30 iunie 2022

Reuniunea în format restrâns organizată de Prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos şi Prim-ministrul Regatului Danemarcei, în pregătirea Summitului NATO

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat marţi, 14 iunie 2022, la Haga, Regatul Ţărilor de Jos, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei şi Portugaliei, precum şi de Secretarul General NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile de securitate generate de războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, continuarea asistenţei multidimensionale pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid cu accent pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianţei, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO şi perspectivele aderării la Alianţă a Suediei şi a Finlandei.

În cadrul discuţiilor, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei prezenţe aliate consolidate şi eficiente pe Flancul Estic, unitare, coerente şi sustenabile, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră – aceasta fiind şi regiunea cea mai expusă ca urmare a acţiunilor agresive ale Rusiei.

Preşedintele României a subliniat, de asemenea, că apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. În contextul actual, legătura transatlantică şi Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care au făcut din NATO cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, sunt mai relevante ca oricând.

Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat şi realist, noua situaţie de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca principală ameninţare la adresa NATO, să acorde prioritate apărării colective şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor.

Preşedintele României a prezentat eforturile susţinute depuse de ţara noastră pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar şi Republica Moldova şi a subliniat, şi în acest context, importanţa demersurilor pentru asigurarea securităţii alimentare, domeniu în care România oferă deja un sprijin consistent.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, totodată, necesitatea consolidării relaţiilor NATO cu partenerii din regiune, profund afectaţi de efectele agresiunii Rusiei.

De asemenea, Preşedintele României a exprimat susţinerea fermă a României pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi, în acest context, pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea acestor state va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic.

La finalul reuniunii a fost adoptată o Declaraţie Comună.

Vă redăm textul Declaraţiei Comune (traducerea în limba română şi textul original în limba engleză):

Declaraţia de la Haga – Întărind NATO pentru o nouă realitate de securitate

1. Astăzi, 14 iunie 2022, Şefii de Stat şi de Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei şi României ne-am reunit la Haga pentru pregătirea apropiatului Summit NATO de la Madrid.

2. Războiul brutal, ilegal, neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi a schimbat fundamental securitatea euroatlantică. Astăzi, ne reafirmăm întreaga solidaritate cu Ucraina. Suntem uniţi în acordarea unui sprijin ferm şi de durată Ucrainei, care continuă să îşi exercite dreptul la legitimă apărare, când securitatea Europei şi a lumii libere se află în joc. Adresăm un apel Preşedintelui Putin să oprească imediat acest război de agresiune lipsit de sens şi să-şi retragă toate forţele militare din Ucraina. Reiterăm poziţia principială de sprijin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

3. Ca răspuns la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, NATO şi Aliaţii au adoptat măsurile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea teritoriului aliat. NATO va continua să promoveze pacea, securitatea şi stabilitatea în întreaga regiune euroatlantică, cu o abordare cuprinzătoare de tip 360 de grade. La acest moment critic pentru securitatea noastră şi pentru pacea şi stabilitatea internaţionale, vom continua să întărim NATO ca fundament al apărării noastre colective şi ca forum esenţial pentru consultări transatlantice de securitate şi decizii între Aliaţi.

4. Noi, Şefii de Stat şi Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei şi României suntem de acord ca la Summitul NATO de la Madrid să luăm decizii privind o nouă linie de referinţă a posturii NATO, adaptată unei realităţi strategice mai imprevizibile şi mai periculoase, pentru a descuraja, apăra, contesta şi nega succesul oricărui agresor în îndeplinirea obiectivelor sale. În lumina celei mai grave ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii, vom consolida în mod semnificativ postura noastră de descurajare şi apărare pe termen lung. Vom contribui la dezvoltarea întregii game de forţe disponibile şi capabilităţi, necesare menţinerii unei posturi de descurajare şi apărare a NATO robuste, credibile şi sustenabile pe termen lung. Vom continua să adoptăm toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra securitatea populaţiilor noastre şi a fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Măsurile noastre vor fi proporţionale cu ameninţarea şi cu mediul de securitate în schimbare.

5. La Summitul NATO de la Madrid, Aliaţii vor aproba un nou Concept Strategic al NATO, care va ghida Alianţa în anii care vor urma şi care va asigura că aceasta va rămâne pregătită şi echipată corespunzător pentru viitor. Susţinem acest demers important. Ţările europene trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea Europei. Vom menţine, de asemenea, coerenţa cu eforturile de securitate şi apărare în curs la nivelul Uniunii Europene, care rămâne un partener unic şi esenţial al NATO.

6. Confruntaţi cu o nouă realitate în planul securităţii, considerăm că este necesară o creştere a resurselor pentru a întări NATO şi pentru a ne consolida capacitatea de a răspunde oricărei ameninţări la adresa securităţii noastre colective. De aceea, la Madrid, Aliaţii trebuie să reafirme Angajamentul de Investiţii pentru Apărare ce vizează cheltuirea a 2 % din PIB pentru apărare şi să agreeze o abordare ambiţioasă care să consolideze Alianţa pentru viitor prin creşterea considerabilă a finanţării comune a NATO, în conformitate cu deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles din 2021.

7. Finlanda şi Suedia au decis să solicite apartenenţa la NATO şi şi-au depus cererile de aderare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod radical situaţia de securitate atât pentru Finlanda, cât şi pentru Suedia, la fel ca şi pentru NATO. Salutăm cu toată deschiderea şi sprijinim cererile de aderare ale celor două state. Finlanda şi Suedia sunt cei mai apropiaţi parteneri ai NATO, care împărtăşesc principiile şi valorile noastre. Ambele ţări beneficiază de ani de experienţă în pregătirea, formarea şi operarea alături de NATO şi Aliaţii săi. Împreună vom întări Alianţa.

Sursa foto Administratia Prezidentiala