25 octombrie 2021

Reuniunea informală Gymnich a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, în perioada 26-27 mai 2021, la reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene (format Gymnich) care a avut loc la Lisabona, în cadrul Preşedinţiei portugheze a Consiliului UE.

Agenda de discuţii a miniştrilor afacerilor externe europeni a inclus conflictele prelungite din Vecinătatea Estică şi regiunea extinsă a Mării Negre, subiect inclus la propunerea ministrului român de externe, relaţiile UE-Africa şi viziunea strategică a UE pentru regiunea indo-pacifică. Totodată, miniştrii europeni au avut un dejun informal la care a participat ministrul afacerilor externe al Regatului Haşemit al Iordaniei, Ayman Safadi.

Astfel, reuniunea Gymnich de la Lisabona a avut o relevanţă deosebită pentru România datorită discuţiilor extinse pe tema conflictelor prelungite în Vecinătatea Estică, în urma demersului iniţiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu prin scrisoarea adresată, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, la care s-au alăturat zece omologi din statele membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia). Este prima oară când România include pe agenda unei reuniuni a miniştrilor de externe europeni un astfel de subiect. Înaltul Reprezentant UE şi miniştrii de externe prezenţi au mulţumit ministrului român de externe pentru iniţiativa României.

Ministrul Aurescu a realizat o evaluare a situaţiei actuale a conflictelor care afectează cinci dintre cei şase parteneri din estul UE. A evidenţiat faptul că aceste conflicte constituie o ameninţare majoră pentru stabilitatea şi securitatea întregii regiuni, respectiv pentru securitatea euroatlantica, precum gradul ridicat de impredictibilitate al acestora şi potenţialul destabilizator, impactul negativ asupra capacităţii statelor afectate de acest tip de conflicte de a progresa în procesul de reformă, dar şi de a lua decizii strategice pentru propriul viitor, fiindu-le astfel limitată suveranitatea.

Şeful diplomaţiei române a susţinut necesitatea ca discuţia de astăzi să permită identificarea modalităţilor şi instrumentelor concrete şi aplicate prin care UE se poate implica mai mult şi pentru a contribui mai eficient atât la soluţionarea acestor conflicte, în conformitate cu dreptul internaţional, cât şi la creşterea rezilienţei partenerilor din vecinătate afectaţi. De asemenea, a accentuat importanţa unei abordări integrate şi coerente a conflictelor, pentru ca Uniunea să fie mai relevantă geopolitic în propria vecinătate imediată, aspect esenţial pentru postura de actor global pe care aceasta o vizează.

În acest sens, a avansat o serie de propuneri concrete care să fie luate în considerare în viitoare discuţii, pe trei paliere de acţiune: politic, economic şi de comunicare strategică.

Din punct de vedere politic, a accentuat importanţa implicării mai dinamice şi mai vizibile a UE în formatele de negociere din care este parte, dar şi în relaţia politică cu fiecare din statele afectate, consolidarea Parteneriatului Estic, cu accent pe aprofundarea dimensiunii sale de securitate, inclusiv în cooperare cu NATO, îmbunătăţirea coordonării UE cu toţi partenerii relevanţi în regiune, precum OSCE, ONU, parteneri internaţionali like-minded, în special SUA. A solicitat utilizarea mai bună a instrumentului sancţiunilor legate de aceste conflicte. A încurajat o mai bună coordonare între Ucraina, Georgia şi R. Moldova, precum şi consolidarea dialogului acestor trei state cu UE în domeniul securităţii şi în aspectele ce privesc reglementarea conflictelor prelungite, inclusiv prin crearea unui format dedicat de dialog care să se concentreze pe modalităţile de a înregistra progrese în soluţionarea acestora. De asemenea, a propus un proces de reflecţie privind crearea unui post de Reprezentant Special al UE al cărui mandat să acopere rezilienţa partenerilor din Vecinătatea Estică şi conflictele prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre.

În ceea ce priveşte măsurile economice, şeful diplomaţiei române a pledat pentru valorificarea eficientă, la întregul potenţial, a prevederilor Acordurilor Cuprinzătoare de Liber Schimb încheiate între UE şi partenerii estici, care să fie aplicate şi în regiunile separatiste – de natură a stimula legăturile cu restul statelor afectate şi a face reintegrarea regiunilor separatiste mai atractivă, măsuri mai consistente de sprijin din partea Uniunii pentru sprijin socio-economic al regiunilor afectate de conflicte, precum şi pentru combaterea efectelor medicale şi economice ale crizei sanitare, care să includă sub aspect umanitar şi populaţia din regiunile separatiste.

De asemenea, în planul comunicării strategice, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa unor strategii vizând combaterea dezinformării şi promovarea mai eficientă în rândul publicului a demersurilor concrete de sprijin şi beneficiilor oferite de UE pentru statele afectate de aceste conflicte.

