Publicat: 9 August, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

URARE

Cu prilejul apariţiei celui de-al 100-lea număr, urăm colegilor de la „AZI" să uzeze de o manieră mai puţin „Xantipa-
tlcă" în relaţiile lor cu alte gazete, şi să aibă o atitudine mai Raţi-onală faţă de valorile autentice a!e parlamentarismului român de formaţiune anglo-saxonăI

S.O.S.!

Garda personală pusă la dispoziţia părintelui Tokes de către ministrul de interne maghiar n-a fost în stare să-l protejeze împotriva unui simplu biciclist I Întoarce-te, părinte, acasă I Securitatea noastră era mult mai bună. S-or mai găsi şi acuma nişte oameni de bine, să te păzească cum trebuie I

E uŞOR A... da derogări?

Ministeriatul "Şora" cel de tristă amintire se află, fără prea multă îndoială, la originea multora dintre crizele ale căror sechele continuă să se vadă şi astăzi, crize ce ţin nu numai de învăţămînt. A fost dezlănţuită o adevărată competiţie a „procentelor, valuri după valuri de „catindaţi" solicitînd imperativ înscrierea într-un an de învăţămînt ce era deja pe sfîrşite, pentru
cele mai bizare motive. Curentul cunoaşte, iată, o, revigorare după admiterea din acest an, la Cluj şi la Bucureşti recurgîndu-se din nou la arma capitală a grevei foamei. Din nefericire pentru petiţionari, domnul Şora şi-a reluat preocupările — binemeritate — de pensionar pentru care diversele mitinguri constituie un plăcut divertisment, fotoliul său fiind acum ocupat de către tînărul
informatician GHEORGHE ŞTEFAN. Avînd prilejul de a-i cunoaşte opiniile în legătură cu problemele de acest gen încă de la Cluj unde a dialogat, amabil dar ferm, cu un alt contingent de „grevişti", restanţieri la logică, ne asumăm răspunderea de a anticipa răspunsul domniei sale. „Nici un fel de derogare !“. Este firesc şi sănătos, mai ales într-un domeniu în care eroziunile provocate de concesii tindeau să devină cronice.

Octavian ANDRONIC

În fotografie — grevişti din faţa MinisteruIui Învătămîntului, nelămuriţi de faptul că la ASE s-a intrat cu medii diferite la secţii diferite (?!), care au venit cu o soluţie radicală: să fie admişi toţi cei cu medii pese 5! Va urma, desigur, o grevă a celor cu medii peste 4...

Foto Gabriel MIRON

​Ziarul Libertatea din 9 august 1990 pag. 1-a

RAŢIA

Caricatură de ANDO

Un american în vizită la "LIBERTATEA"

Este vorba de domnul Teodor Ionescu, şi care după cum v-aţi dat şeama — este mai întîi român. A emigrat în S.U.A., în aprilie 1980 ca să-şi ajute fiul plecat cu un an înainte pentru a studia la Universitatea din NewrYork. Domnul Ionescu nu a insistat prea mult asupra împrejurărilor ce au determinat exilul familiei sale (cu toate că şi aici ar fi multe de spus), ci a accentuat că s-a întors în România pentru a muri pe pămîntul pe care s-a născut. Dar cîteva întîmplări I-au determinat să renunţe la această idee şi să se reîntoarcă în exil. Una dintre acestea s-a petrecut în Piaţa Universităţii cînd interlocutorul nostru a intervenit într-o dispută din „cercurile" politice din zonă. Cîteva femei între două vîrste blamau cîţiva băr-

Răzvan MlTROI

(Continuare în pag. a IV-a)

K. O.
Confraţii de la „Dreptatea" au publicat deunăzi "Harta politică a României 1990“. În întregime neagră, cu
legenda: zonă de neocomunism. Cum nu am găsit barem, cîteva pete albe - sediile P.N.Ţ.-c.d, -tragem concluzia că şi acestea au fost infestate cu viruşii cumplitei boli.

