Publicat: 5 Ianuarie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu un 3 decenii, în 1990?

AZI

O maladie mai periculoasă decît SIDA bîntuie în prezent - avertizează poetul Mircea Dinescu: ADJUNCTIVITA ! Mod de manifestare: cad şefii, se ridică adjuncţii ! Pălăria, însă, rămîne aceeaşi.

În serviciul activ al Revoluţiei

JURNAL DE FRONT

Una dintre primele formaţii intrate în luptă, în serviciul activ al Revoluţiei a fost unitatea militară a aviaţiei de transport de la Otopeni. O dată ce „insurecţia piepturilor goale" din bd. Magheru şi din Piaţa Palatului i-a pus pe fugă pe dictatori, a apărut necesitatea apărării şi consolidării acestei istorice victorii. Comandamentul aviaţiei militare a acţionat cu promptitudine, hotărând blocarea la sol a celorlalte elicoptere cu trupe, solicitate imperios de dictator şi blocînd pistele aeroportului Otopeni pentru a împiedica, orice tentativă de fugă cu vreunul dintre numeroasele aparate de zbor ale „flotilei personale" a lui Ceauşescu. În aceste con-
diţii regimentul de transport a acţionat, din primele ore cu cîte 8—10 aparate de zbor concomitent, trimise pentru a aduce trupe de paraşutisti de la Bobocu, Titu, Caransebeş şi Timişoara, în scopul apărării principalelor obiective strategice — aeroportul, televiziunea, radiodifuziunea şi altele. Aceste misiuni s-au desfăşurat, în primele două zile ale revoluţiei, în condiţii dramatice, de adevărat război, sub gloanţe şi proiectile, sub tir de rachete şi baraje de foc de pe autovehicule blindate. Pentru că din noaptea de 22/23 decembrie,

Octavian ANDRONIC

(Continuare în pag. a II-a)

(Urmare din pag. I)
aeroportul Otopeni şi regimentul au constituit ţinta unor susţinute atacuri teroriste. Urmele acestora se văd si azi. Carcasele calcinate ale unui TAB şi ale cîtorva autoturisme, cicatricile lăsate de gloanţe în corpul aeronavelor, urmele de împuşcături de pe clădirile regimentului.

—    Ne-am aflat, brusc, într-o situaţie de luptă pentru care nu mai erau valabile nici una din schemele tactice pe care Ie ştiam — ne-a mărturisit mr. Glistor Stoia, comandantul unităţii. Ne-am constituit din mers în dispozitiv de apărare, încorporînd efectivele sosite în ajutor. Au fost nopţi în care tirul nu a încetat, practic, nici un moment, cînd am fost atacaţi din clădirile mai înalte dinspre sat de cuiburi de mitraliere şi chiar de rachete sol-sol. Făceam faţă unor efective bine antrenate, aplicînd scheme tactice variate şi surprinzătoare şi dispunînd de armament sofisticat, cu dispozitive de ochire pe timp de noapte, cu cartuşe explozive şi gloanţe din oţel vidia...

A fost un adevărat infern, dar atacurile au fost respinse şi aeroportul apărat. Nu s-au înregistrat pierderi de aeronave. Mai mulţi ostaşi au fost răniţi. Atmosfera de campanie domneşte şi acum, fiind improvizate
dormitoare în toate sălile iar efectivelor de 3—4 ori mai mari decît de obicei li s-au asigurat toate mijloacele de subzistentă. „Botezul focului" a fost primit cu curaj şi tenacitate de către aviatori. Subunităţile de elicoptere au executat misiuni de cercetare a dispozitivului, pe timp de zi şi de noapte, localizînd operativ, între altele şi zona în care a fost debarcat cuplul prezidenţial fugar. De la declanşarea revoluţiei echipajele aeronavelor au efectuat peste 70 de misiuni, cu avioane şi elicoptere, însumînd în numai 13 zile, 143 de ore de zbor! (În ultima vreme, exigenţele „economisiri de combustibil" făceau ca nici într-un an să nu se înregistreze atîtea ore de zbor !).
Misiuni de zi şi de noapte în condiţii de vizibilitate sub plafonul minim atît la aterizare cît şi la decolare. Au fost efectuate şi misiuni peste graniţă, în Bulgaria şi Ungaria, de unde au fost aduse ajutoare umanitare oferite de către guvernele ţărilor vecine...

