Publicat: 7 Martie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

Briefing cu ministrul Adrian Năstase

S-ar părea că în politica externă ne descurcăm mai bine decît în cea internă!
Ieri, cu prileiul celui de-al doilea briefing al ministrului de externe cu ziariştii, domnul Adrian Năstase a ţinut mai întîi să facă un expozeu al elementelor definitorii ale politicii externe româneşti desfăşurate de diplomaţia noastră din noiembrie anul trecut încoace. Prioritare au fost - cum era de presupus - Europa şi penetrarea instituţiilor ei comunitare, lucru care, din fericire, s-a produs la finele lunii ianuarie prin obţinerea statutului de invitat special la Consiliul Europei. Lucru foarte pozitiv, cu consecinţele de rigoare. Notabile rămîn, pentru intervalul mentionat. Vizita preşedintelui Iliescu în Italia, vizita premierului Roman la Strasbourg si Paris, precum si vizita ministrului de externe la Bruxelles si Luxemburg. Toate acestea marchează un avans remarcabil care se produce pe "filiera latină" a Europei. Alte două repere importante pot fi considerate vizita lui Petre Roman în Turcia şi vizita preşedintelui Mircea Snegur în România, aceasta din urmă fiind marcată de o apreciabilă încărcătură afectivă. In contextul aceleiaşi deschideri accelerate după blocajele anului trecut se înscriu si vizitele în România ale oficialitătilor Consiliului Europei - Catherine Lalumiere. Francisco Ordonez si Anders Bjorck. In privinţa relaţiilor cu Piaţa Comună a fost remarcată importanta etapelor pregătitoare ratificării acordului de cooperare care s-a produs in urmă cu cîteva zile. Era cit pe ce să se întîmple ca parlamentul român să ratifice acordul ulterior celui european, ceea ce ar fi fost o chestiune de tot "hazul". Urmează să participăm la negocierea acordului de asociere, precum si la alte faze preliminare. Întreaga operaţiune de aderare putindu-se asemăna după opinia domnului ministru, cu schimbarea ecartamentului de cale ferată. Bănuim că ne putem gîndi Ia ecartamentul nostru ca la unul de "mocănită"...
Programul PHARE a început să funcţioneze, urmează să împărţim cu bulgarii, după o tehnică încă neprecizată, milioanele de dolari acordate, echipele de administrare a acestora sosind deja in tară. MOMENTUL NATO a ocupat un loc central în expunere. Contactele noastre cu organismul nord-atlantic s-au desfăsurat în trei etape (Roman - V. Ionel - Năstase). Opinia domnului Năstase este că NATO nu va urma modalităţile Consiliului Europei de expansiune spre răsărit. O asociere a vreuneia dintre ţările est-europene la NATO este în clipa de faţă, practic imposibilă. În general, noi am realizat, pînă acum o anumită deschidere spre Europa pe cîteva canale: prin realizarea conexiunilor la structurile occidentale, prin obţinerea de asistenţă economică şi financiară si prin deschiderea unor linii de credit. În cadrul strategiei pe care diplomaţia română încearcă să o construiască se porneşte de la premisa că Europa se consolidează în jurul NATO. C.E.E. si C.E. si că rămîne de văzut dacă arhitectura europeană va îngloba estul într-o singură etapă sau vor fi necesare două - una de integrare în mecanismele de securitate si o alta în cele economice. Ar mai exista si varianta ca fostele tări comuniste să fie "înghiţite " una cîte una printr-o listă de priorităţi ale cărei criterii ne scapă. Tonul optimist al expunerii a diminuat în momentul in care domnul ministru s-a referit la "traditia sărăciei diplomatice" ce continuă să ne caracterizeze. "Nu se dau bani pe idei, ci pe obiecte" a spus dînsul contrapunînd această situatie materială precară, "investiţiilor" majore pe care unii dintre vecinii noştri le fac cu consecventă. In legătură cu marele vecin de Ia est, domnul Năstase este de părere că U.R.S.S. va continua să fie un factor cheie al evoluţiilor din Europa. Occidentul însusi manifestînd prudentă si menajamente faţă de guvernul central. Printre obiectivele perioadei imediat următoare se numără efortul susţinut de aderare la structurile europene si găsirea unor forme de cooperare cu ţările est-europene. Ţinînd cont de complementaritatea economiilor lor. Se va propune crearea unei Uniuni a Europei Centrale si de Răsărit, un fel de oglindă (sperăm, nu... deformată) a Pieţei Comune. Regretul major pe care l-a exprimat în finalul briefingului domnul ministru Năstase este acela că pe "uşile politice" pe care face eforturi să le deschidă diplomaţia română, economicul păşeşte cu timiditate sau nu păşeşte deloc. Chestie care generează un puternic sentiment de frustrare. 
Astăzi la prînz, domnul Adrian Năstase a plecat spre Belgrad, unde va întreprinde o vizită de două zile.

