Publicat: 5 Martie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

DOCUMENT

Scrisoarea generalului GICĂ POPA adresată familiei

Scumpele mele,

Ştiu că vă produc o mare durere, dar altă soluţie nu există. Teama şi Spaima mă stăpînesc total şi îmi dau seama că pe zi ce trece mă degradez moral şi fizic şi nu doresc să vă stric şi vouă viaţa. Trebuie ca eu să dispar ca voi să puteţi trăi în linişte, fără teamă.

Draga mea soţie adu-ţi aminte de clipele frumoase petrecute împreună. Fii înţeleaptă şi tare, aşa cum ai fost întotdeauna în clipele grele.

Sorela scumpă îţi doresc să te căsătoreşti cit mai curînd, să ai noroc, să fii o soţie şi mamă bună.

Să ai grijă de mama ta.

Nora te rog din suflet să insişti să nu se facă autopsie, iar locul de veci să fie la Cimitirul Sf. Vineri unde să fie cineva drag.

Nu accepta să fiu îmbrăcat militar, iar în privinţa hainelor militare hotărăşte tu dacă le iei sau nu acasă.

Nu anunţa rudele mele, iar la înmormântare, dintre judecători, colegi de serviciu de la tribunalele militare să nu participe nimeni. Este dorinţa mea. Te vor ajuta Voinea, Nistor şi Răzvan pe care să-i rogi din partea mea.

Pe cruce să fie trecute numai iniţiale. 

V-am iubit şi vă iubesc dincolo de moarte.

Adio P. GIGA

Problemele băneşti trebuie să te zbaţi să le rezolvi.
În fişet ţi-am lăsat un plic cu 10.425 lei.
Cheile de la fişet sînt în buzunar.

Pe plic
Soţiei mele (scumpă şi nefericită) Eleonora Popa

POST-SCRIPTUM:
Scrisoarea către soţie se află în fişet la tribunal, compartimentul de sus, precum şi un plic cu bani.
Rog să i se dea imediat scrisoarea; cheile de la fişet sînt în buzunarul hainei.


Libertatea din 5 martie 1990 pag. 1-a


Circulaţi pe trotuarul de vizavi!
​Caricatură de ANDO

Nu am preferinţă pentru un ziar anume declară primul ministru PETRE ROMAN

- Domnule prim-ministru, credeţi că presa românească este la ora aceasta liberă? Într-adevăr liberă?

- Da. E foarte liberă, este remarcabil de liberă, aşa cum bine aţi pus întrebarea, în afară de faptul că influenţele partidelor politice se simt. Adică există un partizanat evident în presă, dar presa e... liberă. E liberă să primească aceste impulsuri.

- Aveţi vreun ziar sau o revistă preferată?

- Mai întîi să vă fac o mărturisire: citesc foarte puţin presa pentru că nu am timp, din păcate. Citesc mai mult extrase, pe care mi le pregăteşte un birou de presă. Deşi m-ar interesa foarte mult. Nu am o preferinţă pentru un anume ziar pentru că nu e nici unul care să-mi placă în mod deosebit, dacă e să ne luăm după gustul personal. Şi, pe de altă parte, este totuşi obligaţia mea să culeg cam de peste tot observaţiile care se fac la adresa activităţii guvernului.

Milena MIHĂESCU

AZI

Aflăm cu surprindere că preşedintele completului de judecată al celor patru ofiţeri din fosta Direcţia a V-a, maiorul Ciuboţaru, este fost coleg de promoţie (’65-68, la Şcoala de ofiţeri activi de securitate de la Băneasa) al inculpatului Raţ Florian. Şi cu toate acestea nu a fost recuzat!

ŞEDINŢA DE GUVERN A C.P.U.N.

Vineri s-au desfăşurat la Palatul din Dealul Patriarhiei lucrările sesiunii săptămînale a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională. Pe ordinea de zi s-au aflat: informare asupra decretelor-lege şi decretelor adoptate pînă în prezent de Biroul executiv al Consiliului; propuneri cu privire la statutul de observatori al reprezentanţilor urtor partide şi formaţiuni politice la sesiunile Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională; completarea componenţei nominale a Biroului executiv al Consiliului; diverse.