Privesc chipurile acestor oameni care nu şi-au văzut familiile de peste zece zile. Interval în care unitatea le-a fost şi casă şi masă şi loc de muncă şi de luptă.
Sînt chipuri obosite, dar pe care se poate descifra în egală măsură, hotărirea şi optimismul.
Sentimente pe care le degajă, de altfel şi rîndurile pe care le-a aşternut pe hîrtie, între două zboruri, căpitanul Arpad Pandelescu şi pe care ni le-a încredinţat în dorinţa de a sugera cititorilor „Libertăţii" cîte ceva despre atmosfera care a domnit şi domneşte aici. Iată-le:

„Oricare pilot ar fi aterizat la fel de bine!".

29.12.1989 ora 7. Ordin de misiune. Echipajul mr. Ştefan Gligor: „Decolaţi în cel mai scurt timp, destinaţia Debreţin, de unde veţi transporta alimente pentru Otopeni".

În drum spre aeronavă mi se derulau în memorie datele necesare executării zborului, condiţiile meteorologice deosebite, starea aeronavei şi... (Ia Otopeni s-au dat lupte grele). Decolăm, luăm înălţime şi pe drumul cel mal scurt spre Debreţin. Controlorul de trafic: Aveţi posibilitatea de a vorbi în limba engleză ? Răspuns: engleză. rusă, maghiară. Porfect: maghiarii vă primesc în engleză.

Aterizăm. Urgent sîntem încărcaţi: 5 300 kg alimente. Felicitări scurte, strîngeri de mînă sincere si... decolăm spre tară. 

Sintem Informaţi că Ia Otopeni condiţiile meteorologice s-au înrăutăţit. Primim ordin să aterizăm pe Timişoara.

—    Otopeniule, încărcătura noastră este necesară pentru popor, sînt alimente şi dacă sînt necesare în Bucureşti, la Otopeni dorim să aterizam"!

După 5 minute se schimbă destinatia: Otopeni! Intrăm în frecvenţă cu Otopeniul şi ni se ordonă să rămînem în aer, trafic intens la aterizare pe Otopeni. Aeronave străine, cu ajutoare, aveau prioritate.

Condiţiile se înrăutăţeau, vizibilitatea scădea, ninsoarea se înteţea, iar vîntul "prietenul" nostru, creştea în intensitate. Eram informaţi la intervale scurte că aerodromurile din jur se închideau meteo. Ni se cere să alegem un alt aerodrom de aterizare. Ni se permite coborîrea şi venirea Ia aterizare asistaţi de radar. În cabină linişte. Comenzi scurte, clare. Execuţie ireproşabilă. Aeronava răspundea docilă la comenzi. Vîntul bate în rafale. Era rău. Nu vedeam nimic. Mîinile strinse pe manşă. Secundele păreau imense. S-au văzut luminile, înălţime 30 m. Vizibilitate 300 m.
„Cornel, sintem deasupra pistei, aterizăm. Am luat contact cu solul. Vîntul tare. Era viscol".
Fane, am reuşit, totul e O.K.?
Totul e normal.

 

Mecanismele democraţiei reale la lucru

• Prima întîlnire a Consiliului FSN cu noile autorităţi — liber alese — ale judeţelor • Precizări şi delimitări necesare din partea guvernului • Starea economiei şi perspectiva imediată • Proiectele legii electorale şi Constituţiei — în curînd în dezbatere publică