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 7 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Protecție socială

​Caricatură de ANDO

DE LA O ZI LA ALTA

• LA MONEDA. La Santiago de Chile, premierul Petre Roman a avut convorbiri cu preşedintele chilian Aylwirc, la palatul La Moneda. În 1973, Ceauşescu a ratat de puţin acest itinerariu • REACŢII SINDICALE. "În mintea multor lideri de sindicate începe să se furişeze teama" - a afirmat un fruntaş de la CMSRL la o întrunire care a avut loc ieri. N-am prea avut impresia asta. Ba din contră! • AMINARE. La şedinţa de ieri a Guvernului, prezidată de domnul Anton Vătăşescu, raportul despre situaţia ecologică de la Copşa Mică a fost amînat. La fel cum sînt aminate şi măsurile ce ar trebui luate cu maximă urgenţă, în cea mai poluata localitate din Europa • PRIMIRE. Ieri, la Cotroceni, preşedintele Ion Iliescu l-a primit pe preşedintele Partidului Socialist Democratic Român, domnul Cornel Nica, succesor al celebrului Marius Cîrciumaru • SATISFACŢIE. Că nici alte poliţii nu stau mai pe roze, ar putea constitui o mică satisfacţie pentru poliţia noastră: preşedintele Bush - în persoană - a afirmat că soldaţii americani au fost mai în siguranţă în Golf decît în unele oraşe din tara lor. Chestiunea poate fi valabilă şi pentru micul contingent român • FALSURI. La Otopeni au fost depistaţi zece turişti albanezi cu vize false, veniţi să facă cumpărături în magazinele în care noi nu găsim nimic • SCUMPIRE. Tarifele la Igiena s-au majorat din nou, determinînd atît revolta clientelei cît şi a coafezelor care nu cîştigă nimic din această afacere.    

O.K.

FII BARBATA, ZOE! Domnul Jacques Attali a afirmat că, pentru a ajunge Ia un nivel de trai comparabil cu cel al Occidentului, tările est-europene vor avea nevoie de cel puţin 20-25 de ani. Deci, intrarea noastră "de facto" în Europa nu se va produce înainte de 2010, cum de altfel plănuia răposatul...

GURA LUMII

INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGĂM, TOTUŞI, MÎNA ÎN FOC!

