Publicat: 6 Decembrie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

COMISIA 13-15 IUNIE APASĂ PE ACCELERAŢIE: MARŢI, PRIMUL MINISTRU PETRE ROMAN ŞI-A EXPUS OPINIILE IN LEGĂTURA CU FAPTELE CERCETATE TIMP DE DOUA ORE © © IERI, LA COTROCENI PREŞEDINTELE ILIESCU S-A INTÎLNIT CU O PARTE A MEMBRILOR COMISIEI ©© PATRU MILIŢIENI - DINTRE CEI CARE I-AU RĂPIT LIBERTATEA LUI MAZILU - AU FOST ELIBERAŢI PROVIZORIU. PRINTRE EI - MARIN BĂRBULESCU, EX-MILIŢIAN SEF AL CAPITALEI © © MEMBRII FOSTEI CADA AU REFUZAT CALITATEA DE PERSOANE PARTICULARE INTR-UN DIALOG AL MIŞCĂRILOR PROTESTATARE CU PREŞEDINTELE ©© GUVERNUL NU REACŢIONEAZĂ IN NICI UN FEL LA PROTESTELE MASIVE LEGATE DE PROIECTUL LEGII DE RESTITUIRE A IMOBILELOR NAŢIONALIZATE PRIMELE EFECTE ALE PRIVATIZĂRII: "DUGHENIZAREA" COMERŢULUI! © ® PRIMARUL CAPITALEI AFIRMA CA ADMINISTRAŢIA "NU SE POATE FACE DUPĂ URECHE". CINE ARE URECHI DE AUZIT... ©© "ALIANŢA CIVICĂ" A AJUNS ŞI ÎN VALEA JIULUI.

O parte din dosarele fostei Securităţi la Ministerul Justiţiei!

"Duelul" dintre magistratură şi procuratură, suscitat de prevederile proiectului noii legi de organizare a justiţiei, s-a reflectat şi asupra unei bune părţi a conferinţei de presă organizare ieri la Ministerul Justiţiei. Am fost informaţi, cu acest prilej, despre principiile ce vor guverna în viitor, potrivit noului proiect de act normativ, activitatea justiţiei române: independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, introducerea triplului grad de jurisdicţie (va funcţiona în afara recursului, ca o cale ordinară de atac împotriva unei hotăriri judecătoreşti - apelul) renunţarea Ia actualul recurs extraordinar şi înlocuirea acestuia cu instituţia recursului general în interesul legii ce va putea fi exercitat atît de procurorul general cît şi de ministrul justiţiei. In legătură cu viitorul statut al Procuraturii s-a argumentat, evident pro domo, că aceasta trebuie să aparţină executivului va fi organizată sub forma "ministerului public", în "parchete", pe lîngă tribunale, funcţionind ca reprezentantă a intereselor generale ale societăţii. S-a subliniat că actuala formă de organizare a Procuraturii creează acesteia statutul preferenţial al unei a patra puteri in stat, excuzind-o atît controlului guvernului cît şi al parlamentului.

Trecînd peste unele aspecte teoretice şi strict tehnice ale discuţiei, am mai reţinut că potrivit unei hotăriri a guvernului, de la 1 decembrie, o parte a dosarelor fostei securităţi (circa 150 de mii) trec la Ministerul Justiţiei. Este vorba de acele documente care au stat la baza proceselor politice soluţionate de justiţie, celelalte dosare urmînd a fi păstrate la Procuratură (cele care nu aiu trecut de competenţa acesteia) şi S.R.I. Se încearcă - ni s-a spus - sistematizarea acestor dosare cu ajutorul calculatorului în scopul punerii la dispoziţia celor interesaţi a documentelor solicitate.

S-au discutat, totodată, multe probleme legate de judecarea celor vinovaţi de dezastrul ţării in timpul regimului comunist, subliniindu-se imposibilitatea justiţiei de a se autosesiza, fiind necesară în acest scop trimiterea în judecată a celor vinovaţi de către singurul organ îndrituit cu asemenea competenţă - Procuratura. În legătură cu posibilitatea aducerii in faţa justiţiei a autorilor crimelor şi abuzurilor comise sub dictatura comunistă, am notat interesantele păreri personale ale domnilor directori Nicolae Zaharia şi Dinu lanculescu. Pe scurt, ideile enunţate pot fi rezumate la următoarele: pentru acele infracţiuni ce nu intră în sfera genocidului - crimă imprescriptibilă - judecarea celor vinovaţi se poate face, în pofida împlinirii termenelor de prescripţie prevăzute de lege, dacă se consideră că in timpul dictaturii comuniste aceste termene au fost suspendate datorită condiţiilor obiective ce au obturat desfăşurarea cursului firesc al justiţiei (s-a invocat în acest sens un precedent francez din timpul ocupaţiei germane); prescrierea crimelor dictaturii poate fi eludată prin prelungirea la cazul ţării noastre, a filosofiei juridice ce a guvernat activitatea Tribunalului de la Nurenberg, care, se ştie, nu a ţinut seama de principiul neretroactivităţii legii penale şi de legalitatea incriminării. Aceste teze vor trebui, în mod evident; însuşite şi de Curtea Supremă de Justiţie.