Ce ciudată senzaţie ne-a oferit această „manifestare oficială" de cel mai înalt nivel, prima de această formulă a noilor autorităţi! Nimic din morga găunoasă, evlavia vocală, retorismul delirant al cuvântătorilor de profesie din stranele CULTULUI PERSONALITĂŢIl! O discuţie concretă, atît cît a fost posibil în condiţia lipsei de experienţă politică şi administrativă a celor cărora le-au fost încredinţate recent grijile, de fiecare zi ale colectivităţii, cu precizări şi delimitări necesare, menite să ne desprindă de automatismele ceauşismului şi să ne facă să vedem, în profunzimea lor, complexele mecanisme ale întregii vieţi economice şi sociale.
Deci, o întîlnire a membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale cu preşedinţii consiliilor judeţene, la care au participat membri ai guvernului şi reprezentanţi ai presei. Primul punct pe ordinea de zi — un raport al primului ministru. Am reţinut că - aşa cum bine cunoşteam -economia noastră se află într-o stare de profundă criză. Cauzele le ştim. Sarcina imediată a guvernului — ieşirea din criză. Prioritatea strategică — satisfacerea nevoilor imediate ale populaţiei, problemă ignorată, dacă nu călcată în picioare în ultimii 15 ani. O acţiune dificilă, pîndită de riscul debalansării între ramuri. La nivelul ministerelor se acţionează însă cu eficacitate, punîndu-se în mişcare potenţialuri importante, neglijate sau ignorate. Principala problemă o constituie faptul că nu ne putem angaja, deocamdată, pe calea unei descentralizări, brutale. Din nefericire, în „epoca de aur" dezvoltarea economiei s-a făcut la nivelul unor tehnologii primitive. Ca să fie mai sigure, probabil! în metalurgie şl chimie (nota bene I) lucrăm cu tehnologii de prin ’48! Starea de criză este legată, în mare măsură, de absenţa tehnicilor de vîrf. În domeniul energeticii trebuie să ţinem cont de resurse şi de posibilităţile de import - condiţii în care aportul gazelor naturale a fost mărit cu 40 la sută! În metalurgie s-au adoptat tehnologii în care se utilizează gaze naturale (sistematic respinse de N. C.) şi care au condus, în cele trei zile libere dintre ani la obţinerea unor producţii cu 50 la sută mai mari şi de o calitate net superioară! Consumurile industriale au fost reduse acolo unde a fost cazul, pentru a se asigura necesarul populaţiei. Dar va trebui să dăm dovadă de raţiune, consumînd în parametri acceptabili, nu in exces! Aprovizionarea populaţiei se bucură de o atenţie specială. Pentru primul trimestru, fondul de mărfuri livrate pieţei, atît din intern cît şi din import este cu 33 la sută mai mare decit anul trecut! Creşteri mari se înregistrează la alimente, frigidere, autoturisme, mobilă. S-a adoptat şi un plan de importuri, în valoare de 125 milioane dolari şi 105 milioane ruble, pentru carne, peşte, citrice, cafea, măsline, lapte praf, alimente pentru copii, brinzeturi şi articole tehnice de uz general. O altă problemă: ce facem cu enormele, monstruoasele investiţii demarate de

Octavian ANDRONIC

(Continuare în pag. a III-a

(Urmare din pag. I)

Ceauşescu? Pentru moment s-a hotărît sistarea lucrărilor Ia Combinatul siderurgic Călăraşi, etapa a II-a de „apă grea" de la Combinatul chimic Drobeta Turnu-Severin, Instalaţiile de amoniac de ia Slobozia şi Năvodari, Centrala pe şisturi bituminoase de la Anina, amenajarea rîulul Argeş şi construcţia zonei libere a portului Constanţa. Oficiul economic „Carpaţi" o fost desfiinţat, iar efectivele sale integrate Ministerului Construcţiilor Industriale, avînd ca primă sarcină refacerea clădirilor avariate de acţiunii teroriste.

Domnul Petre Roman s-a referit, în continuare, la problemele comerţului exterior. La fiecare minister se fac note urgente, de „salvare", privitoare la necesarul de import. Sînt domenii în care de zece ani nu s-a mai importat nimic. Nici măcar instalaţii de protecţie la transportul şi distribuţia gazelor, a căror absenţă implică mari pericole. Soldul balanţei de plăţi se află la un nivel acceptabil. Avem însă mari sume de primit de la ţări în care am efectuat lucrări de mare amploare Irak, Siria, Sudan, Egipt, Libia. Două miliarde şi jumătate de dolari pe care îi vom recupera prin contrapartide de mărfuri.

Avem - ne informează în continuare primul ministru - o circulaţie monetară sănătoasă. Un echilibru real între venituri şi cheltuieli, doar în ultimele trei zile ale anului revenind de la populaţie 3,2 milliarde! Guvernul studiază noi măsuri de consolidare a activităţii financiare, între care vînzarea de locuinţe, vînzări de bunuri pe credit, forme stimulatoare de depunere a banilor. O atenţie deosebită - a încheiat expunerea sa primul ministru - va fi acordată redării demnităţii celor ce muncesc, prin respectarea regimului normal de lucru şi a duratei lui. Discuţiile care au urmat au pus in evidenţă o anumită confuzie - reminiscenţă a stilului şi metodelor de muncă ceauşiste - existentă la unii dintre noii reprezentanţi de la judeţe. De aceea, preşedintele Consiliului, domnul Ion lliescu, a accentuat asupra necesităţi de delimitare a activtăţii de administraţie locală faţă de problemele economice ale unităţilor industriale, ce ţin de competenţa ministerului şi a guvernului. De asemenea, a precizat rolul pe care îl joaca, în etapa actuală, Frontul Salvării Naţionale, nu ca partid politic, ci ca un cadru apt să realizeze concursul larg al tuturor forţelor progresiste ale ţării.

