17 iunie 2021

Remember 8 mai 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

De la o zi la alta

• PLASTICIENII LA COTROCENI. Defilarea reprezentanţilor diferitelor bresle în Dealul Cotrocenilor continuă. Ieri, domnul Iliescu s-a întreţinut cu domnul Iliescu (Călineşti!) şi cu colegii domniei sale din conducerea Uniunii Artiştilor Plastici. Toată lumea a fost de acord că plastica trece prin grele momente materiale, cea mai flagrantă încercare la care sînt supuși artiştii fiind echivalarea atelierelor, la plata chiriilor, cu spațiile comerciale. S-or mai face vînzări, dar nici chiar așa domnilor primari! • NĂVĂLIRI PARLAMENTARE. O sumedenie de delegaţii parlamentare (balcanice, atlantice şi aşa mai departe) s-au năpustit asupra fragilei noastre democraţii, sufocînd-o cu sfaturi. Noroc că nici parlamentarii noştri, căliți în grele lupte CPUN-istc nu sînt nişte copii…• IA VALUTA, NA VALUTA! Intră în vigoare noul regulament valutar, prilej cu care aflăm că peste (alte) două luni nu se mai vinde decît pe lei. N-ar fi bună o dată mai precisă? • ACŢIUNEA ‘ ,,FLANELA“. A fost dată în vileag — ne informează domnul Baltazar — o suspectă manevră revoluţionară: „afacerea FLANELA”. Ar fi, după opinia unui gazetar neguvernamental, denumirea de cod sub care Petre Roman, aflat în Deltă în preajma Revoluţiei, a fost chemat de urgență la Bucureşti. Să te cruceşti, nu alta! • APLICAŢIE. Iar se pune la cale tulburarea somnului si liniştii minoritare: între 6 şi 10 mai se desfășoară în Transilvania o foarte suspectă (după părerea ştim noi cui) aplicație de comandament şi stat major. Se va trage — vorba unui junior — foc automat și foc cu foc! De ochii lumii, a fost invitată şi o delegaţie a armatei maghiare, asta pentru ca, în reciprocitate, să avem prilejul să tragem cu ochiul Ia manevrele paşnice de peste Tisa, cînd s-or ține • A LA RADIO BUDAPESTA. Frumos Ie mai combină confraţii de la radio Budapesta: iau o declaraţie a ambasadorului nostru despre un banal colocviu istoric și-o aplică simpozionului (celebru de-acum), de la Eser. Şi iese o chestie de toată, frumuseţea: ce vă agitați atîta, uite ce spune chiar ambasadorul vostru! Curat murdar!

Ziarul Libertatea din 8 mai 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

ZODIA BALANŢEI

Pe umerii marcaţi încă de vechile însemne de grad ai domnului colonel de justiţie Bădoiu apasă, o grea răspundere şi doar numărul egal de stele la care a acces printr-o intensă activiate post-rvoluţionară îl mai ţine într-un echilibru, at]t de necesar justiţiei. Procesul pe care-l instrumentează domnia sa este, poate, cel mai lung şi mai complicat din cîte a pus pe rol harnica noastră procuratură şi de rezultatele sale depind atit de multe lucruri înc]t probabil că unii nici nu îndrăznesc să g]ndească la un altfel de final decît cel imanent, care a făcut deja cîteva locuri libere pe banca acuzaţilor. Un proces început pe un fond de emoţioinalitate nereprimată şi continuat — în dificile condiţii financiare, dacă e să ne luăm după mărturia domnului colonel — pe un drum presărat de obstacolele neconcordanței dintre frumoasele scenarii şi realitatea uneori de o brutalitate şocantă. Sensibilă la barometrul opiniei publice, mai mult decît ar permite-o o justiţie care nu mai este a poporului, ci a legii, instanţa a ezitat serios în a muta procesul de la „locul de muncă”, la cel de „tratament”, economia de piaţă spunîndu-şi însă şi aici ultimul cuvînt: la Bucureşti adevărul se va putea stabili mai ieftin! Oare? Pînă la ora aceasta preţul se află într-o sensibilă creştere, la bursa capitală a exigenţelor: cei 25 sînt deja 23 şi numărătoarea inversă are toate şansele să continue fără ca noi să aflăm de ce parte înclină balanţa adevărului (Octavian Andronic)

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

Să afle întreaga naţiune!