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

CONFERINŢA DE PRESA A DOMNULUI M. M.
Partea a III-a

Întrebare: Consideraţi că o acţiune a studenţilor români ca a celor bulgari, ar fi avut succes?
Răspuns: Situaţia din România este deosebită. În condiţiile în care, în urma alegerilor, preşedintele ţării s-a bucurat de o asemenea adeziune din partea poporului, o acţiune ca în Bulgaria nu ar fi avut succes. Acţiunea studenţilor nu a avut însă ca scop demisia preşedintelui ci a susţinut nişte principii şi a invitat la un dialog corect, constructiv pe reprezentanţii puterii. Singurul aspect politic este că nu mai avem nevoie de comunism.
Întrebare (Viitorul — P.N.L.): Aşa cum scrie în „22", sînteţi un simbol. Să vă vedem din nou în balconul luminii! Cei din Valea Jiului şi de puşcăria Jilava să vă ceară iertare !! Piaţa Universităţii — inima ţării — dvs. vă aparţine (după care iese din sală !!).
Răspuns: Fără accese... este prea mult... sîntem oameni, ca orice creştini trebuie să păstrăm... este şi greu să explic. Este adevărat, sînt legat de bucata aceea de ciment, care este acel balcon. Eu sper într-o vreme în care să stăm de vorbă jos, fără balcon, să nu mai fie nevoie să strigăm „jos comunismul".
Întrebare: Veţi da în judecată pe cei ce v-au agresat sau acuzat nejustificat?
Răspuns: Mă consider un bun creştin. Nu voi da în judecată pe nimeni, este inutil, nu văd ce se rezolvă prin asta. Cei ce au greşit, vor fi pedepsiţi de propria lor conştiinţă.
Întrebare (Europa liberă): Opoziţia parlamentară e lichidată. Nu credeţi că rolul dvs. ar fi mai mare în fruntea maselor de nemulţumiţi? Poate în fruntea opoziţiei?
Răspuns: Mulţumesc „Europei Libere" pentru activitatea sa. Am urmărit de cînd mă ştiu acest post de radio şi din nefericire trebuie să-i ascult în continuare. În legătură cu întrebarea, ...fiecare lucru îşi are locul lui, fiecare lucru îşi are vremea lui. Sînt student. Sînt legat de organizaţia studenţească. Nu am de gînd să renunţ la ligă pentru eventuale „perspective luminoase".
Întrebare (Viitorul): Tov. lliescu a calificat acţiunile din 13 iunie ca „lovitură de stat de tip legionar", a vorbit de cămăşi negre şi steaguri verzi în Piaţa Universităţii?
Răspuns: Dacă dl. preşedinte a făcut aşa afirmaţii înseamnă că aşa a fost informat. Pentru cine a fost acolo, aceasta apare ca o naivitate, o exagerare în calificarea manifestaţiei din Piaţa Universităţii. Fiecare suportă consecinţele propriilor afirmaţii, eu unul nu le judec. 
Întrebare (din spatele sălii, o d-nă foarte bronzată): De ce nu e sala plină de tineri? De frică ? Sau este lipsa dvs. de popularitate?
(Rumoare în sală!). O replică — Cine te-a trimis pe dumneata, Romica Puceanu?
De la prezidiu — Nu v-aţi recomandat. Ce organ de presă reprezentaţi?
— Pe nimeni, sînt profesoară de fizică şi am întrebat ca simplu cetaţean.
Răspuns: V-aş ruga... să dialogaţi cu mine. Nu vorbiţi între dumneavoastră.
În primul rînd, în sală sînt şi mulţi tineri. Apoi, aici e vorba de o conferinţă de presă unde au fost invitaţi ziarişti. Nu am organizat un miting pentru tineri.

(va urma)