Domnul Dumitru Mazilu, vicepreşedinte al Consiliului, a expus participanţilor coordonatele proiectelor de lege electorală şi de Constituţie. Principalele condiţii asupra cărora se va insista în stabilirea principiilor şi împiedicarea oricăror tendinţe de falsificare. Constituţia va reflecta, renunţîndu-se ia orice "isme", tradiţiile şi spiritul angajamentelor internaţionale ale României, prevăzînd separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească. Nu va exista nici o interferenţă între activitatea de stat şi cea politică, iar parlamentul ţării va fi un for democratic tradiţional, deschis dezbaterilor sincere, constructive.

ÎNTREPRINDEREA „PECO" BUCUREŞTI anunţă că în scopul facilitării alimentării cu carburanţi a unor autovehicule cu sarcini deosebite Intercontinental, Mihai Eminescu şi Mihai Vodă vor livra produse numai maşinilor salvării, ale armatei, ale Frontului Salvării Naţionale, ale celor venite din străinătate, ale ambasadelor care deţin încă BCF-uri roşii.
Celelalte staţii servesc toate categoriile de autoturisme.
O dată cu reglementarea situaţiei şi celelalte trei staţii amintite vor trece la servirea tuturor posesorilor de autoturisme.


Pag. a II-a

Primul timbru filatelic al României libere

Imprimeria Băncii Naţionale — Fabrica de Timbre. Am în faţă macheta primului timbru poştal al României libere — în tipografie se pregătesc culorile. Lingă mine, inginerul Ştefan Fenyo, adică omul care, împreună cu graficiana Rodica Coteanu, a conceput şi, efectiv, a lansat această emisiune filatelică. Ceea ce mă frapează e simplitatea geografiei imaginii — pe fondul tricolorului, marcată ziua de 22 DECEMBRIE 1989, un grup de 3 lumînări arzînd peste albastrul dens al
drapelului şi mîna cu degetele despicate în „V". Dar cîte sensuri pulsează, spre noi, cîte răscolitoare trăiri ne determină? Inginerul Fenyo îmi înţelege tăcerea şi, deşi nu este un vorbăreţ, de data aceasta, în mod excepţional, se antrenează într-un aprins dialog.

— Am simbolizat descătuşarea ţării prin semnul Victoriei preluat ca gest de la înşişi aceia care au purtat pe umerii lor revoluţia. — fiindcă, de acum înainte, autenticitatea trebuie să ne carac-

Roxana COSTACHE

(Continuare în pag. a Il-a)

(Urmare din pag. I)

terizeze fiecare exprimare lăuntrică sau exterioară. Iar lumînările aprinse reprezintă, dacă vreţi, ecoul jertfelor — niciodată nu mi-am imaginat că or să fie atît de multe şi atît de tinere. Un ecou din trecut spre viitor, ce ne obligă la veşnică recunoştinţă, la adîncă cinstire la o viaţă care să răscumpere, de-a pururi, singele vărsat.

— De ce trei?

— Trei luminări doresc să marcheze punctele de iniţiativă şi de rezistenţă revoluţionară autentică ale ţării -Timişoara, Bucureşti şi Braşov: pe care, în inimile şi gîndul nostru le considerăm
oraşe-erou. De altminteri, sumele cuvenite, ca drepturi de autori, le vom depune in contul 1989, pentru reconstrucţia acestor oraşe.

S-a lucrat extraordinar de rapid, cu febrilitate, emisiunea poştală urmînd să se realizeze în cinci zile — faţă de aproximativ 40 cîte necesita procesul tehnologic obişnuit. Fotografii Mirea loniţă şi Constanţa Sipoş retuşorii Carmen Niţă şi Mihai Ţîru, specialistul în multiplicare Dan Teodorescu, muncitoarea specialistă în montaj Florica Spirescu, colectivele heliogramă, galvano, imprimare conduse de Tudor Gheorghe şi Traian Buşilă şi nu în ultimul rind coordonatorul tehnic Elena Neagoe sînt principalii artizani ai timbrului. Şi, cum ne spunea Florică Spirescu, am făcut-o din suflat spre a răsplăti cit mai grabnic bucuria de a trăi in democraţie, libertate şi demnitate.