• Un grav atentat la adresa Opoziţiei!

Am primiţ recent, la redacţie, un protest purtînd 127 de semnături indescifrabile, din partea Grupului, independent pentru Neatîrnare – apolitic şi agnostic, din care cităm: „Presiunile si persecuţia la care se dedă Puterea la adresa Grupului încă de la înfiinţarea sa, au atins culmi de nesuportat. Este, credem, în folosul democraţiei ca întreaga naţiune să afle (si nu numai ea) gravul atentat căruia i-a căzut victimă trezorierul grupului, domnul intelectual Vasile C. Popescu, om de mare probitate profesională si morală care a respins cu fermitate orice compromisuri. Datorită faptului că dînsul n-a fost de acord cu pretenţiile absurde ale Guvernului de a i se înainta o listă cu cheltuielile făcute de Grup din subvenţiile de 500 000 lei, pretenţie ce constituie o imixtiune nepermisă a executivului în afacerile interne ale formaţiunii noastre şi-au pus zbirii la lucru înscenind o agresiune feroce. Despre ce e vorba: studiind cu atenţie traseul pe care dl. Vasile C. Popescu îl parcurge zilnic de la sediul Grupului la restaurantul „Zorile”, unde se întîlneşte cu activişti de frunte pentru a le preda materialele de propagandă şi pînă la domiciliu, au pus la cale cu ICAB-ul (instituţie, se stie, pusă nemijlocit în slujba Puterii) săparea unor gropi în carosabil, concomitent cu defectarea (cu sprijinul altei instituţii ce cîntă în strună Guvernului – IDEB-ul) becurilor de pe strada dintre unitatea comercială şi domiciliu. Cert este că domnul Vasile C. Popescu a căzut în această capcană mirsavă rupîndu-si un picior si scrîntindu-şi-l pe celălalt. La protestele adresate poliţiei, Procuraturii si SRl n-am primit nici un răspuns, domnii de acolo se fac a nu sti nimic, motiv pentru care am hotărît să ne adresăm Consiliului Europei, Europei Libere, NATO, Parlamentului European si guvernului Olandei, pentru a face cunoscuta aceasta crimă împotriva drepturilor omului. Nu vrem nimic altceva decît dreptate! Jos Guvernul si institutiile aservite lui!

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 8 mai 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

