Publicat: 6 Iulie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

NOTA BENE    

CE ŢIE NU-ŢI PLACE... Surprinzătoare lipsa de reacţie a celor "păţiţi" (cu redacţii mai mult sau mai puţin devastate şi cu numere neapărute) faţă de situaţia "Viitorului PNL". Să fie "dreptatea" doar pentru... dulăi?    

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• AUTONOMIE... PARLAMENTARĂ?

Veşnic în căutarea adevăratei autonomii, se pare că reprezentaţii U.D.M.R. în Cameră şi în Senat au pus la punct detaliile unui plan complex, singurul în măsură să confere minorităţii maghiare garanţiile dorite. Este vorba, în esenţă, despre constituirea unui parlament independent, după formula celui existent, dar în cadrul că-ruia să funcţioneze doar deputaţii maghiari. S-a propus, astfel, ca lucrările Senatului independent să se desfăşoare la Tg. Mureş, iar ale Camerei independente la Miercurea Ciuc. Documentele cu caracter legislativ emanate de către aceste foruri vor trebui să aibă putere de lege peste tot acolo unde există o minoritate maghiară, cît de mică. Nu s-a luat încă nici o hotărîre în legătură cu Bucureştiul, pe care maghiarii îl consideră, pe bună dreptate, ca cel de-al doilea oraş, ca mărime, cu pppUlaţie ungurească, după Budapesta, şi unde revendicările legitime nu par încă să se bucure de atenţia cuvenită cu toate eforturile depuse în gazetele streine de către domnii Karoly Kiraly, Suto Andras sau Domokos Geza, toţi trei aureolaţi de faptele lor disidente de pe timpul dictaturii, cînd au fost din cale-afară de oprimaţi.

• PRECIZARE

În nota publicată în ziarul nostru de ieri sub titlul "Mihai Stănescu licitează" s-a strecurat o eroare care aparţine autorului. S-a spus acolo că autoturismul său, Oltcit, avariat în cursul evenimentelor din 13-15 iunie, deşi în mod evident minerii nu au avut nici o contribuţie la această acţiune, cum ar lăsa să se înţeleasă amintita formulare. Nu, distrugerea automobilului din 13 Iunie s-a datorat, exclusiv "neorevoluţionarilor" plecaţi din Piaţă la asaltul Poliţiei Capitalei, iar distinsul nostru artist a avut şansa de a-i surprinde asupra faptului, lucru ce a permis totuşi, ca obiectul să nu fie şi incendiat. Facem, deci, cuvenita rectificare.

• ŞCOLĂREASCĂ

Într-ajutorarea între elevi a dat bune rezultate. In prezent un coleg, Djuvara Neagu, suferă cu vederea, fiindu-i necesară chiar o intervenţie chirurgicală, fapt ce-i diminuează posibilităţile la învăţătură. Pentru aceasta rugăm pe elevul Bălăceanu Stolnici să-l ajute sub forma meditaţiilor. Pe elevul Brucan îl rugăm să-l ajute pe Paller O. Pe Vartan I îl mal lăsăm momentan, intrucit a mai fost ajutat, dar se pare că alunecă învăţătura pe lingă el ca apa pe gîscă.    
Eleva Cornea Doina neglijează învăţătura, avînd prietenii de-a dreptul curioase. A fost prietenă bună cu doi exmatriculaţi (Braia D. şi, Popescu D.), iar acum are simpatie pentru unul Blajinu Mitica. Are obiceiul să umble cu vorba. Minte, pîrăşte tot ce poate, şi chiar mai mult. Colegii o consideră irecuperabilă. Păcat! (Claudia C.) 
 
AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 6 iulie 1990 pag. 1-a

Caricatură de ANDO

Ziarul Libertatea din 6 iulie 1990 pag. a 2-a

Derularea evenimentelor în dosarul secţiunii P.N.L.

