Publicat: 6 August, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 6 august 1994

TRANZACŢIILE TRANZIŢIEI

ALEGERILE DE LA TVR: CÂŞTIGĂTORI ŞI PERDANŢI
De la începuturile sale postdecembriste, Televiziunea Română - ca elementul mass-media cu cel mai mare impact la public - a fost acuzată că ar face ori jocul Puterii (cel mai adesea), ori al Opoziţiei (ceva mai rar, deşi, paradoxal, acuzele au fost transmise, cu mare frecvenţă, chiar prin intermediul TVR!). De fapt, Televiziunea, în întregul ei - dacă se poate spune aşa - a fost cât se poate de imparţială. Tonul discuţiilor l-au dat grupurile de presiune din interiorul său, orientate, aşa cum stă bine într-o societate pluralistă, ori spre Putere, ori spre Opoziţie, într-un context în care nu mi s-a părut vreodată că demersul PRO-putere al dnei Rodica Becleanu, de-un paregzamplu, ar fi fost cu vreo iotă mai presus decât cele ANTI ale dlui Vartan Arachelian, ca să luăm, tot la întâmplare, pe cineva din tabăra adversă. Căci, până la urmă, asta a fost şi este Televiziunea de Stat, un conglomerat de “tabere”, care-şi văd liniştite, şi fără să le deranjeze nimeni, de interesele lor, cu atât mai abitir cu cât o tendinţă de normalizare, vizibilă în societate în ansamblul ei, nu prea se manifestă în societatea de televiziune, unde, prea adesea, informaţia onestă şi promptă este sufocată de demersurile şi interpretările partizane.

Un semn straniu că în Calea Dorobanţilor lucrurile sunt departe de a intra pe un făgaş normal, ni-l dau chiar recentele alegeri pentru Consiliul de Administraţie. Nu vreau să spun că domnii Munteanu, Paler sau Dinescu nu sunt personalităţi stimabile ale vieţii publice (nu tocmai... apolitice, e drept), dar faptul că au avut câştig de cauză în faţa unor personalităţi profesioniste din Televiziune, mult mai apte să reprezinte interesele reale ale instituţiei în Consiliul de Administraţie, vădeşte o puternică propensiune politică, aflată în contratimp cu necesitatea unei obiectivizări sporite a instituţiei. Nu cred că cineva ar putea afirma că, de pildă, dl Cristian Ţopescu şi-a construit autoritatea pe opţiuni politice, în loc de atuuri profesionale, dar, cu toate acestea, el a pierdut în faţa lui Mircea Dinescu! Dar, oare, este Cristian Ţopescu cel care a pierdut, sau chiar Televiziunea şi profesioniştii ei? S-ar putea să mă înşel şi chiar aş dori să fie aşa, dar răspunsul, aici, îl poate da doar timpul. Şi realitatea din această controversată şi controversabilă instituţie.

Octavian ANDRONIC

Interviul de sâmbătă

CONSTANTIN PILIUŢĂ:

"Sufletul mi-l pictez!"

- În zilele acestea caniculare, scumpe maestre, cum de nu vă "răcoriţi", nici la Mare (fie şi la Murfatlar!), nici la Deal (fie el şi Mare!). De ce n-aţi plecat nicăieri?

- Pentru că au plecat în străinătate soţia şi fiica!

- Cu atât mai bine: aţi rămas "singurel, singurel"!

- Dacă nu mi-ar fi lăsat în grijă...

- Apartamentul? Nimic mai simplu: îl încuiaţi, anunţaţi gardienii...    

- Dar pe DÂNSUL, cui să-l las?!

- O rudă mai apropiată?

- Mai mult decât o rudă: un PI-SI-C!

- Ce marcă mai e şi asta?!

- Marca SUPER-DOMESTICA! Le-aş da un sfat parşiv soţiilor care pleacă pentru mai mult timp de-acasă: să le lase soţilor în îngrijire câte un pisic! "Pisicuţele" sunt mult prea periculoase, dărâmă case!

- Dacă nu pictaţi, horribile dictu, pisicul, ce mai pictaţi?

- Sufletul mi-l pictez!

Ion BUTNARU

K.O.
PERSEVERENŢĂ. Ziaristul Paul Pârvu, de la cotidianul constănţean "Telegraf", este pe cale de a stabili un veritabil record: acela de a deveni cel mai... bătut gazetar român în viaţă! După ce preşedintele lliescu l-a luat de guler şi organizatorii concertului formaţiei "Ricchi e Poveri" l-au umplut de vânătăi, iată că a luat-o pe coajă şi de la cântăreaţa Monica Anghel, pentru el Festivalul de la Mamaia soldându-se cu o falcă ruptă. Omul nu cedează însă nici... mort!