Primul timbru al României libere... Format 27x33 mm, tipărit în 4 culori pe sistem de tipar adînc Colite de 50 bucăţi — în jurul blocului filatelic avind înscrise textele „Victorie", „România Liberă", Mulţumim tinerilor eroi“, „Nu vom uita jertfa voastră“, "Democraţie, Libertate, Demnitate". Valoarea nominală 2 lei. Tiraj — 70 milioane.

De mîine, acest mesager al timpului eroic ne va reprezenta în întreaga ţară şi dincolo de hotarele ei...


Pag. a III-a

DAN IOSIF

Nu cred că trebuie să ne mai confecţionăm eroi şi în acest sens vă spun că Dan losif a condus efectiv demonstraţia din fata hotelului Intercontinental, că a salvaţ multe vieţi şi că s-a situat tot timpul în centrul evenimentelor, vocea lui a fost auzită de toti telespectatorii. L-am văzuţ şi ştiu că mii de oameni (aş fi tentat să scriu tineri sau copii) pot confirma acest lucru. Sînt emoţionat să-l cunosc şi ieri am fost foarte curios, să văd cum arată fostul comitet central. Nu-mi imaginam că voi intra în această clădire chiar pe

Horia TABACU

(Continuare în pag, a III-a)

(Urmare din pag. 1)

uşa principală şi că voi merge pe nişte culoare păzite de militari a căror statură şi comportament mie mi-au dat multă încredere.

Dan losif are 39 de ani şi este muncitor necalificat la UJECOOP. Fetiţa lui, Andreea Anca va împtlini 11 ani în luna primelor alegeri libere. Este un tînăr robust, sigur pe el. În ochii mei, simpatic. Nu doreşte, să între deocamdată în nici un partid. Dacă românii prin vot liber vor alese un partid ce va avea în programul lui cuvintele dreptate, libertate, egalitate, se va înscrie în această organizaţie. Susţine şi eu consider că are acest drept că în prezent trebuie făcută ordine. Nu are prea mult timp acum. Conduce mulţi oameni şi are treabă în permanenţă. Ne-a promis că va reveni în coloanele ziarului „Libertatea". M-a emotionat faptul că m-a prezentat unor bărbaţi din clădirea comitetului central drept un reporter de la ziarul „nostru". M-a emoţionat că ştia, poate, un amănunt. Noi am fost în noaptea de 21 decembrie în centrul evenimentelor.

DECRET

Printr-un decret al preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost demis din postul de ministru adjunct al economiei naţionale Boştină Constantin.

S-a descoperit că Boştină Constantin fusese direct legat de foştii dictatori ai României.

COMUNICAT

de la Ministerul Învăţămîntului

Ţinînd seama de situaţia creată prin încetarea activităţii fostelor organizaţii ale copiilor şi studenţilor, Ministerul Învăţămîntului comunică:

1.    Casele de cultură, bazele culturale, sportive şi de agrement pentru studenţi, publicaţiile, majoritatea aflate pînă în anul 1971 în gestiunea directă a ministerului, trec, împreună cu toată baza materială, bugetul şi personalul aferente în prezent, în subordinea Ministerului Învăţămîntului, ca bunuri de care să beneficieze întreaga studenţime din România.

2.    În aceleaşi condiţii, fostul Palat al pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti trece în subordinea Ministerului Învăţâmîntului, iar fostele case ale pionierilor şi şoimilor patriei, satele de vacanţă, bazele sportive şi de agrement din municipii (sectoare ale Capitalei), oraşe şi comune, trec în subordinea inspectoratelor şcolare judeţene, ca bunuri de care să beneficieze toţi copiii şi elevii patriei.

3.    Taberele pentru studenţi vor fi organizate de Ministerul Învăţâmîntului împreună cu reprezentanţii autorizaţi ai studenţilor.

4.    Tabăra de odihnă pentru elevi de la Eforie Sud trece în subordinea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Constanţa.

5.    Prezenta hotărîre a intrat în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 1990.

DE LA MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI

De la Ministerul Învăţămîntului sîntem informaţi că pentru acest an şcolar un element esenţial pentru învăţămîntul românesc îl constituie depolitizarea acestuia. Astfel, începînd cu 1 martie, se va preda în licee o singură disciplină umanistă cu titlu provizoriu „Noţiuni de democraţie", care va înlocui „Cunoştinţele social-politice“; cadrele didactice respective vor urma un program special de instruire.