• SCRISOARE DESCHISĂ

Către Partidul Socialist Democratic

Mulţumim conducerii Partidului Socialist Democratic si felicităm pe toţi membrii cinstiţi ai acestui partid pentru masura, este adevărat tardivă, de a suspenda din funcţie pe fostul său preşedinte, cetăţeanul Marius Cîrciumaru. Am aflat despre această măsură din Comunicatul posturilor de radio şi TV în ziua de 25 iulie a.c.
Apreciem această acţiune ca pe o măsură de dreptate, menită să înlăture din rîndurile politicienilor noştri elementele declasate, ariviste, imorale şi antinaţionale, în rîndul cărora s-a înscris şi Marius Cîrciumaru. 
Ca cetăţeni oneşti, ţinem să apreciem că îndepărtarea din rîndurile partidului dvs a fostului preşedinte şi a pro-ceauşistului George Ţărnea vă va asigura şanse mai mari în realizarea frumoasei platforme pe care aţi susţinut-o înainte de 20 mai a.c.
Vă mulţumim de asemenea pentru redarea liniştii meritate a frumosului cartier în care locuim, bucurîndu-ne din inimă de absenta răcnetelor şi cuvintelor triviale pe care fostul dvs. preşedinte le avea zilnic în programul său politic.
Vă dorim succes din toată inima în activitatea partidului dvs. care se străduie să reînvie frumoasele tradiţii ale social-democraţiei româneşti.
În numele cetăţenilor din cartierul Cotroceni, locuitori ai străzilor dr. Obedenaru, dr. Lister, dr. Pasteur, dr. Staicovici şi dr. Carol Davilla.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 9 august 1990 pag. a 2-a

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

ADUNAREA DEPUTAŢILOR    SENATUL

LEGE privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite

PARLAMENTUL ROMÂNIEI adoptă prezenta lege!
Art. 1 — Constituie activităţi comerciale ilicite şi au ca efect aplicarea, faţă de cei care le-au săvîrşit, a măsurilor prevăzute în prezenta lege următoarele:
a)    efectuarea de acte de comerţ fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale sau cu încălcarea de către comercianţi a obiectului activităţii lor comerciale stabilit în condiţiile legii;
b)    revînzarea la un preţ mai mare a mărfurilor cumpărate din unităţile de desfacere cu amănuntul ale comerţului de stat sau cooperatist; revînzarea mărfurilor cumpărate de la un comerciant cu amănuntul, altul decît cei menţionaţi anterior, cu un preţ mai mare cu 10% decît cel de cumpărare.
În cazul în care mărfurile suferă operaţiuni de prelucrare din care nu rezultă un produs nou, de reambalare, depozitare şi alte asemanea, preţul nu poate fi mai mare decît cu cel mult 20%.
c) cumpărarea de produse, în scop de revînzare, de la restaurant, cofetărie, bar, cantină, unitate de turism sau altă unitate similară;
d) cumpărarea, în scop de revînzare, de produse care fac obiectul unei sarcini de livrare stabilită prin balanţă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
e) stocarea de mărfuri în scopul creării unui dificit pe piaţă şi revânzării lor ulterioare;
f) vînzarea produselor cumpărate în condiţiile de la lit. c şi d sau a celor stocate In condiţiile de la lit. e;
g) înţelegerea între comercianţii cu amănuntul pentru impunerea unor preţuri superioare celor practicate pe piaţă;
h) ascunderea, alterarea sau distrugerea de acte ori documente, neînregistrarea mărfurilor, precum şi ţinerea unei duble evidenţe contabile, în scopul sustragerii de la plata unor impozite sau taxe;
i) vînzarea de mărfuri de către comercianţi în alte locurl decît cele autorizate de primării sau în afara condiţiilor înscrise în licenţe;
j) condiţionarea vînzării unui produs de cumpărarea alltui produs;
k) orice altă faptă săvîrşită de un comerciant cu scopul de a crea un deficit pe piaţă în aprovizionarea cu mărfuri a populaţiei.
Art. 2 — Cîştigurile realizate din activităţile prevăzute la art 1 lit. a, b şi f sînt supusei unul impozit egal cu valoarea acestor cîştiguri.
Încasările rezultate din vînzarea de către un comerciant a unor mărfuri a căror provenienţă nu poată fi dovedită se împozitează cu o cotă de 95%.
Prevederile alin. 2 se aplică şi pentru mărfurile de provenienţă străină supuse vămuirii potrivit legii, la care persoanele juridice sau fizice care le-au introdus în tară nu au actul de impunere vamală.
Art. 3 — Sînt contravenţii, dacă fapta nu constituie, potrivit legii penale, infracţiune, şi se sancţionează cu amendă:
a) de la 5.000 lei la 10.000 lei faptele prevăzute la art. 1. lit. i şi j ;
b) de la 10.000 la 50.000 lei faptele prevăzute la art. 1 lit. e, g şi k;
c) cu o sumă egală cu valoarea impozitului sustras, carie se va plăti împreună cu impozitul datorat, fapta prevăzută la art .1 lit. h
d) de la 20.000 lei la 60.000 lei faptele prevăzute la art. 1 lit. a, c şi d.
Sancţiunea pentru faptele prevăzute la art. 1 lit. c, 4 Şi e, se aplică şi în cazul în care mărfurile au fost vîndute. Bunurile care fac obiectul contravenţiilor prevăzute la art. 1 lit. c. d. şi e, aflate la data constatării la contravenient, se confiscă.
Art. 4 — În afara comercianţilor, sînt contraveniente şi persoanele încadrate la regiile autonome, societăţile comerciale, unităţile cooperatiste, orice alte organizaţii sau unităţile de stat, care în scopul săvîrşirii contravenţiei, au convenit cu comerciantul asupra modalităţilor de săvîrşire a acesteia.
Persoanelor prevăzute la alin. 1 li se va aplica aceeaşi amendă ca aceea pentru comerciant.
Art. 5 Contravenţiile prevăzute la art. 3 lit. a, b şi d se constată de către funcţionarii prefecturilor, primăriilor, împuterniciţi de către acestea, precum şi de către organele de poliţie, iar contravenţia prevăzută la art. 3 lit. c de către funcţionarii inspecţiilor teritoriale financiare de stat, împuterniciţi de inspecţia respectivă.
Persoanele împuternicite si constate contravenţia vor aplica şi amenda, luînd totodată, măsura - confiscării prevăzuţi la art. 3 alin. 3.    
Art. 6 — Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 82/1968 pentru constatarea ţi sancţionarea contravenţiilor.
Art. 7 — Pentru urmărirea desfăşurării activităţii comerciale în condiţiile prevăzute de lege, la primării se va constitui un corp de control comercial.
Primăriile la care se va constitui un corp de control comercial atribuţiile şi structura organizatorică ale corpurilor de control, precum şi modul de salarizare a controlorilor comerciali, se stabilesc prin hotărîre a Guvernului.
Art. 8 — La data publicării prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 295 lit. c şi d din Codul Penal, art. 70—87 din Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerţ interior, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din ziua de 31 iulie 1990.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII deputaţilor Marţian Dan 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din ziua de 31 iulie 1990.     
PREŞEDINTELE SENATULUI academician Alexandru Bîrlădeanu