VAL. VOICULESCU

Ziarul Libertatea din 6 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire 

O undă de "chic" parizian la Bucureşti

Pierre Cardin: "A fi la modă presupune munca şi respect pentru ceilalţi"

Celebra personalitate pariziană, domnul PIERRE CARDIN, este fără doar şi poate unul dintre aşa-zişii "seif made man“ ai secolului XX. Şi-a inceput cariera pe cont propriu într-un pod din Place de la Concorde, fără bani, dar cu un capital de talent şi imaginativitate inepuizabile, care şi-au dovedit virtuţile pe deplin, in aşa fel incit, "steagul" firmei sale flutură acum pe întreaga planetă. Creator de modă in croitoria de înaltă clasă, Pierre Cardin este autorul "pret a porter“-ului, care, din 1959 şi mult înainte de acum incolo, a făcut şi va face o strălucită carieră.
O prezenţă agreabilă, un discurs sincer, realist şi convingător şi, mai ales, dorinţa de a ne cunoaşte pe noi, românii, şi de a colabora, acestea au fost datele importante ale conferinţei de presă organizate in ziua de 5 decembrie, cu prilejul semnării unui protocol de intenţii cu partea română, în vederea unei colaborări în producţie, se speră, începînd chiar din anul viitor. Din declaraţia făcută reprezentanţilor presei, am dedus interesul cu care domnia sa a tratat contactele oficiale avute, dorinţa ca impresia pozitivă de pină acum să se materializeze în paşi hotăriţi de restructurare.economică şi stabilizare a unor condiţii propice de cooperare in viitor. "Trebuie să avem (cu toţii - n.n.) răbdare, nu se poate face totul într-o singură zi. E nevoie de timp pentru schimbările profunde pe care le-aţi iniţiat, pentru a clădi ce vă propuneţi acum. Ce s-a făcut este un început. Cred că în circa 5 ani se va putea evalua cu adevărat un rezultat".
S-a pus problema preţului produselor realizate în Romania sub licenţa firmei "Pierre Cardin“. S-au primit asigurări că preţul va fi stabilit de fabrici, că el va depinde, în primul rînd, de performanţele tehnice şi economice ale producătorilor. "N-am venit in ţara dvs. să fac speculaţii. Şi nici cu modele care se vind acum la Paris, pentru că ar fi fost greu accesibile, practic, nevan-dabile. Fiecare piaţă are caracteristicile şi rigorile ei“. Acest răspuns a dat o replică optimistă binevenită, celor care şi-au manifestat un oarecare scepticism faţă de o posibilă ofertă, de mare clasă şi de o înaltă calitate pe o piaţă ca a noastră şi aşa cum se prezintă ea acum. "Cu cinci ani în urmă, la începutul contactelor cu China, mi se spunea că n-o să fac nimic, acolo lumea se îmbracă atît de modest. Iată că acum există deja 400 de "boutique“-uri ale firmei mele.“
Deci, stimate domnule Pierre Cardin vă aşteptăm in România cît mai curind posibil, ca să începem o colaborare serioasă şi profitabilă de ambele părţi!

Cristina BALTEANU

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGAM MINA IN FOC)

• O DECLARAŢIE CU SCHEPSIS

Un vînt rece bate pe culoarele şi prin studiourile Televiziunii Române, foste Libere. Depresiunea generatoare de curent a fost determinată de apariţia pe cerul nu prea senin al instituţiei a unui document de excepţională însemnătate, lăsat cu limbă de greva foamei de către domnul Iuga, înainte de a se angaja în temerară sa aventură neosindicalistă.

