2 octombrie 2022

Reuniunea informală la nivel ministerial privind Curtea Penală Internaţională, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea informală la nivel ministerial privind Curtea Penală Internaţională, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 22 septembrie 2022, la reuniunea informală la nivel ministerial privind Curtea Penală Internaţională (CPI), găzduită de ministrul afacerilor externe al Lichtenstein, Dominique Hasler, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite care se desfăşoară la New York.

Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat, şi cu acest prilej, sprijinul constant şi ferm al României pentru rolul esenţial al Curţii Penale Internaţionale în combaterea impunităţii şi a înfăptuirii justiţiei pentru victimele celor mai grave crime internaţionale prevăzute de Statutul de la Roma al CPI.

Bogdan Aurescu a arătat că acest rol este cu atât mai relevant într-un context global marcat de provocări fără precedent la adresa principiilor şi normelor fundamentale de drept internaţional, precum războiul ilegal de agresiune desfăşurat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să sprijine eforturile de eficientizare a funcţionării CPI şi de promovare a universalităţii Statutului de la Roma, evidenţiind potenţialul foarte mare al acestui instrument de prevenire şi combatere a celor mai grave infracţiuni internaţionale.

A arătat că, urmând linia susţinerii constante pentru mandatul Curţii şi rolul acesteia în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, România s-a numărat printre cele peste 40 de state care au sesizat, la 2 martie 2022, Procurorul CPI cu privire la anchetarea crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii şi de genocid comise pe teritoriul ucrainean în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă. Totodată, a amintit că România a contribuit financiar la Fondul pentru Victime al CPI şi a oferit o contribuţie financiară voluntară de 100.000 de euro la Fondul Fiduciar al CPI destinat sprijinirii ansamblului activităţii Biroului Procurorului, pe fondul creşterii semnificative a volumului de muncă raportat la resursele disponibile, cu precădere în ce priveşte Ucraina.

Reuniunea de la New York a facilitat un schimb de opinii privind modalităţile adecvate de sprijinire a justiţiei penale internaţionale şi a bunei funcţionări a CPI.

La eveniment au mai participat Procurorul Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan şi miniştri ai afacerilor externe din Cehia, Belgia, Estonia, Slovacia, Islanda, Malta.

Informaţii suplimentare:
Curtea Penală Internaţională, cu sediul la Haga, singura instanţă penală internaţională permanentă, a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. România a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.

Curtea are competenţă asupra crimei de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicţia Curţii fiind complementară jurisdicţiilor naţionale.

În perioada 2021-2023, România exercită mandatul de membru în Biroul Adunării Statelor Părţi la Statutul CPI, din partea Grupului est-european.

România s-a implicat substanţial, încă din perioada interbelică, în dezvoltarea dreptului internaţional penal, fiind unul dintre principalii promotori ai înfiinţării unei curţi penale internaţionale permanente, prin activitatea prodigioasă a diplomatului şi juristului român Vespasian Pella, considerat pe plan internaţional ca unul dintre părinţii fondatori ai dreptului internaţional penal şi ai conceptului de curte penală internaţională permanentă.

Sursa foto MAE