Începînd cu trimestrul al III-lea, elevii vor urma cursuri de 5 zile pe săptămînă. În cea de-a şasea zi (care nu va fi neapărat sîmbăta) se vor organiza activităţi facultative — cercuri artistice şi ştiinţifice, conferinţe, dezbateri şi pregătire în şcoală cu cei mai buni profesori, ceea ce va contribui la restrîngerea treptată a meditaţiilor particulare. În ceea ce priveşte practica, aceasta se va restrînge ca volum de ore şi ca durată — 3 săptămîni pe trimestru, organizată elastic, în , funcţie de profil. Se va asigura, astfel, continuitatea procesului didactic. Dacă cititorii au alte propuneri, sînt rugaţi să le trimită pe adresa ministerului.

Pentru anul şcolar 1990—1991 se menţin condiţiile de înscriere în treapta I şi admitere în treapta a Il-a. Detalii privind profilurile liceelor şi cele privind examenul de bacalaureat vor fi date publicităţii în cel mai scurt timp.

În ceea ce priveşte învăţămîntul superior, sesiunea de iarnă se va desfăşura în perioada 26 ianuarie - 8 februarie, cu excepţia anilor terminali. Examenele şi verificările cu notare pe parcurs din această sesiune la disciplinele social-politice sînt anulate (cu excepţia facultăţilor de profil).

Începind cu semestrul al II-lea al acestui an universitar, studenţii vor avea 5 zile de curs (activităţi didactice) pe săptămînă; în semestrul al II-lea al acestui an universitar se va preda o singură disciplină umanistă cu titlul provizoriu „Noţiuni de democraţie" la toate facultăţile (cu excepţia celor de profil).

Practica se va organiza la sfirşitul anului universitar.

Pentru anul universitar 1990 -1991 învăţămîntul de zi, Ia profilurile la care nu se fac modificări în conţinutul disciplinelor de concurs, admiterea în învăţămîntul superior va începe la 15 iulie 1990; 
— pentru învăţămîntul economic, juridic, de istorie-filozofie şi pentru învăţămîntul agronomic, răspunzînd unor nevoi de reorganizare, concursul va începe la 1 septembrie 1990; 
— se află în studiu propunerile privind învăţămîntul seral şi fară frecvenţă (exemplu: desfiinţarea învăţămtntulul seral Ia arhitectură şi Ia învăţămîntul artistic) şi cele de desfiinţare a diverselor discriminări legate de condiţiile de admitere (încorporabili-ne-încorporabili, o practică prealabilă de un an pentru admiterea în învăţămîntul agricol şi altele); 
— în foarte scurt timp se vor comunica disciplinele de concurs pentru toate profilurile, specializările şi formele de învăţămînt. (Rompres).


Pag. a IV-a

În U.R.S.S. sînt privite cu optimism raporturile cu ţara noastră

Mîine soseşte la Bucureşti ministrul sovietic de externe

După cum. informează agenţia TASS, directorul Direcţiei, informaţii din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., Ghenadi Gherasimov, a precizat, joi, că vizita oficială în România a ministrului sovietic de externe, Eduard Şevardnadze, la invitaţia ministrului de externe al României, Sergiu Celac, va începe la 6 ianuarie.

Menţionînd că „în prezent România traversează un moment: de răscruce în istoria ei, reprezentantul M.A.E. al U.R.S.S. a amintit că partea sovietică  a recunoscut Consiliul Frontului Salvării Naţionale şi şi-a declarat sprijinul, politic şi moral faţă de poporul român. În Uniunea Sovietică, a continuat purtătorul de cuvînt, sînt privite cu optimism perspectivele relaţiilor cu România. S-a apreciat că viitoarea vizită a şefului diplomaţiei sovietice la Bucureşti va contribui la dezvoltarea acestora.


Caricatură de ANDO

ION ILIESCU INVITAT LA BUDAPESTA

BUDAPESTA. — Preşedintele interimar al Republicii Ungare, Matyas Szuros, a adresat, prin intermediul ambasadorului României la Budapesta, invitaţia preşedintelui Consiliului Salvării Naţionale din România, Ion lliescu, de a vizita Ungaria — transmite agenţia M.T.I