Declanşată marţi, starea de criză din cadrul Partidului Naţional Liberal, determinată de o vizibilă "nepotrivire de caracter" între generaţii continuă. "Exmatriculările" dictate autoritar de către conducerea "senatorială" au fost urmate sau insecte de o veritabilă agresare a redacţiei ziarului "Viitorul PNL" şi a membrilor acesteia, de sechestrare a tirajului şi a materialelor aflate in lucru, de interzicere pur şi simplu a ziarului! Comunicatele oficiale ale branşei istorice au fost contestate la conferinţa de presă a "aripii tinere" în prezent avînd loc semnificative elucidări interne. Adăugăm la acest dosar, două dintre ultimele sale "file”:

Din partea secretariatului executiv al Partidului National Liberal

Comunicatul Rompres, preluat de mass media in ziua de 4 iulie a.c. şi prin care se crea impresia unei sciziuni în sînul Partidului Naţional Liberal prin apariţia unei aripi tinere a acestuia, reprezentată de semnatarii acestui comunicat, nefiind formulat foarte clar, pornind de la ideea că nu există deosebiri fundamentale, de doctrină în cadrul P.N.L., revenim astăzi pentru a sublinia şi Clarifica opiniile noastre:

Organizarea Partidului Naţional Liberal pusă în aplicare într-un răstimp prea scurt de timp s-a făcut pe baze nedemocratice iar prima Conferinţă Naţională a partidului n-a putut din păcate, să ia în discuţie problema fundamentală de constituire a acestuia ca un forum modem de discutare si transmitere de jos in sus a ideilor liberalismului. Din acest motiv principal se înfiinţează un Comitet de Initiativă pentru reformarea P.N.L. avînd ca scop reorganizarea cadrului necesar desfăşurării unei Conferinţe Naţionale extraordinare care să pună în discuţie si să hotărască:

— un statut democratic;

— un program politic realist şi coerent;

— alegerea, pe baze la fel de democratice, a organismelor de conducere ale partidului.

Ne simţim obligaţi să supunem dezbaterii membrilor şi simpatizanţilor P.N.L. următoarele:

— autoritarismul şi spiritul nedemocratic al conducerii rituale a P.N.L. monopolizată de un grup restrîns şi care, necunoscînd realităţile contemporane româneşti, s-a închistat în concepte anacronice, de intoleranţă şi neîncredere în oameni;

— anumite decizii politice au dus la pierderea prestigiului P.N.L. şi la discreditarea ideilor liberale (ex. ameninţarea cu boicotarea alegerilor). Fiind promotorii dialogului ferm, dar acordînd respectul cuvenit ideilor adversarilor politici, alta ar fi trebuit să fie atitudinea noastră, în nici un caz încheierea unor înţelegeri conjuncturale, cu scop pur electoral şi contravenind coerenţei doctrinei liberale;

— atitudinea vindicativă şi lipsită de simţul realităţii faţă de masa foştilor membri ai P.C.R. a dus la o importantă scădere a încrederii acordate iniţial de electoratul românesc Partidului Naţional Liberal;

—​ întocmirea listelor de candidaţi (cu precădere in organizaţia Bucureşti) s-a făcut pe criterii legate de relaţii personale care au dus la eliminarea criteriilor fireşti: valoarea, competenţa şi notorietatea. Am fost lipsiţi astfel, de aportul unor personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice care ne-ar fi adus o mult mai mare credibilitate în faţa electoratului.    

Precizăm, dacă mai e nevoie, încă o dată că acţiunea noastră are drept scop reformarea si înmuirea Partidului Naţional Liberal care, ca promotor al spiritului competitiv in societatea românească trebuie să stimuleze competitia valorică mai întîi in interiorul său. Sîntem animaţi doar de voinţa fermă de a crea acel forum de dezbatere care, pe drumul democratiei şi liberalismului economic, să fie pus în slujba societăţii românesti. 