CONFERINŢA DE PRESĂ DE LA GUVERN

Doar 59 000 de şomeri…

Din start, programul conferinţei de presă de ieri s-a anuntat încărcat: la informarea (exhaustivă) făcută de dl. secretar de stat Bogdan Baltazar, purtătorul de cuvint al Guvernului s-au adăugat prezentele şi intervenţiile d-lui ministru de stat – ministru al Economiei si Finanţelor Eugen Dijmărescu şi a d-lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, care au prezentat invitaţilor ultimele noutăţi privind modul de funcţionare al noului minister – unificat-, precum şi din domeniul realizării reformei economice. De altfel, dl. Bogdan Baltazar şi-a început expozeul prin anunţarea înfiinţării unui nou departament guvernamental, organism de control superior subordonat direct primului ministru. Sef al noului Departament, avînd rangul de secretar de stat, a fost numit dl. conf. univ. dr. Ion Horia Neamţu.
Referindu-se la activitatea de protecţie a consumatorului, desfăşurată de Comisia Naţională pentru Standarde, Metrologie si Calitate, au fost relevate acţiunile întreprinse pentru apărarea calităţii produselor şi serviciilor, precum şi u-nele măsuri de remediere adoptate. Au fost prezentate, de asemenea, date referitoare la eficienta unor acţiuni de control, întreprinse de Ministerul Finanţelor. Am aflat, de asemenea, date despre emiterea paşapoartelor atît pentru călătorii temporare, cît si a celor solicitate pentru părăsirea
definitivă a tării, precum şi despre repatrieri. Un fapt îmbucurător: numărul cererilor de părăsire definitivă a tării a scăzut cu 80 la sută fată de prima parte a anului 1990, iar cel al repatrierilor a crescut de două ori.
N-a lipsit nici „tradiţionala” dispută a d-lui B.B. cu unii dintre invitaţi, urmată, de altfel, de precizarea: ieri, 7 mai, numărul şomerilor înregistraţi în întreaga tară era de 59 862 şi nicidecum de 3 milioane, cum a afirmat postul de radio „Kossuth”.
In dialogul purtat de domnii Eugen Dijmărescu şi Mugur Isărescu au fost relevate, in esenţă, citeva din greutăţile întimpinate in aplicarea reformei economice cit şi unele intenţii şi acţiuni ale Guvernului. „Ne confruntăm cu putină înţelegere. Problemele grele în loc să fie rezolvate sint ridicate de la parter la etajul zece!” a remarcat dl. Dijmărescu. În viziunea domniei sale, unificarea celor două ministere, al economiei şi finanţelor, are drept obiectiv depăşirea acestor greutăţi, sprijinirea, în deplină cunoştinţă de cauză, a agenţilor economici care justifică economic cererea de credite bancare, reunirea planului bugetului, resurselor constituind un instrument de însănătoşire a economiei naţionale. În altă ordine de idei s-a precizat că se acţionează pentru creşterea răspunderii celor ce se află în funcţii executive, consiliile de administraţie ale agenţilor economici faţă de acţionari, indiferent că aceştia sînt statul sau persoane fizice particulare. Referindu-se prin prisma necesităţii însănătoşirii vieţii economice, la cursul dublu al dolarului, dl. E. Dijmărescu a subliniat că trebuie să ajungem la o unificare a celor două cursuri interne. În ce priveşte stadiul atragerii investitorilor străini, precum şi al primirii de credite financiare, s-a precizat că în ce priveşte împrumuturile există optimism, lucru care nu se poate afirma în legătură cu investiţiile.
Răspunzînd la întrebarea dacă Legea privatizării are, în sfîrşit, cale liberă spre Parlament, dl. Dijmărescu a precizat: „Mă abţin si mai dau termene. Există o nouă variantă revizuită. Dar nici acest proiect nu poate fi înaintat. Nici măcar Guvernului”.
Dintre precizările făcute de dl. Mugur Isărescu, privind unele aspecte economico-flinanciare şi bancare am reţinut: „Pină acum ne-am ocupat de asigurarea cadrului legislativ. Acum trebuie să punem în valoare cadrul juridic creat. In vară vom păşi din faza teoretică la faza de ajustare, de stabilizare a economiei”. Domnia sa a schiţat si coordonatele acestei faze:asigurarea fondurilor, a finanţării economiei; deblocarea plăţilor şi eliminarea pierderilor, realizarea restructurării economice.

Gheorghe NICULITA

Ziarul Libertatea din 8 mai 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 8 mai 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

În România, toată lumea ascunde un cadavru!

Interviu publicat în „Le Quotidien de Paris” nr. 3524 din 29.III. 1991

Scriitor, „contributive editor” la „Newsweek”, Edward Behr s-a ocupat de trecutul României. Un demers care permite mai buna înţelegere a incredibilei ascensiuni a lui Ceauşescu şi a longevităţii domniei lui. Titlul cărţii sale rezumă situatia: „Sărută mîna pe care nu îndrăzneşti să o musti”.

„Le Quotidien” – După o carte despre Pu Yi şi una despre Hirohito, ce v-a determinat să faceţi o anchetă asupra României lui Ceauşescu şi de dinainte de Ceauşescu?

Edward Behr – De fapt, B.B.C. m-a chemat să-mi propună să fac un film. In momentul revoluţiei din decembrie eram în faţa televizorului, priveam canalul cinci şi mi-am dat seama că nu ştiam mai nimic despre istoria românească. Pentru a mă documenta, am citit cinci sau şase cărţi scrise în engleză. Apoi am găsit carnetele fostului agent Ivor Porter, scrierile reporterei de la „Daily Express Telegraph” Clare Hol-lingworth. Şi asta m-a făcut să doresc să scriu şi o carte in afară de film.

