17 iunie 2021

Remember 7 mai 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991
O.K.

O zicere memorabilă a lui Ţiriac: „În tara asta toată lumea circula pe stînga”. Şi cînd te gindeşti că toti se dau de centru-dreapta…  Aflăm cu intirziere (mai bine, decît niciodată) că domnii Francois Mitterrand a acceptat, înaintea vizitei sale în România, să dea un interviu colectiv la două publicaţii – una de opoziţie si alta guvernamentală. Adică la „România Liberă” şi la „Adevărul”.

Ziarul Libertatea din 7 mai 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Senatorul Dumitraşcu agresat!

Ieri seară, în jurul orei 19.00, la ieşirea din Senat domnul Gheorghe Dumitraşcu, senator din partea formaţiunii majoritare a fost agresat de cîteva persoane care participau la pichetul de veghe din Piaţa Revoluţiei. Poliţiştii au intervenit aplanînd incidentul. Se pare că în lupta pentru doborîrea conducerii televiziunii protestatarii, nu sînt de acord nici cu cei care apar mai des pe micile ecrane. Aşadar, atenţie domnilor, teleaşti!

EVRIKA

Să fie vreo legătură între propensiunile opoziţionale ale domnului ambasador Storck şi faptul că tara sa, Olanda, se mai numeşte şi „Ţările de… JOS“?

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MlNA IN FOC!

• D-ALE CLEVETITORILOR

Zvonistica în floare: se zic vrute si nevrute despre reuniune a Comitetului Director al Alianţei Civice de la Sibiu. Ne vine greu să le credem, dar din păcate, desfăşurarea lucrărilor cu uşile închise dă apă la moara clevetirilor. Va mărturisim sincer că nici nouă – ca şi preşedintelui Bush – nu ne plac zvonurile. Dar asta nu inseamna ca ele nu există. Se vorbeşte în continuare, în engleză, despre legătura pe care preşedintele ar fi avut-o cu „manevra” aceea de eliberare a ostaticilor de la Teheran taman cînd depunea patronul Reagan juramintul. Nu credem una ca asta nici să ne picaţi cu ceara. Dar…
Pentru a-i pune într-o lumină proastă perfect meritată pe birfitorii noştri dîmboviţeni, îi vom da acuma în vileag. Sa se înveţe minte. Auziţi ce-au putut să scormoneasca: cică la Sibiu, în spatele uşilor închise s-ar fi tratat foarte serios chestiunea Televiziunii. Bîrfitorii pretind că era acolo chiar şi domnul Iuga, care a spus că gata, s-a hotărît: pe zece mai (un reputat profesor ar fi întrebat nedumerit: de ce zece? Nu era stabilit pentru miercuri? – la care domnul Iuga ar fi replicat: nu, că e prea devreme şi n-avem timp să ne pregătim!). Theodorescu şi Valeriu vor fi sechestraţi în birourile lor (fără a se mai admite aruncarea lor de Ia etaj, cum se obişnuia) şi oechipă bine antrenată va lua în primire studioul de emisie proiectând non-stop o casetă cu mesaje ale ex-regelui Mihai. Conconitent, se vor organiza marşuri ample care vor cere, toate, nenumăratele demisii care nu s-au dat pînă acum. Tot bîrfitorii mai spun că planul    ar fi fost considerat bun şi de către domnul Hurezeanu de la Europa Liberă (singurul om de presă admis), ca şi de doi consilieri ai unei ambasade bine cunoscute peutru sprijinul logistic acordat unor opoziţii est-europene. Noi nu credem o iotă din aceste bîrfeli. Dar dumneavoastră?

