2 decembrie 2021

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 21 iunie 2021, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care s-a desfăşurat la Luxemburg.
În cadrul reuniunii, miniştrii afacerilor externe europeni au abordat teme precum ultimele evoluţii în relţia UE-Rusia, rolul UE în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, precum şi situaţia din Mali, Liban, Iran, relaţia UE-Turcia şi Etiopia.

De asemenea, au avut dezbateri referitoare la evoluţiile din Belarus şi au participat la un mic dejun cu liderul opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Discuţiile au vizat şi America Latină şi Irak, inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal cu ministrul de externe irakian, Fuad Hussein.
În cadrul discuţiei pe tema situaţiei din Belarus, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat adoptarea astăzi a celui de-al patrulea pachet de sancţiuni vizând persoane fizice şi entităţi implicate în represiune, ca măsură de răspuns la continuarea acţiunilor inacceptabile ale regimului de la Minsk, inclusiv la recentul incident legat de deturnarea unui zbor civil al unei companii aeriene din UE.

A subliniat necesitatea unei abordări ambiţioase privind adoptarea rapidă de sancţiuni economice relevante, ca mesaj politic puternic pentru regimul de la Minsk. Oficialul român a salutat publicarea de către Comisia Europeană a Planului economic pentru un Belarus democratic, idee propusă de România prin co-semnarea de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii din Polonia şi Lituania, a unei scrisori, în octombrie 2020. Toate aceste acţiuni ale UE reprezintă un mesaj clar de sprijin pentru populaţia din Belarus, inclusiv prin implementarea Planului atunci când condi?iile vor fi îndeplinite. Ministrul Aurescu a indicat, de asemenea, importanţa unei coordonări adecvate cu privire la sancţiuni cu partenerii UE – SUA, Regatul Unit, Canada.

În acelaşi timp, ministrul Aurescu a menţionat necesitatea acordării unei aten?ii speciale rela?iei Rusia-Belarus, având în vedere susţinerea acordată de Moscova regimului de la Minsk, inclusiv în contextul dezbaterii cu privire la relaţiile UE-Rusia.

În cadrul întrevederii cu liderul opoziţiei din Belarus, miniştrii europeni au avut un schimb de opinii privind cele mai recente evoluţii din această ţară. Svetlana Tihanovskaia a prezentat sugestii privind modalităţile prin care Occidentul poate susţine opoziţia şi societatea civilă din Belarus. Ministrul român de externe a men?ionat implicarea României în sprijinirea societăţii civile şi a mediului universitar, prin susţinerea media independente (prin European Endowment for Democracy) şi oferirea de burse de studiu pentru studenţii belaruşi excluşi de la studii din motive politice şi a făcut un apel la promovarea adecvată a Planului economic pentru un Belarus democratic inclusiv de către opoziţa in acest stat.

Miniştrii au avut un schimb de opinii privind Rusia, în baza Comunicării comune a Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă publicată în pregătirea Consiliului European din 24-25 iunie. Bogdan Aurescu a subliniat că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE în relaţia cu Rusia, stabilite în 2016, trebuie să rămână baza abordării europene, inclusiv în vederea discuţiilor de la Consiliului European din această săptămână. Ministrul Aurescu a accentuat că este necesară o conturare mai clară a sprijinului UE pentru cre?terea rezilienţei partenerilor din Vecinătatea Estică, prin dezvoltarea unei cooperări mai extinse în domeniul securităţii, inclusiv ca un follow-up firesc al discuţiilor de la reuniunea Gymnich privind conflictele prelungite (Lisabona, 26-27 mai) – dezbatere inclusă pe agenda miniştrilor europeni de externe la iniţativa ministrului român de externe.

Din această perspectivă, Bogdan Aurescu a menţionat vizita comună pe care o va face împreună cu miniştrii de externe din Austria şi Lituania în perioada 24-26 iunie în Armenia, Azerbaidjan şi Georgia, la solicitarea Înaltului Reprezentant Josep Borrell, ca rezultat direct al dezbaterii privind conflictele prelungite din luna mai. Această vizită, efectuată împreună cu reprezentanţi Serviciului European de Acţiune Externă, are ca scop sublinierea importanţei pe care o acordă UE securităţii şi stabilităţii Caucazului de Sud şi transmiterea determinării UE de a promova o soluţionare durabilă şi cuprinzătoare a conflictelor prelungite.