În temeiul art. 82 lit, „m“ din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României.
Promulgăm Legea privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Ion lliescu
Bucureşti, 6 august 1990
Nr. 12

Ziarul Libertatea din 9 august 1990 pag. a 3-a


Contact intre staff-ul ordinii publice şi liderii ţiganilor

Poliţia redescoperă tactul

Sala de conferinţe al Departamentului Politiei a fost ieri, terenul de încercare a unui nou tip de contact între poliţie şi ţigani, primul la noi, se pare, de această factură, din toate timpurile. Ceea ce guvernul şi preşedinţia nu au îndrăznit, sau pur şi simplu nu s-au gîndit să facă, pentru a încerca găsirea unor răspunsuri la îngrijorătoarea creştere a infracţionalităţii înregistrate în ultimele cîteva luni în rîndul populaţiei de această etnie, a găsit de cuviinţă să iniţieze conducerea poliţiei. Un dialog direct cu şefii tuturor grupărilor politice şi apolitice cristalizate din decembrie încoace în rîndul" ţiganilor, sau romilor, cum au cerut unii dintre vorbitori să se acrediteze în limbajul oficial. Subliniind că nu e vorba nicidecum de o chemare la ordine, generalul Diamandescu şi colaboratorii săi au prezentat o succintă informare asupra situaţiei stării infracţionale în rîndul membri-
lor comunităţii, alternînd datele generale cu elemente de cazuistică foarte concretă, solicitîndu-le invitaţilor opinii şi propuneri concrete pentru un demers în care stat în egală măsură interesate ambele părţi.