Este vorba despre un angajament-declaraţie cu următorul conţinut:

DECLARAŢIE

Subsemnatul(a).............. salariat(ă) al(a) Radioteleviziunii Române, in cadrul ........................ avind funcţia de ........... declar nule toate legăturile mele cu structurile organizatorice evidentele, ideologia şi practicile Partidului Comunist Român, sub această titulatură sau oricare altă denumire sub care ar încerca să-şi camufleze existenţa.
În contextul celor afirmate, nimeni nu mai are dreptul, din acest moment, să se folosească de numele meu sau de persoana mea fizică, promovînd unele date statistice, in folosul acestui partid politic.

Întregul meu comportament si întreaga mea activitate profesională in instituţii, Radioteleviziunii Române va reflecta conţinutul acestei declaraţii

Accept ca depozitar al unei copii după această declaraţie, Sindicatul Liber al Iucrătorilor din Radioteleviziunea Română.

L.s.    Semnătura

Se zvoneşte că cei care nu semnează vor fi daţi afară şi că nici pe cei care-l semnează nu-i asteaptă o soartă mai bună. Ne amintim cu parţială surprindere, că asemenea angajamente se dădeau la semnat şi pe vremea odiosului şi că, la fel acum, nimeni nu era prea sigur ce se ascunde in dosul lor. Cineva - nu spunem cine ,- a pus o întrebare justificata". Dacă accept să semnez, dar nu accept ca depozitar sindicatul, ce se întimplă? Răspunsul îl va putea afla de la domnul Iuga personal, după ce acesta, ca un adevărat sindicalist ce este, îşi va exercita pe deplin dreptul la grevă. Deocamdată a foamei... 

AMBIDEXTRU

Preţuri la zi

În urma negocierilor purtate şi a diminuării unor preţuri la materiile prime şi materiale care intră în componenţa reţetelor anumitor sortimente de patiserie, au intervenit unele modificări si la preţurile de vînzare către populaţie. Iată, spre exemplu, preţurile de desfacere practicate de Fabrica de pîine din Calea Plevnei:

Produs Preţ octombrie Preţ noiembrie Preţ actual
Cozonac casă                  16,50 38 19
Cozonac Dana                 2,50  4,75 15,50
Cozonac cu rahat             9,50 31 22
Chec Merişor  8 24 15
Cozonac rahat 500 g 8,50 25,50 19 
Cornuri cu mere 50 g 1,50  6 2
Foi plăcintă 8,25 25 16
Prăjitură Perla 50 g 2 5 4
Mini pateuri cu brînză de vaci 35 g 1,30 5,50 2,50
Specialitate fragedă cu mere 2,50 7 3
Specialitate fragedă cu brînză de vaci  2,50 7 3
Strudel cu mere 2,50 7,50 3,50
Strudel cu brînză de vaci 3 7,50 3,50
Rulouri cu brînză de vaci 2,70 7,50 4
Blat tort Bucureşti  18 45 2
Macedonia 70 g 2 5,50  

Ziarul Libertatea din 6 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 6 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ce şanse are reinstaurarea monarhiei în Europa Răsăriteană

(Associated Press)

Un monarhist american consideră că există speranţe privind reinstaurarea monarhiilor in fostele ţări comuniste din Europa răsăriteană.

Randall J. Dicks, guvernator al Societăţii Constanţian, a menţionat, în acest context, recenta vizită la Budapesta a lui Otto von Habsburg - fiul ultimului împărat austro-ungar si membru al Parlamentului European - precum şi vizitele în România ale unor membri ai fostei familii regale din această ţară. Dicks a arătat, de asemenea, că au fost formate organizaţii monarhiste şi în Uniunea Sovietică.
Dicks intenţionează să participe la un congres monarhist european organizat în Polonia, începînd de la 8 decembrie, sub auspiciile Clubului Monarhist Conservator din Varşovia. La acest congres sint aşteptate delegaţii din 10-12 ţări.
Polonia nu mai are rege de 160 de ani. Sovieticii l-au ucis pe ultimul ţar al Rusiei în 1918. Regii din restul ţărilor est-europene au plecat în exil în timpul şi după cel de-al doilea război mondial. Există însă pretendenţi în viaţă la tronurile acestor ţări. Marele duce Vladimir al Rusiei, de exemplu, trăieşte la Paris şi a efectuat recent o vizită la New York a arătat Dicks.
"Constantin“ vine de la cuvîntul latin "stabilitate" - considerată de monarhişti drept un avantaj major decurgînd din prezenţa unei familii regale ereditare, a arătat Dicks. El a precizat, de asemenea, că nici un monarhist american serios nu s-ar pronunţa în mod deschis în favoarea unui rege american. Dicks nu a respins însă această idee. "Este pentru copiii şi nepoţii noştri", a explicat el.
Perspectiva unui rege american a fost evocată săptămîna trecută de Erik Ritter von Kuiehneilit-Leiddihn, fost profesor de istorie la Şcoala pentru Servicii Externe, a Universităţii din Georgetown. În virstă de 82 de ani, el este membru al nobilimii austro-ungare. "Îmi pot imagina un preşedinte, avîndu-l drept vicepreşedinte pe fiul său", a declarat el in cadrul unei dezbateri asupra monarhiei în Europa răsăriteană, organizată sub egida fundaţiei "The Heritage".
El a citat Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite, adoptată în 1776, în care Thomas Jefferson arăta că, datorită crimelor comise, regele George al III-lea al Angliei nu poate fi conducătorul unor oameni liberi. După părerea lui Kuiebneit-Leddiihn, Jeffersom sugera că un rege mai bun ar putea fi un conducător potrivit. "Şi nu uitaţi că aceste aprecieri i-au aparţinut lui Jefferson, cel mai de stingă dintre fondatorii Americii“ a precizat el.