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 7 mai 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 7 mai 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 7 mai 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• MODIFICAREA LEGII DE ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ. Textul decretului-lege. Modificarea unor dispoziţii din legea pentru Înalta Curte de Casaţie si Justitie. Mare mişcare în magistratură. Repartiţia pe secţiuni a Consilierilor de la înalta Curte de Casaţie, Magistraţi ai Curţilor de Apel puşi în retragere sau trecuţi în cadrul disponibil. Noua compunere a Curţilor de Apel din Braşov, Bucureşti, Constanta, Craiova, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Suceava si Timişoara •”FERIŢI STATELE UNITE DE COMPLICAŢIILE RĂZBOIULUI!“ au cerut muncitorii americani cu ocazia zilei de 1 Mai • REVISTA „COLLIER” a publicat un articol al colonelului Lindbergh, potrivit căruia „America nu este azi mai pregătită de război decât cum erau Anglia şi Franţa în 1938. America n-are mai multe avioane de luptă în flotă si în armata sa terestră decît numărul de avioane pe care Germania le fabrică într-o săptămînă” • ALTE BUNURI ALE EVREILOR au trecut în patrimoniul Statului. Exproprierea subsolului terenurilor expropriate • La BELGRAD a apărut culegerea „Fragmente din proza română”, alcătuită de dra Liposava Pavlovici, într-o colecţie editată de „Cooperativa scriitorilor sârbi” • D. G. BRĂTIANU, profesor titular la catedra de istorie universală de la Facultatea de Litere şi Filosofie a fost numit „director cu titlu definitiv” al Institutului pentru Studiul Istoriei Universale din Bucureşti • TABLA ALBA cositorită şi cositorul au fost blocate • ÎNFIINŢAREA CENTRULUI NATIONAL DE ROMÂNIZARE: „avînd scopul de a româniza bunurile intrate in patrimoniul Statului si a ajuta românizarea vieţii economice • ORGANIZAREA Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării si Inventarului • ITALIA CONTROLEAZĂ ACUM ÎNTREAGA ADBIATICĂ. Temă de comentarii în „Stampa” si „Popola di Roma” • GROAZNICUL INCENDIU DIN FOCŞANI. Au ars 12 prăvălii şi 15 locuinţe. Pagube de 30 milioane • ANGLIA a refuzat pur şi simplu să dea ajutor militar Franţei în timpul războiului se susţine într-un comentariu al postului de radio francez din zona neocupată • CAII DE REPRODUCŢIE sunt scutiţi de rechiziţie • LOCUINŢA cunoscutei artiste Mya Apostolescu jefuită în plină zi. S-au furat 100.000 lei numerar, bijuterii de valoare si îmbrăcăminte • „NOUL DECRET-LEGE pentru activitatea producţiei, regimul preturilor, reprimarea speculei ilicite si a sabotajului economic” • TURCIA rămîne neutră si nu va practica o politică de oportunism, subliniază „Son Pasta” din Istanbul • CRONICA MUZICALĂ de G. Breazul pe prima pagină din ziarul „Acţiunea”, se referă la Simfonicul dirijat de George Georgescu” avînd ca solist pe Sandu Albu • „RĂZBOIUL ŞI SEXUL NOILOR NĂSCUŢI”. (în timpul războiului mondial, si chiar după aceea numărul băieţilor a întrecut pe cel al fetelor…) • „Frumos căţel, aveţi, madam Ionescu! Ce rasă? – Forestier englez”.

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

Declaraţie la Cotroceni

„Noi sperăm să se dezbată posibilitatea restructurării puterii locale şi, într-o perspectivă mai îndepărtată, să se organizeze alegeri atît pentru puterea locală, cît şi pentru noul parlament. Am dori să ajungem astăzi la o înţelegere în acest sens. Pentru UDMR aceasta reprezintă singura problemă de discutat cu preşedintele Iliescu, fiindcă aşa cum am precizat, nu dorim să facem parte dintr-un guvern de coaliţie, contrar speculaţiilor care se fac în acest sens”, a declarat ieri, înainte de începerea convorbirilor, domnul Szocs Geza, secretarul general al UDMR.

De la Ministerul de Interne

Din datele furnizate de Ministerul de Interne rezultă că, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 1991, cetăţenilor români li s-au eliberat 1 024 936 paşapoarte simple.
La sfîrşitul perioadei rămăseseră în lucru, în termenul legal de soluţionare, un număr de 254131 cereri pentru eliberarea paşapoartelor simple. În acelaşi interval de timp au fost aprobate cererile de stabilire a domiciliului în străinătate la 11 836 cetăţeni români şi au părăsit teritoriul ţării 12.983.

 

Dreptul la replica replicii T. C. CONTRAATACĂ!

