1 octombrie 2022

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 13 decembrie 2021, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, reuniţi în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Miniştrii europeni de externe au avut un schimb de opinii de substanţă referitor la o serie de teme de actualitate, precum evoluţiile privind Ucraina, situaţia din Belarus, dosarul cipriot (Varosha) şi Etiopia. Totodată, au abordat relaţiile UE-Africa, UE-Asia Centrală şi situaţia din Venezuela.

În marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu, alături de alţi omologi din state membre UE, a participat la un mic dejun informal de lucru cu directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, privind aspectele geopolitice ale energiei. De asemenea, şeful diplomaţiei române a participat la 12 decembrie 2021 la un eveniment cu reprezentanţi ai opoziţiei democrate din Belarus, găzduit de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, şi deschis de Preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Totodată, în cadrul CAE a participat la un dejun de lucru al miniştrilor europeni de externe cu ministrul afacerilor externe al Statului Qatar.

Referitor la situaţia din Ucraina, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat, ca şi ceilalţi miniştri de externe europeni, îngrijorarea cu privire la evoluţiile de securitate de la graniţa estică a acestui stat cu Rusia, care suscită preocupare la nivel european şi euroatlantic, cu efecte asupra regiunii Mării Negre. Oficialul român a pledat pentru o reacţie adecvată din partea UE, care trebuie să rămână unită şi fermă, fiind necesară transmiterea unui mesaj clar faţă de acţiunile de escaladare, respectiv de examinare a opţiunilor de acţiune a UE, inclusiv sancţiuni dacă va fi nevoie, în cazul în care Rusia va continua escaladarea situaţiei. A subliniat totodată că UE trebuie să sprijine dreptul oricărui stat de a-şi alege cursul politicii sale externe şi de securitate.

Miniştrii europeni de externe au discutat şi situaţia internă din Belarus şi instrumentalizarea migraţiei de către regimul de la Minsk, la frontiera estică a UE. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat adoptarea, la 2 decembrie 2021, de măsuri suplimentare împotriva Belarus, aşa cum s-a convenit la reuniunea CAE din 15 noiembrie. Referitor la gestionarea situaţiei migraţiei, a accentuat importanţa continuării demersurilor în relaţie cu statele de origine şi tranzit pentru a preveni eventuale creşteri ale numărului de migranţi în Belarus.

Totodată, oficialul român a reamintit că situaţia internă din Belarus, care continuă să se deterioreze, trebuie avută constant în atenţie.

A subliniat importanţa menţinerii pe agenda UE a evoluţiilor din Belarus şi în acest sens a apreciat în mod deosebit interacţiunea avută la 12 decembrie cu reprezentanţii opoziţiei din Belarus. Cu acel prilej, a reiterat îngrijorarea faţă de deteriorarea situaţiei interne din acest stat, faţă de continuarea încălcărilor grave ale drepturilor omului şi a salutat năzuinţele şi ataşamentul cetăţenilor R. Belarus pentru valorile democratice şi libertăţile civile. La fel ca în discuţia din 12 decembrie, Bogdan Aurescu a arătat că România are intenţia de a acorda o a doua contribuţie voluntară prin European Endowment for Democracy (după contribuţia de 100.000 Euro acordată în 2020) pentru sprijinirea mass media independente şi societăţii civile, respectiv la Platforma de Responsabilitate Internaţională pentru Belarus, precum şi de a continua acordarea de burse pentru studenţii persecutaţi de regimul Lukashenko. De asemenea, a reamintit iniţiativa din 2020 a Preşedintelui României, Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon şi lituanian de a fi stabilit un Plan de sprijin pentru un Belarus Democratic care a fost apoi elaborat de Comisia Europeană şi făcut public în mai 2021.