Lorin VASILOVICI

​Ziarul Libertatea din 9 august 1990 pag. a 4-a


Între lupă şi ochelarii de cal

„CESTIUNEA" NAŢIONALĂ VĂZUTĂ DE LA BUDAPESTA

 

• NU GÎNDIM ÎN MOD SINUCIGAŞ - RĂSPUNS DAT ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERA" 
(Redacţia revistei „KAPU", publică o replică in ziarul ungar „Nepszabadzag" nr. 174 din 26 iulie 1990)

Aşa cum am aflat din ziarul „Nepszabadsag", ziarul bucureştean „România liberă" a reacţionat la unul din articolele apărute în revista noastră. Răspunsul ziarului din România se intitulează.:    „Păreri iresponsabile". Articolul la care s-a răspuns a fost : „Apararea minorităţii maghiare şi armata", de Babos Andras. Ziarul românesc „defineşte" ideea din articol drept o variantă sinucigaşă — se scria în «Nepsaabadsag". — av]nd în vedare că revista „KAPU“ susţine ideea că pentru apărarea minorităţii maghiare aflată într-o situaţie periculoasă ar trebui trimise, ca ajutor urgent, forţe armate şi armament.

Încă din primul său număr revista ,,KAPU“ a subliniat că articolele semnate reprezintă poziţia autorilor, şi nu a revistei, deci nu se poate vorbi în principiu despre „poziţia revistei KAPU“. Respectivul autor nici măcar nu a scris asemenea stupidităţi apolitice. EI a scris : „Una din alternativele extremliste, pornind de la o bază sentimentală, preconiza acordarea unui sprijin nemijlocit — prin intermediul forţei armate, furnizarea de armament. etc... Cealaltă variantă extremistă este cea care a fost concretizată de indiferenţa dictaturii statului condus de un singur partid... Ambele au avut posibiltatea istorică de a acţiona, şi ambele variante s-au dovedit nepotrivite". Deci autorul articolului respectiv tocmai că s-a delimitat de atitudinile extremiste, indiferent dacă acestea se leagă de Dictatul de la Viena sau de întîlnirea de la Arad.

Probabil că mecanismul lecturării articolului de către ziariştii „României libere" a fost influenţat de unele prejudecăţi atunci cînd li s-a părut că descoperă susţinerea unei varriante extremiste în cadrul uror idei care se delimitau clar da aşa ceva. Şi din moment ce s-a citit astfel, autorul „variantei sinucigaşe" a fost aspru criticat, afirmîndu-se că „nu are simţul realităţii". Dar ziarul „România liberă" nu trebuie să continue disputa cu revista noastră, dinmoment ce autorul articolului apreciază concepţia criticată de Bucureşti drept un extremism discreditat, barat pe sentimente (deci nu pe o raţiune lucidă)...

Redacţia revistei. „KAPU“

• INTERVIU ACORDAT DE SCRIITORUL A. SUTO AGENŢIEI UNGARE M.T.I.

Scriitorul Suto Andras a sosit la 1 august la Seghedin, iar in seara zilei de 3 august a asistat la premiera dramei sale "Nunta la Suza" prezentată pe o scenă în aer liber. Totodată, scriitorul transilvănean a făcut un examen medical la o clinică de ochi, iar cursul aceleiaşi zile de 3 s-a întîlnit. cu membrii redacţiei revistei "Tiszataj".

Un redactor MTI i-a adresat rugămintea să relateze cum a fost primit la întoarcerea în tară. Suto Andras a declarat că populaţia maghiară din oraş şi conducerea. Uniunii Democratice a Maghiarilor din România l-au întîmpinat cu o deosebită căldură, în timp ce o parte din presa română s-a manifest cu o ură nedisimulată faţă de revenirea sa în ţară, împroşcîndu-l cu noroi şi incitînd chiar la omor. Organele oficiale nu au schiţat nici un gest din care să denote că i se cer unele scuze, dar el speră că pe viitor, va continua schimbul de păreri care va permite elucidarea circumstanţelor atentatului comis asupra sa la 19 martie.