Facem apel la toate organizatiile P.N.L., şi la membrii acestora ca, în cazul în care aderă la ideile noastre, să ne comunice părerile lor la Comitetul de Iniţiativa. Tel. 10.59.03.

Membri ai secretariatului executiv ai P.N.L.: arh. DINU PATRICIU, deputat, secretar executiv, membru fondator; ing. CALIN POPESCU TĂRICEANU, deputat, secretar executiv, membru fondator, ing. ANDREI CHILIMAN, secretar executiv, ing. RADU COJOCARU, secretar executiv.

Din primele momente au subscris acestui comunicat: MIHAI CARP, preşedintele organizaţiei P.N.L. Oradea, deputat şi HORIA RUSU, vicepreşedinte al organizaţiei municipale P.N.L. Timişoara, deputat.

 

Ziarul Libertatea din 6 iulie 1990 pag. a 3-a

ZBOR FRÎNT

În dimineaţa de 30 iunie, membrii Aeroclubului "Gheorghe Bănciulescu-Strejnic" au fost zguduiţi de emoţie. Unii pentru că au văzut, alţii pentru că au auzit despre accidentul suferit de pilotul sportiv Gheorghe Valentin. La 10 dimineaţa, el se afla în văzduh la bordul avionului marca "Zlin 50 LS“ şi efectua un zbor acrobatic de antrenament, la un moment dat, aparatul a scăpat de sub control. S-a prăbuşit in incinta aeroclubului.

De ce s-a intimplat aşa? Accidentul — au conchis specialiştii Aeroclubului Român Central, cei din Departamentul Aviaţiei Civile şi al Inspectoratului de Protectie a Muncii, precum şi organele de procuratură — s-a datorat unei greşeli tehnice de pilotaj. O lacrimă măcar, de la flecare, pentru pilot!...

 

Ziarul Libertatea din 6 iulie 1990 pag. a 4-a

Cu privire la evenimentele din 13 -15 iunie de la Bucureşti

De la M.A.E. ne-au fost transmise, următoarele informaţii privind evenimentele care au avut loc în zilele de 13—15 iunie 1990 la Bucureşti.

1. Din luna aprilie şi pînă la 13 iunie 1990, în Piaţa U-niversităţii, unul din punctele centrale ale oraşului Bucureşti, a avut loc în permanenţă o demonstraţie neautorizată, care a blocat, una din principalele căi de circulaţie publică ale capitalei. 
La început, manifestanţii au avut unele revendicări rezonabile legate de înnoirea democratică a societăţii. În toată această perioadă; s-a căutat dialogul cu participanţii la demonstraţie, dar fără rezultat, principalele lor cereri căutînd să anticipeze rezultatele alegerilor democratice în curs de pregătire. După alegeri, principala lor cerere a fost demisia preşedintelui care fusese ales prin vot cu peste 85 la suta şi. în ultimă instanţă, a guvernului. Treptat, zona respectivă s-a transformat într-un focar de violenţă, de încălcare a legii şi ordinii publice. Au avut loc numeroase acţiuni contrare liniştii publice şi bunelor moravuri, locul respectiv devenind un refugiu pentru crima organizată. Opinia publică a fost din ce în ce mai preocupată de dezvoltarea unui asemenea fenomen în centrul Capitalei ţării. Numeroase organizaţii, asociaţii si persoane au cerut autorităţilor să ia măsuri pentru curmarea acestei situaţii. În ziua de 12 iunie 1990. Procuratura a făcut, cunoscute numeroase fapte penale comise în zona respectivă sau de persoane care se refugiau între manifestanţi şi a cerut guvernului să ia măsurile necesare.

2. În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, forţele de ordine au acţionat, în bază legii, pentru restabilirea ordinii publice, degajînd Piaţa Universităţii. După aceea, autorităţile sanitare au întreprins operaţiunile de salubrizare a zonei. 
Aceste operaţiuni s-au desfăşurat fără incidente deosebite. 
Dintre persoanele care făceau greva foamei în zona demonstraţiei, majoritatea s-au înapoiat chiar din acea zi la domiciliu! lor, cu excepţia a două persoane care au fost internate la cererea lor, în spitalele din Bucureşti.