Gîlceava înţeleptului T. Caranfil cu lumea filmului mă are în vedere, iată, şi pe mine. Cu o întîrziere de o lună, el publică în „Libertatea” din 24 aprilie a.c. o replică la articolul meu „Tudor Caranfil – după 20 de ani!“ în care îmi exprimam stupoarea faţă de inconştienţa cu care criticul în cauză încearcă să desfiinţeze, aşa cum a făcut-o şi în urmă cu două decenii, filmul „Reconstituirea”.
Repet ceea ce am spus şi în precedenta mea intervenţie şi anume că nu-mi spun punctul de vedere în calitate de scriitor sau de ziarist, ci de simplu cetăţean, eonsiderîndu-l pe Caranfil, măcar în principiu, superior mie ca informaţie cinematografică. Cunoscîndu-i, însă, caracterul, am adău-gat la articolul iniţial un post scriptum, care, din motive, probabil, de spaţiu, n-a mai apărut în ziar. Iată-l: «Pentru că sînt scenaristul unui film şi autorul, între altele, a mai multor scenarii TV, nu m-aş mira ca T.C., dacă va socoti necesar să-mi răspundă, să facă abstracţie de Observaţiile mele oricît de modeste şi să tragă în mine fără milă, în calitatea sus-amintită. N-aş putea decît să mă simt onorat fiind tratat pe picior de egalitate cu Lucian Pintilie”.
Lucrurile s-au întîmplat întocmai cum am intuit. În replica sa, T. C. mă interpelează precum într-o cunoscută anecdotă, minerul rus pe cel american. Şi anume: „Voi vorbiţi, care linşat pe negri?” Altfel spus, T. Caranfil îmi face praf scenariul filmului „Liliacul înfloreşte a doua oară”. E dreptul domniei sale să nege valoarea acestui film, ca şi a întregii mele activităţi literare. Vreau să-l informez, in subsidiar, că filmul respectiv a fost vizionat, de la 23 aprilie 1990 pînă la 28 februarie 1991, nu de 71 960 de spectatori, cit susţine criticul, ci după statistica D.R.C.D.F. (serviciul plan) de 139 779 spectatori. Nedumerirea mea porneşte de acolo că, în loc să-mi răspundă la argumentele mele – fie ele si derizorii – asupra operei lui Lucian Pintilie, şi cu deosebire asupra filmului „Reconstittuirea“, în loc să explice uluitoarele sale confuzii de cultură generală, T.C. mă pune pe mine la zid, ceea ce, dintr-o dată, mă propulsează acolo unde, sincer, nu-mi este locul, adică spre vîrfurile cinematografiei româneşti.
Pentru că mi-am exprimat un punct de vedere în care cred în continuare – respectiv faptul că datele statistice în sine, nu reprezintă un criteriu estetic – T.C. face o pledoarie patetică asupra economiei de piaţă, în fata căreia ar putea păli de invidie, si marii noştri specialişti în domeniu, domnii Severin şi Dijmărescu. Şi, totuşi, ce facem cu adevărate capodopere, care au fost ocolite, din varii cauze, de marele public? Am numărat, Ia cinematograful „Studio”, atunci cînd a rulat, 22 de spectatori la filmul „Căinţa”, unul dintre cele mai copleşitoare filme care au fost difuzate la noi după evenimentele din decembrie 1989. Conform ilogicii lui T.C., acest film este net, inferior oricărei pelicule cu „caft“ sau cu scene excitante la care sînt cozi respectabile.
Vreau să fiu bine înţeles. Ca dramaturg, nu consider că o sală goală echivalează, aprioric, cu o operă valoroasă. Dimpotrivă sînt absolut încîntat cînd o piesă care-mi aparţine atrage spectatori numeroşi. Este bunăoară, cazul piesei despre care T.C. vorbeşte cu dispreţ suveran în articoIul său, piesă care s-a jucat, din 1986, de circa 300 de ori, cu săli pline şi chiar arhipline. În acelaşi timp, o piesă de Ibsen, excelent pusă în scenă, ireproşabil jucată, nu a întrunit adeziunea publicului, obosit si neliniştit atunci, ca şi acum. Ce concluzie să trag? Că aş fi, cumva, prin număr de spectatori, un dramaturg mai mare ca Ibsen? Eu cred că trebuie să ne vedem, fiecare, lungul nasului, cum cred, de asemenea, că nu trebuie să fetişizăm statisticile.
În ceea ce priveşte campania denigratoare a lui T. Caranfil împotriva lui Lucian Pintilie, ea poate, într-adevăr, să-i aducă acestui critic neobosit în opera sa demolatoare, recunoaşterea posterităţii. Tot aşa cum posteritatea a asigurat celebritatea Iui Salieri, pentru că a existat un anume Wolfgang Amadeus Mozart…

Sorin HOLBAN