• „CALOMNII DIN PARTEA ROMANĂ ÎMPOTRIVA MAGHIARILOR - DELEGAŢIE GUVERNAMENTALĂ ÎN ŢINUTUL SECUIESC" 
(Articol semnat de Bogdan Tibor in ziarul ungar „Magyar Hirlap"' nr. 176, din 28 iulie 1990)

Potrivit părerii generale, turneul de două zile în Ţinutul Secuiesc al delegaţiei guvernamentale Românie a avut loc prea in pripă. În cadrul acestui turneu s-a dorit să se ancheteze „ştirile îngrijorătoare" sosite din judeţele Covasna şi Harghita. Locurile fierbinţi au fost vizitate, printre alţii, de ministrul de interne Viorel Ursu, ministrul justiţiei Victor Babiuc, şeful Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu. Mai exact, ei au vizitat patru localităţi din cele două judeţe: oraşele Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Odorheiul Secuiesc.

De fapt delegaţia a avut drept scop să constate care este adevărul în legătură cu „excesele" populaţiei maghiare de aici, cu zvonurile că românii, în special preoţii şi profesorii, ar fi alungaţi din judeţele secuieşti. Cu acest prilej membrii grupului, sosit de la Bucureşti s-au întîlnit cu reprezentanţii populaţiei române şi maghiare din judeţele Covasna şi Harghita, dar — din lipsă de timp — cele mai importante probleme au fost abordate doar în fugă, superficial, nu o dată, în cadrul unor dispute foarte aprinse.

• „CAPCANA ROMÂNEASCĂ" 
(Articol semnat de Czego Zoltan în ziarul ungar „NEPSZAVA" nr. 174 din 26 iulie 1990)

Institutul Pedagogic Naţional a organizat un schimb de experienţă pentru pedagogii maghiari din Transilvania, Slovacia, , Ucraina subcarpatică, Novi Sad. Este o mare realizare dacă ne amintim cum s-au zbătut în trecut aceşti pedagogi cu planurile de invăţămînt, cu lipsa de manuale şcolare, cu cenzura — într-un cuvînt, cu tot ce le-a fost oferiţ de ţările frăţeşti, prietene, în regiunile Iocuite de maghiari, în timp ce noi nu am vrut pentru nimic în lume să ne amestecăm în treburile internă ale ţărilor frăţeşti, nici măcar atunci cînd era vorba de fraţii noştri adevăraţi din Bazinul Carpatic.
În zilele în care s-a desfăşurat schimbul de experienţă, au fost organizate cîteva expoziţii, consfătuiri didactice, întâlniri — printre altele — cu Cercul Secuiesc de la Budapesta cu scriitori, cu redactori.
La întîlnirea organizată de Cercul Secuiesc, în mod inevitabil au fost enumerate şi marile plîngeri şi necazuri, fără aşa ceva nu se putea. Dar este necesar să se facă şi un inventar al înjosirilor suferite, trebuie să se cunoască reciproc necazurile, pentru că acestea să poată fi înlăturate.
Ce va urma mai departe ? Ceea ce au obţinut, chiar cu forţa, ceea ce au realizat , în judeţele Harghita şi Covasna mai există, dar probabil că în domeniul învăţămîntului doar cu atît vor rămîne. Dar aşa ceva nu le-a reuşit şi în Sălaj, în judeţul Satu Mare şi nici la Cluj; pentru că acolo unde maghiarii trebuie să se bazeze pe dărnicia guvernului român, institutele de învăţămînt în limba maghiară au rămas fără nimic. Este uşor să promiţi, lucru dovedit în cei 70 de ani care au trecut de la Pacea de la Trianon. Iar în Transilvania, în foarte, multe Iocruri s-a acceptat ideea că trebuie să se aştepte începutul noului an şcolar, că Ia mijlocul anului, în ianuarie, nu trebuie tulburată ordinea. Există temeri foarte mari că vor rămîne cu această ordine, căci de pildă, la Cluj, din pesta zece şcoli care au fost maghiare, doar una a devenit azi maghiară, iar la Tîrgu Mureş, în toamnă, se dublează numărul claselor în limba română la Liceul Bolyai. În Transilvania nu sînt suficienta cadre didactice. Aceasta reprezintă o plîngere. Mulţi au ieşit la pensie în urma noii legi a pensiilor din România; deşi această lege a fost aprobată — aşa bănuiesc eu — pentru, ca foştii activişti de partid, securiştl şi alte persoane din vechea structură să-şi poată face un rost. În provincie, la şcolile comunale predau tineri cu liceu, dar fără o pregătire specială, iar aşa ceva nu poate duce la rezultate pozitive. La consfătuire s-a vorbit despre un exemplu din Homorod:     cadre didactice ieşite la pensie vin benevol să predea în şcoli. Iar în numeroase locuri au început să predea şi preoţii. Acest exemplu nu este de dată recentă: după Trianon, în Transilvania şi Moldova în numeroase parohii aveau loc predări în limba maghiară.
La Aiud s-a deschis din nou Şcoala Pedagogică în limba maghiară, începînd din toamnă, se vor deschide şcoli asemănătoare la Odorheiul Secuiesc şi la Tîrgu Secuiesc, deşi Szasz Arpad, Inspector şef în Covasna, susţine că este o mare problemă cine va preda în aceste instituţii didactice, metodica, psihologia, etc. Aici au din nou ocazia să ajuta instituţiile de specialitate, universităţile. Institutele superioare din ţara-mamă. Există o necesitate arzătoare, imediată de lucrări de de specialitate, de manuale de pedagogie şi de metodică, de logică şi psihologie. Iar în acest caz nu mal este suficient să avem intenţii bune, ci pur şi simplu trebuie duse sau trimise aceste cărţi la Odorheiul Secuiesc, la Tîrgu Secuiesc, la Aiud şi în alte părţi.
Institutul Pedagogic Naţional nu a organizat acum doar o acţiune filantropică, nu i-a invitat pe pedagogi doar să-şi petreacă aici vacanţa. El doreşte să ajute şi poate să ajute. După ce se termină vacanţa mare, poate să înceapă noul an şcolar.