Indiscreţii "parlamentare"

• La ce bun atîta control... Să facem, o interpelare • Păi sigur, nu sîntem noi reprezentanţii poporului! • Oare duduia aia în albastru are o pilă, de nu stă la coadă? • Lucrăm anarhic, conducem anarhic, nu facem nimic • Guvernul să ia loc în loja lui • Se pare că unii, nu ştiu cine, au iniţiativă legislativă • Nu putem să ne întoarcem înapoi, cînd vrem să mergem înainte • Am luat cunoştintă de aceste decrete în general, pe diferite căi • Nouă nu ne trebuie lista, ci conţinutul ei • Si lista şi conţinutul • Am vorbit, voi vorbi la toate punctele că doar de aceea sîntem aici • Cînd vă înscrieţi la cuvînt, vă rog să lăsaţi discuţiile • Hîrtia e o materie, nu o idee, ea se termină • Să terminăm cu favoritismele la cuvinte • Să se invite la cuvint în ordinea inversă înscrierii • Stimaţi domni de la parter, vrem să vorbim şi noi, cei de la galerie • Am prezentat domnului Cîmpeanu, un protest... o notă de amiciţie, aş zice • Să stabiliţi, sau discutaţi dv. întîi şi apoi noi, sau invers. Dv. vă exprimaţi într-un stil haotic, noi nu • Am transformat această adunare într-o mlaştină • Am făcut o propunere: să ne notaţi • Dv. aţi făcut aici un club închis • Important este să ne păstrăm calmul • Ne jignim unii pe alţii fără pic de demnitate

Pentru conformitate:
Gheorghe NICULIŢA
Neli LUCHIAN

Romii

În prima pauză a lucrărilor sesiunii de vineri, reprezentantul romilor nomazi şi căldărari din România, dr. Ion Cioabă, a declarat: "Apreciez propunerea domnului Ion Iliescu, a celorlalţi colegi ca romii să coboare din loja observatorilor în sală. Am păşit, cum se spune, cu dreptul. Eu, care cunosc nu numai ţiganii din România, ci pe toţi ţiganii care sînt în lume - şi sîntem 29 de milioane - consider că e bine că putem discuta de aici, din sală, problemele noastre specifice. Noi nu vrem să facem politică. Vrem să căpătăm drepturi, să ne păstrăm obiceiurile, vrem să nu se mai întîmple ceea ce s-a întîmplat în anul 1942, să nu mai fim hărţuiţi de unii şi de alţii. Ce se înţelege prin ţigan? Un om rău! Dar trebuie să admitem că 10-5-1 la sută nu sînt răi. Avem şi intelectuali. Sperăm că, avînd şi o organizaţie a noastră, relaţiile dintre români şi romi se vor pune pe alte baze, se vor îmbunătăţi. Ceea ce vreau să se ştie este că noi nu aşteptăm, milionul din partea statului ca să ne susţinem campania electoral. Nu avem nevoie de aceşti bani. Pînă acum, prin cotizaţii, averea noastră se ridică la 4 milioane lei“.

Sorin Roşca-STĂNESCU

PROCESUL "PROFESIONIŞTILOR CRIMEI"

Cei trei "mari" - absenţi sînt... patru

- de la trimişii noştri speciali de la Timişoara -

Sîmbătă dimineaţă au continuat dezbaterile în procesul intentat lotului de inculpaţi trimişi în judecată, pentru participarea la crima de genocid comisă împotriva populaţiei oraşului martir Timişoara în timpul revoluţiei. În cursul dimineţii de azi a fost reluată cercetarea judecătorească, inculpaţii răspunzînd interogatoriului instanţei întrebărilor acuzării şi apărării.