I.: – Cum ati reuşit să găsiţi martori ai trecutului?
E.B.: – Am petrecut trei sau patru luni in România. Sosind acolo, am publicat un anunţ în „România liberă” conceput astfel „Echipă de televiziune de prestigiu realizează un film despre familia Ceauşescu caută martori direcţi din tinereţea lor”. Şi am dat numărul de telefon de la hotelul Intercontinental, unde locuiam, precum şi numărul camerei. Am primit peste 200 de telefoane. Unele erau glume. Dar în acest mod l-am găsit pe Mihai Popescu fost membru al Tineretului comunist împreună cu Nicolae Ceauşescu. Sau pe generalul Ştefan Kostyal, fost tovarăş de celulă cu Conducătorul şi părtaş la numeroase comploturi.

I: – Unora le era frică şi acum?
E.B.: – În cartea mea nu am vrut să insist prea mult asupra acestui aspect. Dar numeroase persoane au refuzat să vorbească. Complet condiţionate, încă. Precum medicul personal al lui Ceauşescu, sau d-na Bittmann, care a redactat toate lucrările ştiinţifice ale Elenei Ceauşescu. Alţii păreau încremeniţi, ca şi cînd se temeau încă de microfoane! Dar, din clipa cind începeau să vorbească nu-i mai puteai opri. Adevărata dramă a României nu este sărăcia, lipsa bunurilor de consum, ci starea de spirit. Toată lumea ascunde un cadavru. Şi toată lumea ştie că toată lumea trăda pe toată lumea. Oamenii nu contenesc povestind ororile comise de nu ştiu cine care povesteşte la rîndul său acelaşi lucru despre acei oameni.

l: – Ceea ce este cu adevărat interesant in această carte este să aflăm că Ceauşescu s-a comportat pînă la urmă ca predecesorii săi, rege sau conducător comunist. Că nu este primul care a avut mania grandorii arhitecturale, că nu el a inventat termenul de conducător!
E.B.: – Se poate spune că există un anumit atavism! Regele Carol al II-lea afişa o manie a grandorii, un gust pentru fast de care s-a dovedit demn Ceauşescu. Ion Antonescu este cel care a folosit primul titlul de Conducător. Observăm că există anumite constante în formele pe care le ia acţiunea politică în România!

I: – Cum explicati faptul că Ceauşescu a fost atît de abil în a lua puterea şi atît de inapt în materie economică?
E.B.: – Ceauşescu a avut întotdeauna o voinţă fenomenală. Astfel, el a ştiut să se vindece de o bîlbîială oribilă prin puterea voinţei. Nu era lipsit de o violente de ţăran. Dar nu  era inteligent. Era incapabil să aibă idei. Îşi însuşea ideile altora care îi păreau utile. În materie economică, el nu a ştiut să se elibereze de un mod de a raţiona stalinist. Nu a înţeles nimic.

I: – Teribil destin: România a fost constant părăsită de Occident!
E.B.: – Dar nici ea nu a avut întotdeauna o conduită demnă de respect! Şi în acelasi timp îţi spui că purtarea ei este scuzabilă. Ce putea să facă această mică ţară balcanică în 1914 sau în 1940?

 

Presa acum 50 de ani

• DIN DISCURSUL FUEHRERULUI ÎN REICHSTAG: „Aţâţătorii britanici şi oamenii lor din culise, evreii capitalişti, nu au avut altă declaraţie de făcut la apelul meu la omenie decât presupunerea că poporul german este slab”. Şi a început atunci războiul din Apus, „lupta cea mare care este poate cea mai memorabilă din istoria Germaniei (…) Imediat ce nu au mai existat îndoieli asupra intenţiei Angliei de a se fixa în Balcani, am început demersurile necesare pentru a pune la dispoziţia Germaniei în aceste teritorii vitale şi importante, forţele necesare spre a para imediat un nou sens eventual al acestui domn Churchill (…) Reichul German (…) nu are interese teritoriale deosebite în aceste regiuni (…) Suntem mulţumiţi că aliaţii noştri îşi vor putea satisface justele lor ambiţii naţionale şi politice” • „NEW YORK WORLD TELEGRAM”, sub semnătura d-lui Johnson scrie că nu mai poate fi vorba de libertatea cuvîntului dacă preşedintele Roosevelt acuză pe colonelul Lindberg de trădare numai pentru că acesta a protestat contra intrării Statelor Unite in război • LUMEA ARABA ameninţată de dezlănţuirea revoluţiei • A AVUT LOC a 20-a adunare generală ordinară a Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni din România

Rubrică realizată de Ion BUTNARU