12 aprilie 2021

Reuniunea Consiliului European

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 25 martie 2021, la reuniunea Consiliului European, în format de videoconferinţă.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au discutat despre situaţia actuală şi evoluţiile relevante privind pandemia de COVID-19, despre Piaţa Internă, cu accent pe politica industrială şi domeniul digital. Şefii de stat şi de guvern au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la situaţia din Mediterana de Est şi relaţiile Uniunii cu Turcia.

Totodată, în cadrul reuniunii Consiliului European, Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a avut o intervenţie în care s-a referit la perspectivele relaţiei UE – SUA.

În marja Consiliului European, liderii Uniunii Europene au participat la Summitul Euro în format extins. Reuniunea a pus accentul pe aspectele privind rolul internaţional al monedei euro, cu accent pe importanţa politicilor economice solide pentru sporirea rezilienţei zonei Euro.

În ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, liderii au avut un schimb de opinii referitor la chestiuni legate de situaţia curentă din statele membre, coordonarea la nivelul UE în context COVID-19, consolidarea răspunsului global al UE la pandemie, implementarea unui mecanism de partajare a vaccinurilor cu statele terţe.

În cadrul intervenţiei sale, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că Uniunea se află într-o situaţie dificilă din cauza pandemiei de COVID-19. În acest context, Preşedintele României a făcut un apel către liderii europeni în favoarea apărării, consolidării şi unităţii Uniunii.

Cu privire la mecanismul de distribuţie a vaccinurilor în Uniune, Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru menţinerea principiului pro-rata în vigoare pentru distribuirea vaccinurilor la nivelul statelor membre UE.

Preşedintele României a exprimat sprijinul pentru propunerea recentă a Comisiei Europene cu privire la autorizarea exportului de vaccinuri, făcând apel însă la prudenţă în utilizarea acestui mecanism, astfel încât să nu fie afectat comerţul liber.
Referitor la propunerea făcută de Comisia Europeană privind înfiinţarea unui certificat digital, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea ca acesta să nu creeze discriminări între cetăţenii UE. Preşedintele României a subliniat că aceste certificate ar trebui utilizate numai în scopuri medicale şi fără să afecteze libertatea de mişcare în interiorul Uniunii.

În contextul eforturilor Uniunii privind crearea şi operaţionalizarea cât mai rapidă a unui mecanism european de distribuire a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terţe, Preşedintele României s-a pronunţat pentru susţinerea statelor din Parteneriatul Estic în gestionarea crizei sanitare. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România a donat Republicii Moldova 21.600 de doze, urmând ca alte peste 50.000 de doze să fie donate în următoarele zile.

În declaraţia adoptată în cadrul reuniunii, liderii europeni au subliniat importanţa accelerării producţiei, livrării şi distribuţiei de vaccinuri, aspect esenţial pentru depăşirea crizei, accentuându-se faptul că eforturile în acest scop trebuie intensificate. Liderii au reiterat importanţa asigurării în continuare a culoarelor verzi privind transportul de bunuri şi servicii pe piaţa unică şi au agreat pregătirea unei abordări comune în ceea ce priveşte ridicarea treptată a restricţiilor atunci când situaţia epidemiologică va permite o relaxare a măsurilor actuale. De asemenea, s-a pus accent pe continuarea consolidării răspunsului global al UE la pandemie, prin înfiinţarea unui mecanism de partajare a vaccinurilor care să permită accesul universal la vaccinuri.

În ceea ce priveşte Piaţa Internă, liderii au avut un schimb de opinii cu privire la modalităţile prin care se poate asigura deplina funcţionalitate a acesteia. În declaraţia pe care au adoptat-o, liderii europeni au subliniat importanţa unei pieţe unice puternice, rezistente şi pe deplin funcţionale, cu accent pe implementarea corespunzătoare a regulilor pieţei unice. De asemenea, au evidenţiat necesitatea de a consolida competitivitatea şi rezilienţa industriei Uniunii Europene, inclusiv a IMM-urilor, pentru a-şi accelera tranziţia verde şi cea digitală.

Totodată, se accentuează importanţa transformării digitale pentru redresarea europeană şi pentru bunăstarea cetăţenilor, subliniindu-se necesitatea de a se spori suveranitatea digitală a Europei într-o manieră autodeterminată şi deschisă. S-a făcut referire la Comunicarea Comisiei Europene Busola digitală 2030: calea europeană pentru deceniul digital, considerat un pas important pentru dezvoltarea digitală a Europei în următorul deceniu.

De asemenea, liderii UE fac apel la o mai bună utilizare a potenţialului datelor şi tehnologiilor digitale, crearea de spaţii comune de date, accesul la interoperabilitatea datelor, inteligenţa artificială, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a protecţiei datelor. Este, totodată, formulat un apel către UE şi statele membre de a acţiona la nivel internaţional pentru promovarea standardelor digitale ale Uniunii, fiind reiterată preferinţa pentru o soluţie globală în materie de impozitare digitală, în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Cu referire la situaţia din Mediterana de Est şi Turcia, în declaraţia liderilor se subliniază interesul strategic al UE privind un mediu sigur şi stabil în regiunea Mediteranei de Est şi în dezvoltarea unor relaţii de cooperare reciproc avantajoase cu Turcia. Este salutată evoluţia pozitivă din ultima perioadă privind situaţia din Mediterana de Est şi reluarea dialogului între Grecia şi Turcia, precum şi angajamentul reînnoit privind soluţionarea problemei cipriote sub auspiciile ONU. În condiţiile menţinerii sustenabilităţii acestor evoluţii, este reafirmat interesul UE de a se angaja într-o cooperare progresivă, de o manieră proporţională şi reversibilă cu Turcia în domeniile de interes comun.

Totodată, este reiterat apelul adresat Turciei de a se abţine de la acţiuni unilaterale provocatoare de încălcare a dreptului internaţional, precum şi determinarea UE de a adopta măsuri restrictive şi a face apel la instrumentele de care dispune în situaţia în care se constată astfel de acţiuni.

Declaraţia liderilor evidenţiază faptul că statul de drept şi drepturile fundamentale rămân o preocupare importantă în cazul Turciei, iar dialogul cu privire la astfel de probleme continuă să fie o parte integrantă a relaţiei UE-Turcia. Este subliniată şi aşteptarea ca Turcia să contribuie pozitiv la soluţionarea crizelor regionale din Libia, Siria şi Caucazul de Sud.

Declaraţia menţionează, de asemenea, aspecte ce ţin de gestionarea migraţiei, subliniindu-se faptul că ar trebui consolidată cooperarea cu Turcia, în special în domenii precum protecţia frontierelor, combaterea migraţiei ilegale, precum şi întoarcerea migranţilor ilegali şi a solicitanţilor de azil respinşi către Turcia, în conformitate cu Declaraţia UE-Turcia.

La Summitul Euro în format extins, liderii europeni au adoptat o declaraţie în care se subliniază importanţa consolidării rolului internaţional al Euro în scopul consolidării autonomiei strategice deschise în domeniul economic şi financiar, contribuind astfel la stabilitatea sistemului financiar global. Se subliniază, totodată, importanţa asigurării unei redresări inclusive şi sustenabile şi a unei rezilienţe economice sporite, ca precondiţii pentru întărirea rolului global al Euro.

De asemenea, este reafirmată importanţa prezervării capacităţii UE de a asigura stabilitatea şi rezilienţa financiară într-un mod autonom, context în care este accentuată importanţa definitivării Uniunii Economice şi Monetare şi avansarea demersurilor pentru crearea unei veritabile Uniuni a Pieţelor de Capital.