Oficialul român a pledat în favoarea continuării discuţiilor cu obiectivul de a adopta Concluzii ale Consiliului UE care să ofere ghidaj pentru acţiunile viitoare ale UE pe acest subiect. Totodată, ministrul Aurescu a reamintit că aspectele legate de conflictele prelungite trebuie să se reflecte în documentele care vor fi pregătite la nivelul UE în perspectiva discuţiilor privind relaţiile cu Rusia, prevăzute cu ocazia reuniunii liderilor UE din iunie.

Ministrul Bogdan Aurescu a abordat şi recentul incident, pe care România l-a condamnat deja cu fermitate, privind forţarea de către autorităţile belaruse a autorizării unui avion de linie care zbura pe ruta Atena-Vilnius. Astfel, ministrul a exprimat susţinerea puternică pentru adoptarea rapidă de noi sancţiuni privind Belarus, inclusiv de sancţiuni economice. Totodată, a solicitat, pentru un impact consolidat, prezentarea publică în cel mai scurt timp a „Planului pentru dezvoltarea economică a unui Belarus democratic”, care cuprinde măsurile de sprijin economic din partea UE pentru această ţară în cazul tranziţiei la un regim democratic, plan elaborat de Comisia Europeană la solicitarea Consiliului European, în urma propunerii avansate anul trecut în acest sens de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon şi lituanian.

Discuţiile referitoare la relaţiile UE-Africa au fost abordate din perspectiva stadiului dialogului politic şi a perspectivelor organizării celui de-al şaselea summit cu Uniunea Africană, planificat pentru primul semestru al anului 2022. În contextul discuţiilor referitoare la modalităţile de aprofundare a parteneriatului, pe baza intereselor şi valorilor comune, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru obiectivele Strategiei UE privind diversificarea cooperării cu Africa din martie 2020.

În intervenţia sa, a pus accentul pe aspecte legate de securitatea continentului, având în vedere importanţa triunghiului cuprins între Mediterana, Cornul Africii şi Africa de Vest. A subliniat potenţialul Zonei Continentale de Liber Schimb, proiect far al Uniunii Africane, pentru aprofundarea cooperării economice între UE şi Africa. A menţionat importanţa continuării sprijinului pentru partenerii africani în contracararea consecinţelor pandemiei de COVID-19, dar şi pentru consolidarea contactelor interumane, cu accent pe sprijinirea educaţiei pentru tineri.

Dezbaterea privind viziunea strategică a UE pentru regiunea indo-pacifică a prilejuit un schimb de opinii în perspectiva comunicării comune a Înaltului Reprezentant şi a Comisiei Europene pe tema cooperării în regiunea indo-pacifică, prevăzută a fi publicată în septembrie 2021. Referitor la această viitoare strategie a UE pentru regiune, ministrul Aurescu a evidenţiat necesitatea unei abordări care să conducă la consolidarea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi care să contribuie la un climat comercial şi investiţional deschis. A subliniat necesitatea unei coordonări strânse cu SUA, precum şi a consolidării parteneriatelor cu state din regiune care împărtăşesc aceleaşi valori, precum Japonia, Australia, Coreea de Sud sau India. Oficialul român a indicat că ţara noastră este interesată să contribuie la implementarea viitoarei Strategii pentru Indo-Pacific în domenii precum conectivitatea digitală, în special securitatea cibernetică, prin valorificarea prezenţei, la Bucureşti, a Centrului cyber al UE, dar şi în domeniul rezilienţei, cu utilizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC). Totodată, a arătat că România se poate implica în susţinerea tinerelor democraţii din Asia, inclusiv din perspectiva calităţii ţării noastre de preşedinţie în exerciţiu a Comunităţii Democraţiilor.

Cu prilejul dejunului informal al cărui invitat a fost ministrul afacerilor externe al Iordaniei, Ayman Safadi, Bogdan Aurescu a salutat, din nou, recentul acord de încetare a focului între Israel şi Hamas şi a transmis aprecieri pentru contribuţia Iordaniei, alături de alte state arabe şi actori internaţionali, la detensionarea situaţiei din regiune. A arătat că simpla încetare a focului nu este suficientă, obiectivul fundamental fiind ajungerea la o pace durabilă. În acest sens, a arătat că sunt necesare abordarea cauzelor profunde ale conflictului, precum şi implicarea deplină a tuturor actorilor relevanţi. A subliniat importanţa implementării de măsuri de creştere a încrederii, care sunt mai mult decât necesare după recentul conflict armat, reiterând importanţa reluării discuţiilor directe care să ducă la soluţia celor două state.

Ministrul Aurescu a subliniat sprijinul României pentru aspiraţiile Iordaniei de consolidare a relaţiilor cu UE şi s-a referit, în context, la potenţialul Noii Agende a UE pentru Mediterana în stabilirea priorităţilor de cooperare şi dezvoltarea de proiecte comune cu UE, precum şi la Planul economic şi de investiţii prevăzut de Noua Agendă, care include investiţii în domenii importante pentru tranziţia economică a ţării spre o economie incluzivă, energie verde, gestionarea deşeurilor.