Ziarul Libertatea din 6 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire 

 

Presa acum 50 de ani

6 decembrie 1940

• SE PUBLICA UN DECRET-LEGE PRIN CARE SE EXTINDE MONOPOLUL STATULUI ASUPRA CONDUCTELOR PETROLIERE: "Art. 1. Monopolul prevăzut de art. 205 din legea minelor se extinde în sensul că numai Statul are dreptul de a înfiinţa, şi exploata conducte pentru transportul de petrol brut (ţitei) şi de orice hidrocarburi lichide de la schelele de petrol la staţiunile de înmagazinare, la staţiunile de încărcare sau la rafinării. Art. 2. Trec în patrimoniul Statului pe data publicării prezentului decret-lege, toate conductele ce servesc la transportul petrolului brut (ţiţeiul) al oricăror hidrocarburi lichide (...). Trec de asemnea in patrimoniul statului, pe aceaş dată, şi toate staţiunile de pompe, parcurile de rezervoare, instalaţiunile imobilele, materialele şi sculele necesare funcţionării normale a conductelor mai sus arătate"• PRINTR-UN ALT DECRET-LEGE se decide trecerea în patrimoniul Statului a vaselor şi plutitoarelor aparţinind evreilor sau societăţilor evreieşti • PUTERILE AXEI sint ferm hotărite de a continua războiul pină la victoria definitivă" reiese din diverse articole publicate de oficiosul "Deutsche Diplomatische Politische Korrespondenz" • DIN ARTICOLUL "REVIZIONISM CONTRA TUTUROR VECINILOR", publicat în "Universul", de R. Şeişanu: "Cum toate teritoriile ocupate în ultimii ani sunt populate în majoritate covârşitoare de alte neamuri - Rusia subcarpatică, cu partea Maramureşului ce a aparţinut Cehoslovaciei; de Ruteni şi Români; Slovacia de sud, de slovaci, şi Transilvania de Nord, de peste 1.400.000 de români - Ungaria a devenit , un stat-mozaic de rase şi naţionalităţi. Totuşi, Ungaria nu se consideră satisfăcută de câştigurile teritoriale obţinute în asemenea condiţii (...) dovedeşte continuitatea aceleiaş politici revizioniste şi provocatoare îndreptată împotriva tuturor statelor vecine" • CĂTRE "CAMARAZII FRONTIERELOR RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE" lansează un apel generalul Gheorghe Băgulescu, in vederea întrunirii unei "mare adunări naţionale", la Bucureşti, duminică 8 decembrie • "CĂPITANUL ÎN ISTORIE. Citiţi acest pătrunzător articol al d-lui Costin I. Murgescu în numărul de Sîmbătă 30 Noembrie al revistei Universul literar" • ŞEDINŢA SF. SINOD, în ziua a IlI-a, au fost dezbătute "Măsurile de organizare şi normele de salarizare a preoţimei", cu referire la "Repararea nedreptăţilor politice", "Revizuirea numirilor ilegale în posturile administrative din biserică", "Chestiunea episcopiei Râmnicului", "Problema cremaţiunei", "Imobilele închiriate evreilor" etc. • "S-A STINS DIN VIAŢA o podoabă a magistraturii: Stelian Bonea“. • "CONVERSAŢII între Argentina şi Statele-Unite cu privire la problema bazelor navale pe teritoriul argentinian". • ATENTATE CU BOMBE LA ZAGREB • ACCIDENT MORTAL în pădurea Mihai Bravu (Vlaşca) • DEZIDERATELE marinarilor comerciali din Brăila: "se cere majorarea salariilor şi asistenţă gratuită".