3. În după-amiaza zilei de 13 iunie, persoane înarmate cu arme albe şi sticle incendiare au atacat forţele de politie, au incendiat autobuze, şi camioane, au început acte de violenţă şi dezordine publică.

În seara zilei de 13 iunie, elementele extremiste, dezlănţuite şi-au intensificat acţiunile violente. Au fost atacate şi incendiate clădirile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi Casei de modă, personalul fiind blocat în interior. Au fost devastate magazine şi localuri publice şi distruse un număr important de automobile. Au fost sustrase arme şi muniţii din localul poliţiei.

A fost atacată şi devastată clădirea Televiziunii Române, un număr de redactori au fost răniţi sau molestaţi, o bună parte din echipamentul televiziunii fiind distrus. Pompierii au fost împiedicaţi de aceleaşi elemente anarhice să stingă incendiile. Forţele de ordine din Bucureşti nu au făcut faţă, iar armata a intervenit cu mare intîrziere. Acţiunile de violenţă au fost desfăşurate de bande extremiste puţin numeroase, dar pregătite din timp, conform unui plan de răsturnare prin forţă a ordinii de drept, a guvernului. Obiectivul evident urmărit a fost împiedicarea intrării in funcţiune ă Parlamentului şi preşedintelui ţării, ca rezultat al alegerilor libere din 20 mai 1990, prevăzute pentru 14 iunie a.c. Toate forţele politice reprezentate în Parlament, ca şi o serie de organizaţii care au susţinut acţiunea iniţială de protest, s-au desolidarizat de actele îndreptate împotriva ordinii publice.

4. În aceste, condiţii dramatice, cînd forţele de ordine practic , nu mai contau şi nu mai puteau opri actele do violenţă, preşedintele ales şi guvernul au apelat la populaţie — în întregul ei, nu la o categorie anume — să sprijine poliţia şi armata, singura cale posibilă pentru stăvilirea actelor de violentă şi vandalism cerînd, totodată, să se evite orice vărsare de sînge. Au răspuns apelului grupuri de cetăţeni, îndeosebi muncitori din Bucureşti, din alte judeţe ale ţării (Prahova, Buzău, Constanţa), ca şi minerii din Valea Jiului.

5. Poliţia si armata, sprijinite de populaţie, au identificat, iniţial, peste 1 000 de persoane suspecte de a fi participat la actele de violenţă. Cea mai mare parte din cei reţinuţi, după efectuarea primelor cercetări, au fost puşi imediat în libertate. Potrivit situaţiei comunicate în ziua de 22 iunie de organele Procuraturii, un număr de 177 persoane erau cercetate în stare de arest, (între care 17 elevi, un student, 6 intelectuali şi 77 persoane fără ocupaţie), iar altor 83 li s-au întocmit dosare penale, în vederea trimiterii în judecată. Faţă de 132 persoane au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, constînd în amenzi şi pedepse cu închisoarea pe durate mici. Un număr de 72 minori au fost încredinţaţi familiilor, iar 31 au fost internaţi în şcoli speciale. Persoanele arestate vor fi judecate pe bază de probe şi se bucură de toate garanţiile judiciare prevăzute de lege. Delegaţii Comitetului Internaţional al Crucii Roşii au primit acces la locurile de detenţie, pentru a vizita persoanele arestate. De asemenea, Amnesty International a foşt invitată să asiste la procese.

6. Ca urmare a actelor de violenţă, în ziua de 18 iunie, unităţile sanitare înregistraseră 555 persoane rănite, din care 123 au fost internate în stare gravă. S-au înregistrat 6 decese, din care un muncitor înjunghiat de elementele extremiste, un deces datorat unui infarct miocardic petrecut în după-amiaza zilei de 13 iunie, un altul provocat de lovituri primite la atacul asupra televiziunii şi trei prin împuşcare, a căror moarte nu poate fi imputată forţelor de ordine, întrucît acestea au acţionat cu muniţie de manevră. Toate decesele sînt datorate actelor de violenţă care au avut loc la 13 iunie.