• PREMIANŢII

(Urmare din numărul trecut)
Din pună curiozitate, ne-am interesat, cîţi salariaţi are, in prezent, Televiziunea care - după cum afirmă dl. Iuga - a angajat aiurea şi - evident - abuziv tot felul de cetăţeni încărcînd "schema", şi ni s-a spus că sînt 2750! Dl. N. Mecalin, preşedintele sindicatului artistic din TVR, contează si el pe aproape 200 de membri, iar în gruparea ce-l are ca lider pe dl. Paul Soloc, figurează pînă acum peste 530 de salariaţi. Dar şi operatorii de imagine s-au constituit intr-un sindicat (e dreptul lor, nu?). Ca si al celor de la carele de reportaj (preşedinte Mihai Dobrescu), cu alte 200 de persoane înscrise (aproape toate plecate de la formaţia "reprezentativă" a d-lui Iuga). Toate aceste noi sindicate intenţionează să se reunească într-o federaţie specifică, pusă sub titulatura unităţii Televiziunii. Era să-i uit pe salariaţii Radiodifuziunii, care au şi ei un sindicat cam de 800 de membri... Cu toate acestea, dl Iuga continuă să se recomande ca singurul lider sindical al Radioteleviziunii Române.
Să rămînem însă la Televiziune. O simplă socoteală aritmetică, ne arată că circa 1000 de salariaţi sînt înscrişi în celelalte sindicate, decit cel condus de dl. Iuga. Din 2700 rămîn deci, tocmai 1700! Numai că numeroşi salariaţi nu fac parte din nici un sindicat, iar şoferii (ni s-a spus) s-au organizat separat.
Dar nu numai atît. Dl. Iuga, într-un protest, publicat tot de "România liberă", afirmă că Televiziunea dispune de mai multe studiouri teritoriale. Ceea ce nu corespunde realităţii, TVR avînd un singur studiou la Cluj! Să nu ştie dl. Iuga, omul cel mai reprezentativ al instituţiei acest "amănunt"? Şi mai trebuie spus că unii membri ai sindicatului pe care-l conduce au trecut la unul dintre celelalte, recent înfiinţate, astfel încît numai dacă locul lor ar fi luat de alţii (de unde?), totalul invocat - cel de 1.700 - ar putea să fie credibil, "Ignoranţa" d-lui Iuga în privinţa organizării TVR l-a făcut să se adreseze studioului din Timişoara, solicitând "colegilor" săi de pe malurile Begăi să devină membri ai formaţiunii sale întrucit aceasta ar fi singura de acest fel din RTV!!!

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 7 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

DOUĂ ORE ÎN DIALOG CU NICU CEAUŞESCU LA PENITENCIARUL JILAVA

"Dacă joci cu cărţile pe fată, pierzi tot timpul" 

• Au fost părinţi care au plecat şi nu au vorbit cu copiii lor • In ultimii 5-6 ani am avut o perioadă de răcire • M-am plimbat destul in lume • Am făcut nişte poze şi le-am adus fostului primar al Capitalei • Mama a avut o anumită influentă in luarea unor decizii nefavorabile.

Rep.: Ştiţi ce gîndeau părinţii despre situaţia reală?
N.C.: Nu. Sorry. Asta rămîne una din marile enigme. Vedeţi, au fost părinţi care au plecat şi nu au vorbit cu copiii lor. Nici cu mine, nici cu soră-mea, nici cu frate-meu. Hai să spunem că eu eram departe. S-ar fi putut ca să nu fiu în sediu la momentul respectiv. In birou. Bun. Soră-mea şi frate-meu erau in Bucureşti in ziua în care a plecat. E vorba de taică-meu. Cu maică-mea am mai discutat "ce mai faci, nu ştiu ce". Era o discuţie periodică. Chiar in dimineaţa aia am vorbit.

Rep.: Pe de o parte se pare că în mintea părinţilor era clar că dvs. trebuia să rămineţi succesor.
N.C.: In mintea lui maică-mea în nici un caz. In mintea tatălui nu ştiu fiindcă nu am discutat niciodată cu el amănuntul acesta. Eu am rămas foarte surprins de un singur lucru. Dacă urmăriţi politica românească în ultimii 5-6 ani de zile, eu am avut o perioadă de răcire. Ca să-i spunem aşa. Folosesc un cuvint moale cu părinţii mei. De exemplu eu nu am fost nici la Casa Republicii. Pentru mine Casa Republicii mi se părea o chestie cu o suită fără sens.