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

Cine ajută presa?

Lucrările Senatului au debutat ieri dimineaţă furtunos. Interpelarea adresată de dl. senator I. V. Săndulescu care formula rezerve faţă de rezultatele activităţii Comisiei de anchetă asupra evenimentelor din 13-15 iunie, exprimindu-şi dorinţa de a fi informaţi dacă acest document de importanţă istorică pentru ţară va respecta adevărul şi va fi depus in termen adresând GuvernuIui întrebarea cum va acţiona in ipoteza că acesta va fi apreciat ca necorespunzător. In încheiere se anunţa că in cea din urmă situaţie gruparea P.N.L. va cere demisia guvernului. A vorbit, in replică, dl. senator Ion Solcan care a definit poziţia P.N.L. ca o încercare de obstrucţionare, considerînd acuzele aduse Guvernului şi Parlamentului ca nefondate. A fost precizat faptul că nici un membru al grupurilor minoritare nu a predat, pînă în acest moment, rapoartele preliminare pentru întocmirea sintezelor. El şi-a arătat convingerea că Raportul Comisiei va conţine adevărul si numai adevărul, el nefiiind elaborat pentru Consiliul Europei, ci pentru Parlament, pentru poporul romîn. Dl. I. V. Săndulescu s-a mărginit, în replică, să arate că interpelarea sa urmărea ca Guvernul să precizeze măsurile preconizate în situaţia în care Raportul va fi nesatisfăcător în raport cu excedentele fixate de Consiliul Europei, nefiind respectat termenul fixat pentru predare.

Liderul grupului parlamentar majoritar - F.S.N. domnul Vasile Văcaru, senator de Gorj, a prezentat o interpelare către Guvernul României, domnului prim-ministru, Petre Roman.

În interpelare se adresează rugămintea să fie comunicată atitudinea pe care intenţionează să o ia Guvernul României prin organele de specialitate faţă de faptele săvîrşite de cetăţeanul român Laszlo Tokes care prin declaraţiile făcute, atît în ţară, cit mai ales în străinătate, a ofensat grav statul român, conducătorii şi parlamentarii aleşi la 20 mai 1990, a lezat ordinea de drept, a instigat la tulburări publice şi atentat împotriva ordinii, de stat, falsificind imaginea României în străinătate agravind astfel criza e-conomică şi suferinţele poporului român.

In cadrul şedinţei, liderul grupului parlamentar majoritar a solicitat, de asemenea, introducerea in decembrie 1990, a vizelor pentru orice cetăţean străin care trece frontiera României, intrucît românii au nevoie de vize pentru vizitarea oricăror ţări, în timp ce în ţara noastră vin tot felul de indivizi cu interese oculte.

In continuare, de la tribuna Senatului s-au rostit, e drept, cu o zi întîrziere, cuvinte sincere, de apreciere, cu prilejul Sfintei Varvara, protectoarea minerilor, pentru oamenii adincurilor, cei care muncesc în condiţii deosebit de dure. Reţinem formularea unui vorbitor: "Nu am înţeles în timp mesajul lor. Minerii au şi ei nevoie de adevăr".

Apoi s-a trecut Ia ordinea de zi fixată 
Raportul Comisiei de mediere în soluţionarea divergenţelor apăruse în legătură cu proiectul de lege privind extinderea prevederilor Decretului lege nr. 118/1990 şl la persoanele deportate in străinătate după 23 august 1944. Dezbaterea proiectului Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 6/1990 privind reorganizarea ministerelor şi salarizarea funcţiilor din Guvernul României şi a unor funcţii de nivel guvernamental, precum şi a celui privind finanţele publice.

Ne mărginim să le enunţăm, oprindu-ne atenţia asupra unui alt aspect de-loc minor. Se constată, în ultimul timp; o creştere a exigentei membrilor Parlamentului faţă de activitatea mass-mediei încercînd să ne aliniem acestor cerinţe, ne lovim prea des din păcate de obstacole ce ne îngreunează misiunea care vă asigurăm nu e deloc simplă. Să fim mai exacţi: Senatul are un birou de presă care, considerăm, nu are acele articulaţii flexibile care să-i permită o legătură operativă cu presa. A intra în posesia unei derulări detaliate şi exacte a punctelor aflate pe agenda săptămînii" (afişate pe un avizier) rămîne încă un lucru anevoios, obţinerea unui set din proiectele de legi dezbătute neavînd nici o sansă reală. 

Neli LUCHIAN