Dezbaterea privind Irak şi dialogul informal cu ministrul irakian de externe, Fuad Hussein, au vizat aspecte privind evoluţiile interne din Irak, cu accent pe alegerile parlamentare care vor fi organizate în toamna acestui an, stadiul reformelor, situaţia de securitate, precum şi situaţia regională. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat eforturile guvernului irakian în derularea de reforme menite să consolideze statul de drept şi care să răspundă aşteptărilor populaţiei şi a încurajat continuarea acestora. A subliniat importanţa unui sprijin sporit al UE pentru democratizarea şi asigurarea stabilităţii Irakului şi a exprimat sprijinul României pentru organizarea unei misiuni a UE de observare a alegerilor, pentru ca acestea să fie libere, corecte şi incluzive. A evidenţiat importanşa trategică a Irakului pentru stabilitatea regiunii şi a menţionat implicarea constantă a României în susţinerea eforturilor în această privinţă. De asemenea, a subliniat necesitatea ca UE să continue asistenţa pentru Irak în abordarea provocărilor de natură socio-economică cu care se confruntă în prezent, precum şi a sprijinului pentru eforturile forţelor de securitate irakiene în combaterea Daesh. A menţionat decizia României de a-şi creşte participarea la misiunea NATO din Irak.

Miniştrii au avut un scurt schimb de opinii privind Turcia, subiect care va fi discutat de către liderii europeni la Consiliul European din 24-25 iunie. România a exprimat sprijinul pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu Turcia de o manieră etapizată şi proporţională, în conformitate cu decizia liderilor europeni din martie 2021 şi în contextul disponibilităţii manifestate de Ankara. În acest sens, a arătat că poate fi avută în vedere reluarea dialogurilor la nivel înalt, în formate care să abordeze domenii de interes comun, cooperarea economică, dar şi contactele interumane.

În cadrul discuţiilor privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM), a avut loc un schimb de opinii cu privire la activitatea Reprezentantului Special al UE, Sven Koopmans, precum şi la evoluăţile recente din regiune. România a exprimat sprijin pentru mandatul Reprezentantului Special al UE pentru PPOM ?i pentru eforturile acestuia în vederea reluării activităţii Cvartetului. A subliniat necesitatea unui rol sporit al UE în cadrul Procesului de Pace, bazat pe o poziţie unitară, precum şi a continuării eforturilor menite a promova măsuri de construire a încrederii între păr?ile aflate în conflict. De asemenea, s-a referit la necesitatea ca UE să înceapă interac?iunea cu noul guvern israelian, inclusiv prin programarea următoare a Consiliului de Asociere UE-Israel, concomitent cu ini?ierea negocierilor pentru un Acord de Asociere UE-Palestina.

În ceea ce priveşte Mali, partea română a exprimat preocuparea faţă de evoluţiile interne îngrijorătoare şi a apreciat că UE trebuie să fie fermă în privinţa respectării de către autorităţile maliene a condiţionalităţilor stabilite de Comunitatea economică a statelor din Africa de Vest/ECOWAS. Totodată, ministrul Aurescu a amintit că pe 11 iunie a prezidat reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernator al Comunităţii Democraţiilor (CoD) privind situaţia din Republica Mali, stat fondator al CoD şi membru al Consiliului Guvernator al acestui for, propunând o reacţie fermă şi pragmatică a CoD cu privire la derapajele democratice din Mali (http://www.mae.ro/node/55903).

Dezbaterea strategică privind America Latină şi Caraibi a evidenlţiat iar imperativul unui angajament reînnoit al UE, având în vedere efectele pandemiei şi ale turbulenţelor politice şi sociale asupra regiunii. România a arătat că, în contextul evoluţiilor actuale la nivel global, este necesar ca UE să îşi consolideze angajamentul faţă de regiune şi să intensifice cooperarea la nivel regional ?i multilateral în domenii precum schimbări climatice, energie şi tranziţie verde, consolidarea democraţiei şi respectarea drepturilor omului, digitalizare. America Latină şi Caraibi, regiune în mare măsură cu viziuni similare, trebuie să devină subiect strategic al convergenţei transatlantice, iar UE trebuie să identifice instrumente de sprijin eficiente, pentru a contracara tendinţe precum autoritarism, deteriorarea respectării statului de drept şi a drepturilor omului, precum şi pentru a îmbunătăţi situaţia de securitate. De asemenea, România a evidenţiat importanţa recuperării post-pandemice a regiunii, atât prin măsuri economice, asistenţă tehnică şi financiară, sub egida Team Europe sau prin Programele Indicative Multianuale, cât şi prin facilitarea accesului regiunii la vaccinuri anti-COVID. A exprimat sprijinul pentru semnarea sau modernizarea Acordurilor UE-Mexic, UE-Chile şi UE-MERCOSUR, cu scopul de a sprijini redresarea economică a regiunii.