Desfăşurarea primelor zile ale procesului care suscită firesc un deosebit interes, aici, pe malurile Begăi, a fost transmisă în direct
vineri de televiziunea locală, o prezentă insolită pentru noi, ca bucureşteni (transmisia în direct pentru Timişoara şi judeţul Timiş va continua). Confraţii noştri de la televiziunea de aici sînţ numiţi cu simpatie de localnici "teroriştii de noapte", întrucît îşi încep de regulă transmisiile după încetarea programuui national. Şi toţi ştim la ce oră îşi încetează TVRL emisiunile...

Care sînt primele noastre impresii ca jurişti, ca ziarişti? În primul rînd regretul de a nu fi prezenţi în boxă trei dintre principalii "acţionari" ai terorii dezlăntuite împotriva populaţiei Timişoarei: fostul şef al IGM, temutul general Nuţă C-tin, cel ce a avut aici comanda nemijlocită a represiunilor de stradă, adjunctul acestuia, general Mi-halea Velicu - morţi "frăteşte“ într-un bizar accident de elicopter şi colonelul Moraru Petre, alt fost locţiitor al lui Nuţă, cel care n-a mai aşteptat glasul justiţiei si s-a sinucis în arest. Depoziţiile acestor "mari" absenţi ar fi fost esenţiale, ar fi conturat cu mai multă exactitate răspunderile individuale şi colective în masacrul comis la Timişoara. Din păcate, au murit înainte de vreme. Sau, pentru unii, la vreme.

Pluteşte în atmosfera acestui proces fantoma vie a celui de al patrulea "mare“ absent, invocat în mai multe din intervenţiile din primele zile ale acuzării şi apărării - comandantul unic, "trimisul special“ al dictatorului la Timişoara, Ion Coman. De ce nu se află în boxă? S-a făcut precizarea că numărul "1 “ al crimei din acest oraş este anchetat într-o altă cauză. Va fi citat ca martor? Se pare că da, aici circulînd informaţii cum că el s-ar afla la Ti-
mişoara, urmînd să compară în proces. Va fi extinsă acţiunea penală din acest proces şi asupra sa? Vom vedea...

Aşa cum aţi putut vedea în înregistrarea făcută de televiziune sînt citati numeroşi martori ale căror audieri, alături de acelea ale ocupanţilor boxei, anunţă un proces întins, în timp. Să sperăm că atît instanţa, cît şi masivul grup de ziarişti români şi străini ce urmăresc procesul, vor avea rezistentă psihică şi chiar fizică necesară. Mai ales că aşa cum se vehiculează pe aici, nu sînt excluse loviturile de teatru.

• Primele "mine de adîncime" le-a lansat sîmbăta fostul general Macri Emil, şeful, în timpul represiunii, Direcţiei a Il-a de contrainformaţii economice. Dovedind o rezistenţă fizică şi psihică notabilă, inteligent, el s-a strecurat cu"profesionalism“ printre întrebările "rafală" ce i-au fost puse pe parcursul a circa 5 ore de interogatoriu. Sancţionînd, cîteodată chiar cu ironie, "subţirimea" unora dintre argumentele rechizitoriului, el a contraatacat formulînd implicit sau explicit o seamă de grave acuzaţii: a vorbit despre rolul armatei în represaliile de la Timişoara, s-a referit la o serie de fapte mai puţin ori deloc cunoscute, a rostit numele unor personalităţi din fosta şi actuala conducere ale Ministerului Apărării Naţionale şi Procuraturii Generale. Să fie vorba doar de o diversiune? Planează impresia aici că numărul celor care vor da seamă în acest proces despre evenimentele de la Timişoara va fi mult mai mare. Vom reveni.