Rep.: Cum s-a manifestat în fapte opoziţia dvs.? Cea cu Casa Republicii înţeleg că a fost un singur exemplu.
N.C.: Un alt exemplu foarte banal, este cel referitor la creşterea preţului energiei electrice, a combustibilului în general. Exact ca la benzină acum. Deşi pe vremea aceea benzina nu era limitată în Bucureşti. Da asta e cu totul altceva. O altă problemă cu care eu nu am fost de acord, dar e o problemă mai veche: dublarea chiriilor. Care se pare că se vor dubla iar acum. Vedeţi, politica care o aplicam - dar să lăsăm de-o parte exporturile ş.a.m.d. - pînă in anul 1987, nu aveam cum să ştiu cum se petrec lucrurile. Dat fiind faptul că răspundeam de UTC acesta se ocupa de cu totul altă problemă. La Sibiu am spus un lucru foarte clar: de ce nu producem la fel şi pentru intern cum producem pentru extern. Pentru că sînt aceleaşi tipare, aceleaşi lucruri. Sibiul era după Bucureşti al doilea judeţ ca pondere în industria uşoară.

Rep.: In interiorul unui sistem acestea sint probleme Importante. Dvs. vă referiţi la mici probleme....
N.C.: Da, dar ştiţi că din probleme mici se creează problemele mari.

Rep.: Nu eraţi de acord cu sistemul în general, sau cu modul în care funcţiona?
N.C.: Trebuie să înţelegem un lucru foarte simplu. Vedeţi sistemul... Sistemul este teoretic, totul este cum, ii aplici in practică. Acum se scriu foarte multe. Au apărut şi in ziarele noastre, a apărut şi o carte a lui Drăgan scrisă în '82 şi publicată în ’90. Dar asta este partea a doua. Cum s-a aplicat sistemul teoretic este altceva. Vedeţi din Revoluţia franceză nu a mai rămas decît egalitatea. Şi asta nu am spus-o eu ci Napoleon. Tot cu litera N începe, dar e eu totul altceva.

Rep.: Ştiam cu toţi că această ţară nu era liberă. Eraţi de acord cu acest lucru? 
N.C.: Nu. Să vă dau şi amănunte. Mai întii nu e un secret pentru nimeni. Eu m-am plimbat destul în lume. Aşa. Eu sînt adeptul şi acum, deşi nu mai ştiu ce se întîmplă afară, pentru conservarea a tot ceea ce înseamnă trecut. Cred că aţi fost la New York. Aţi văzut că deasupra unei case mici s-a construit un zgîriie nori. Casa aia mică era înglobată. Bun. Eu am făcut nişte poze şi le-am adus fostului primar al Capitalei. Tocmai incercind să-i demonstrez acest lucru. Doi. In judeţul Sibiu, revenind noi nu am dărimat o casă. Dacă veţi merge în Sibiu vă veţi convinge. Bun. Dar Sibiul nu este o ţară şi nici măcar un sistem.

Rep.: Sînteţi de părere că vorbind despre sistem trebuia să-i conservaţi, schimbindu-l?
N.C.: Aaa! Revenim Ia teza lui Gorbaciov.

Rep.: Nu. Eu mă refeream la ce gîndiţi despre faptul că aici nu exista libertate.
N.C.: Foarte simplu. În vara lui ’87 eram încă la UTC şi eram în Tunisia. Înainte de schimbările care au avut loc, am avut o discuţie cu diverşi. In primul rind eu sînt adeptul, ceea ce văd că ati făcut acuma depinde cum vor face. Sper să facă bine. Ca fiecare om să-şi păstreze casa. Deci dreptul la rezidenţă să rămînă dreptul la rezidenţă. Indiferent de cetăţenie. De fapt asta este chestie generală, nu este numai în România. Eram de acord cu plecarea oamenilor. Nu aşa cum s-a întîmplat acum un an de au ajuns să mămînce lebedele din Viena. Mă rog asta e cu totul altceva. Bine. Depinde şi cine pleacă. Revenim, la femei. Eu eram de acord cu chiuretajele.

Rep.: Cine a guvernat această ţară? Tatăl sau mama dvs?
N.C.: Tata.

Rep.: Ce rol a jucat mama?
N.C.: Un rol foarte influent, care din păcate, deşi mi-e mamă, trebuie să ţineţi seama de acest lucru, a avut o anumită influenţă în luarea unor decizii nefavorabile.

Av.: Negative.
N.C.: De aceea am zis nefavorabile ca să nu zic negative. Ce s-a întîmplat? Maică-mea încet, încet a reuşit să stranguleze tot ce ajungea la taică-meu. Adică puteai discuta direct cu el anumite lucruri, era de acord, după aceea se schimba sau se diminua.