 

ultima oră

Reconciliere la Săpînţa?

La Săpînţa drumul naţional nr. 19 e în continuare blocat. Pentru normalizarea situaţiei şi stingerea stărilor tensionale din această comună, domnul inginer Anton Pop, prefectul judeţului Maramureş iniţiat ieri la prînz, la Sighetu Marmaţiei, un dialog cu un grup de săteni, ingineri, medici, economişti şi tehnicieni. Dialogul s-a desfăşurat în prezenţa senatorului Stelian Morcovescu,
a deputatului Silviu Ciplea. a colonelului Grigore Pintea, şeful inspectoratului judeţean de poliţie Maramureş şi a ziariştilor.
În timpul dialogului au fost clarificate multe aspecte referitoare la cauzele conflictului şi s-a ajuns la următoarele concluzii-măsuri: 
1. Explicarea corectă pentru locuitorii comunei Săpînţa a situaţiei create, acceptîndu-se faptul că nimeni din conducerea judeţului Maramureş nu doreşte şi nu urmăreşte reînfiinţarea C.A.P.-ului şi nici aducerea în fruntea comunei a foştilor conducători — zvonuri ale celor interesaţi în destabilizare;
2. Completarea şi reluarea grabnică a activităţii celor 3 comisii de cercetare
a abuzurilor comise înainte şi după Revoluţie la Săpinţa şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi, inclusiv trimiterea lor in judecată;
3. Blocarea drumului naţional nr. 19 este un fapt grav care produce mari pagube economiei judeţului şi prejudiciază drepturile cetăţenilor, vinovaţii urmînd a fi cercetaţi şi traşi la răspundere materială sau penală, după caz;
4. Fostul primar Steţca Toader a fost arestat în baza mandatului procuraturii judeţene pentru infracţiunea de ultraj (lovirea unui ofiţer de poliţie aflat în timpul exercitării funcţiunii), iar, în prezent, dosarul a fost înaintat instanţei de judecată;
5. S-a propus ca, pînă la desemnarea membrilor primăriei Săpînţa, să se aleagă un consiliu director de 7 persoane, —- reprezentînd ambele grupuri aflate în confruntare — însărcinat cu rezolvarea treburilor comunei;
6. Se vor crea condiţiile necesare pentru deplasarea în Franţa a grupului de copii din comună, conform înţelegerilor avute anterior.

Prefectura judeţului Maramureş mulţumeşte grupului de săteni din Săpînţa care au participat la dialog, pentru interesul deosebit manifestat, în soluţionarea stării tensionale, făcînd apel către toţi cetăţenii din comună să contribuie la realizarea acestor măsuri, primul pas constituindu-l deblocarea drumului naţional nr. 19.