7. Din păcate. în zilele de 14 şi 15 iunie, în procesul de restabilire a ordinii publice de către civili, s-a produs molestarea şi a unor persoane, fără legătură directă eu evenimentele din 13 iunie. De asemenea, au fost devastate sediile unor partide politice.
 Guvernul s-a delimitat fără echivoc de orice acţiuni care au depăşit cadrul legal, exprimîndu-şi regretul că, în cursul acţiunilor de restabilire a ordinii, într-o situaţie care se menţinea confuză, au fost molestaţi unii cetăţeni şi au fost atacate sediile unor partide politice. La 15 iunie a.c., grupurile civile ale populaţiei au fost rugate să se retragă. Guvernul a dispus luarea u-1 nor măsuri' hotărite pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de actele de violenţă din zilele de 13 şi 14 iunie. De asemenea, a dispus cercetarea actelor de molestare a unor persoane, reclamate în zilele următoare. În comunicatul dat publicităţii după şedinţa sa din 16 iunie, Guvernul României şi-a exprimat, hotărîrea de a asigura prin toate mijloacele adecvate ordinea publică, funcţionarea liberă a instituţiilor democratice în ţară, libertatea de expresie.

8. Reacţia internaţională la evenimente a fost negativă. Evenimentele din 14—15, iunie au fost însă tratate rupt de cele din 13 iunie. În scrisoarea trimisă la 18 iunie şefilor de guvern ale unor ţări şi secretarului general al O.N.U., primul-ministru al României a adresat un apel la prudenţă, Ia evaluarea cu grijă a evenimentelor care au avut loc în România, pentru a evita poziţii unilaterale si partizane. Numai acesta ar fi un sprijin real pentru dezvoltarea şi consolidarea procesului democratic al ţării noastre.

9. După întrunire, Parlamentul tării şi-a asumat răspunderea de a controla nemijlocit continuarea şi consolidarea procesului, de democratizare a României, de stabilire a statului de drept, pe baza supremaţiei 'legii şi a respectării. integrale a drepturilor omului. În şedinţa sa din 18 iunie 1990. Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune conform căreia ea consideră întru-totul necesară şi legitimă intervenţia forţelor de ordine, în conformitate cu legea, pentru a face să înceteze manifestaţiile neautorizate care pun în pericol în mod grav desfăşurarea normală a vieţii Capitalei. O comisie parlamentară comună de anchetă a Senatului şi a Camerei Deputaţilor a fost formată, compusă din 23 membri (15 deputaţi şi H senatori), din care 13 reprezentanţi ai Frontului Salvării Naţionale, 2 ai Partidului Naţional Liberal, 2 ai Uniunii Democrate Maghiare din România, 2 ai Partidului Naţional Ţărănesc, creştin şi democrat şi 4 din alte partide reprezentate în parlament ceea ce reflectă compoziţia acestuia, pentru a examina evenimentele care au avut loc în perioada 13—15 iunie şi a stabili răspunderile.

10. Cazul celor doi deputaţi români de origine maghiară — Szilagyi Zolt şi Zsigmond Lazldo a fost discutat în Parlament.
În legătură cu aceasta, este însă de semnalat că, atunci cînd deputatul Domokos Geza s-a referit, în şedinţa Camerei Deputaţilor, la faptul că cei doi deputaţi ar fi fost "reţinuţi şi maltrataţi", ei erau în sală, fără semne care să arate că ar fi fost maltrataţi de forţele de ordine. La întrebarea altor deputaţi de ce se aflau în Piaţa Universităţii în momentele respective şi ce acte de violenţă s-au comis asupra lor deputaţii respectivi nu au răspuns.