Rep.: Aceasta în ultimii ani sau dintotdeauna?

Gabriela STANCIU

Ziarul Libertatea din 7 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 7 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• "CUVÂNTUL GENERALULUI CĂTRE SĂTENI" este "gazeta pe care dl. General Antonescu a înfiinţat-o numai pentru plugarii si gospodarii de pe cuprinsul tării româneşti. Ea e scrisă pe înţelesul ţăranului şi iese în calea lui, ca un frăţesc sfătuitor, ca un devotat tovarăş în truda lui de toate zilele, în năzuinţele lui de mai bine". Cele trei "porunci" ale Conducătorului Statului: "Unirea tuturor" într-o credinţă şl o nebănuită putere, umăr la umăr, suflet de suflet; fiindfcă numai uniţi putem străbate vitregia vremurilor. Ordinea, fiindcă de dezordinea noastră vor profita inamicii noştri şi fără ordine viaţa noastră nu poate fi sigură si    munca noastră nu va putea da roade bogate. (...) Munca tuturor, munca neobosită, din zori şi pînă înnoapte fiindcă numai munca înalţă şi numai prin muncă poţi stăpâni viata" •ÎNCORDARE ÎN EXTREMUL ORIENT, "unde se va hotărî soarta războiului" • "RĂZBOIUL SE VA MUTA ÎN OCEANUL ATLANTIC?" O hartă senzaţională arătînd, în 1937, poziţia tuturor navelor britanice care navigau pe oceane. Principalele drumuri de comerţ britanice. Suezul în primejdie. Un ocean strâmt: Atlanticul • D. GENERAL ANTONESCU si REICHMAREŞALUL GOERING LA VIENA. "Aceste conversaţii au avut ca obiect în principal importanta chestiuni de politică economică, de interes comun şi au decurs în spiritul orieteniei si strânsei colaborări germano-române" • REZULTATELE PLEBISCITULUI obţinute în zilele de 2, 3, 4 şi 5 Martie, până la ora 21: participanţi: 2.890.430; voturi DA: 2.887.758; voturi NU: 2.672 • SAPTĂMANA SOCIALA. Cu ce au păcătuit asigurările noastre sociale şi criza lor financiară • LA STUDIO: "Doi tineri din Verona" • DESMINTIREA SVONURILOR despre o pretinsă mediaţie germană în conflictul italo-grec, ca si a celor în legătură cu un presupus mesaj al Ducelui către mareşalul Petain • ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE, a admis recursul lui Vladimir Brandabura: "omul", condamnat la muncă silnică pe viaţă plus... 110 ani temnită grea, se va elibera curînd din închisoare • REVISTA FRANCEZA "CANDIDE" afirmă: "Se pare că Balcanii, acest butoi de pulbere ai Europei, au încetat să mai fie o primejdie ca în trecut. Dimpotrivă, au devenit o oază de înţelepciune şi prudenţă, gratie păienjenişului de tratate şi alianţe ce leagă popoarele de aici" • BULGARIA priveşte cu calm ameninţările Angliei • ZIARUL IUGOSLAV "VECER" arată că, după convorbirea preşedintelui Ismet Inonu cu ambasadorul german d. von Papen "în publicul turc domneşte o mare încredere". După convorbire, a avut loc o şedinţă a guvernului de la Ankara, care a durat opt ore • LA TEATRUL ION VASILESCU din Pasagiul Comedia: "Strigoii" de Ibsen, cu Ion Manolescu în rolul principal, alături de R. Bulfinsky, G. Ciprian, Maria Manolescu, Nutzi Stănescu • IEFTINIREA cărnii de vacă • ANGLIA ameninţată de foamete • AU FOST FOLOSITE fără nici un control 104 turisme de către membrii mişcării legionare • VINERI 7 MARTIE nu sunt spectacole, fiind prima Vineri din postul Sfintelor Paşti.
    
Rubrică realizată de Ion BUTNARU