Stelian MOTIU
Val. VOICULESCU

DINCOLO DE MICUL ECRAN

De cîteva zile, în jurul orei 9, pe străzile Cluj şi Arieş din Timişoara poţi asista la trecerea unui convoi mai puţin obişnuit • Şase autovehicule cu caracteristici diferite • Un ARO şi o Dacie - antemergătoare - ce deschid drumul unei "dube" încăpătoare de culoare albastră • În spatele dubei merge "strîns" o autoblindată de cercetare, urmată la rîndu-i de o altă Dacie • Convoiul este încheiat de o salvare • Sosesc inculpaţii la proces • Casa Tineretului în care are loc procesul este înconjurată de o duzină de blindate şi cam tot atîtea camioane grele • Soldaţi, ofiţeri, inclusiv pe acoperiş, asigură paza • Ne deprindem după atîta vreme de blazaţi cronicari judiciari cu... surprizele unui control fizic riguros la care sîntem supuşi şi care nu lasă loc nici unei "bile": dacă ţi-ai lăsat legitimaţia specială şi ai ieşit la o ţigară, nu mai reintri... • Pe usa sălii (ad-hoc) de judecată, organizatorii au lăsat vechea inscripţie: SALA DE SPECTACOLE! Mă rog... • "Ultima oră" din bisăptămînalul politic local "Dialog liberal" anunţă că într-una din nopţile trecute, în jurul orei 21,30 în jurul Podului Michelangelo s-au tras focuri de armă • Armata a luat poziţie • Ne punem următoarea întrebare: aceste focuri de armă reprezintă ultimele răbufniri ale securităţii? Se apropie procesul domnilor!" • Încurajator? Nu...? (M.W.)


Libertatea din 5 martie 1990 pag. a 2-a


Libertatea din 5 martie 1990 pag. a 3-a


Libertatea din 5 martie 1990 pag. a 4-a

"Se caută un vinovat?“

ARTICOL PUBLICAT ÎN "IZVESTIA" DIN 24 FEBRUARIE

Revoluţia română a împlinit două luni. Cu această ocazie, la Bucureşti, Timişoara şi alte oraşe numite oraşe-martir locuitorii au depus flori, au aprins lumînări pe locurile unde în decembrie au murit oameni. Seara, milioanele de telespectatori au revăzut filmul din 22 decembrie, cînd la televizor a vorbit cunoscutul poet român Mircea Dinescu, adresîndu-se poporului care a învins, avînd în vedere toate naţionalităţile care trăiesc în România si care şi-au adus contribuţia la răsturnarea dictaturii lui Ceauşescu. Şi, iată că, în timp ce răsunau vorbele poetului, în ziarul "Dreptatea", organul de presă al Partidului Naţiona Ţărănesc a văzut lumina tiparului un alt gen de apel. El se intitula "îngrijorarea în legătură cu situaţia din Bucovina de nord, din R.S.R. Moldovenească şi din Basarabia de sud". Autorul său - preşedintele comitetului naţional de acţiune "Bucureşti - Chişinău. Liberă trecere", Gheorghe Gavrilă-Copil, scrie că "anexînd Basarabia, sovieticii şi-au întins expansiunea şi asupra Bucovinei de nord" supunînd poporul român de pe malurile de est ale Prutului şi Nistrului unui plan diavolesc de asimilare.
"Forţele imperiale ruse - continuă G. Gavrilă-Copil - atentează la dreptul la existenţă al românilor din Basarabia şi Bucovina de nord“, dînd ca exemplu încercările ruşilor şi găgăuzilor de a crea "republici" independente la Tiraspol şi în raioanele unde este predominantă populaţia găgăuză. Din cauza unor acţiuni nechibzuite ale "forţelor colonialiste din U.R.S.S. care se opun procesului decolonizării", actuala Uniune Sovietică, poate fi dată în judecată pentru genocid - conchide autorul, încheindu-şi apelul cu o notă de ameninţare: "Poporul român este bun şi răbdător, dar aceasta nu înseamnă că va permite să se facă ceea ce nici un alt popor din Iume nu ar permite".

Ce altceva înseamnă apelul ziarului "Dreptatea" decît instigare la conflict între naţionalităţi, atîţarea vrajbei naţionale în Moldova Sovietică, care jicneşte sentimentele naţionale alw popoarelor român şi ucrainean? Nu pot să nu remarc în legătură cu acest lucru valul de atitudine antirusească ce se ridică treptat în România. Trebuie să menţionez, desigur, că nu toată lumea împărtăşeşte această atitudine. Există, totuşi unele forţe care încep să folosească tot mai des teza conform căreia de toate sînt vinovaţi ruşii.