • SE REIAU CURSELE cu vapoarele pe Dunăre, între Galaţi şi Buzias • CONTRIBUTII BĂNEŞTI pentru ajutorarea familiilor ostaşilor căzuţi la datorie • TRUPELE ITALIENE fac mari pregătiri de ofensivă pe frontul din Grecia.    

Rubrică realizată de Ion BUTNARU