Discuţiile pe tema relaţiilor UE – Africa au avut loc în perspectiva Summitului UE-Uniunea Africană (17-18 februarie 2022). Oficialul român a exprimat sprijinul României pentru dezvoltarea parteneriatului UE-Africa de o manieră strategică, cu accent pe iniţiative concrete şi rezultate de substanţă, în beneficiul ambelor continente. De asemenea, alături de omologii europeni, a fost în favoarea adoptării la Summit a unei noi Strategii cuprinzătoare UE-Uniunea Africană. Ministrul român de externe a accentuat că educaţia este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru o redresare socio-economică sustenabilă, inclusiv post pandemia de COVID-19, precum şi pentru construirea rezilienţei societale şi combaterea provocărilor cu care se confruntă acest continent. Din acest punct de vedere, a solicitat ca acestui subiect să-i fie dedicat o secţiune separată în declaraţia Summitului din februarie. De asemenea, a subliniat necesitatea tratării cu prioritate a problemelor tinerilor, inclusiv în conexiune cu presiunile migratorii şi demografice.

De asemenea, ministrul Aurescu a salutat adoptarea astăzi a sancţiunilor privind grupul Wagner, care au în vedere atât acţiunile destabilizatoare ale acestuia în Africa, cât şi în legătură cu Ucraina.

Cu privire la relaţiile UE – Asia Centrală ministrul Bogdan Aurescu a susţinut o mai mare implicare a UE în regiune, având în vedere relevanţa acesteia din perspectiva obiectivelor de politică externă a UE, pe baza Strategiei UE pentru Asia Centrală, adoptată în timpul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE (2019), care oferă cadrul propice pentru dezvoltarea acestor relaţii.

A arătat că UE şi statele regiunii împărtăşesc riscuri comune, dar şi un potenţial de dezvoltare important, subliniind că UE trebuie să sprijine creşterea rezilienţei statelor regiunii. A amintit domeniile în care UE poate aduce valoare adăugată, inclusiv domeniul diplomaţiei apei, în care România s-a implicat de mai mulţi ani. De asemenea, a subliniat rolul regiunii Asiei Centrale în dezvoltarea conectivităţii, inclusiv în cadrul oferit de strategia UE Global Gateway (lansată la 1 decembrie 2021), menţionând în context proiectul cablului de fibră optică Marea Neagră – Georgia – Asia Centrală. Referitor la Afganistan, ministrul român a menţionat contribuţia pe care aceste state o pot avea la o gestionare eficientă a situaţiei, având în vedere preocupările similare şi disponibilitatea acestora de a colabora cu UE pentru a preveni consecinţele generate de situaţia din Afganistan.

În cadrul dejunului de lucru cu ministrul afacerilor externe al Statului Qatar, Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, ministrul Bogdan Aurescu a salutat rolul de mediator asumat de acest stat, ca o contribuţie importantă la eforturile internaţionale pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în regiunea Golfului şi în Orientul Mijlociu extins. S-a referit la rolul important pe care Qatarul îl joacă în ceea ce priveşte facilitarea relaţionării dintre „autorităţile” de facto de la Kabul şi comunitatea internaţională şi a exprimat apreciere pentru sprijinul oferit de acest stat în procesul de evacuare din Afganistan a cetăţenilor străini, inclusiv români, şi a civililor afgani, în cursul lunii august a acestui an. A menţionat oportunitatea implicării comune a UE şi a Statului Qatar în proiecte de reconstrucţie în state afectate de conflicte din Orientul Mijlociu, respectiv de a explora posibilitatea coordonării eforturilor de mediere ale celor doi actori internaţionali.

Cu prilejul mic-dejunului informal cu directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, găzduit de Belgia în numele statelor BENELUX şi organizat în marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României cu privire la riscurile instrumentalizării energiei în scopuri geopolitice şi a subliniat importanţa atingerii obiectivului strategic privind diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie la nivelul Uniunii Europene şi de a reduce dependenţa de actorii ostili sistemului de valori european.

Ministrul român de externe a mai arătat că eforturile de atingere a obiectivelor climatice trebuie realizate având în vedere imperativul asigurării securităţii energetice şi competitivităţii statelor UE. În acest context, a amintit importanţa energiei nucleare, a finalizării de către Comisia Europeană a taxonomiei cu includerea acesteia, precum şi recentul acord România – SUA privind reactoarele modulare mici şi potenţialul deosebit al acestuia pentru România şi la nivel regional.

A relevat totodată necesitatea sprijinirii partenerilor UE de a-şi consolida rezilienţa în domeniu, evocând situaţia recentei crize a gazului din R. Moldova.

Înaltul Reprezentant Borrell a făcut, de asemenea, o prezentare a stadiului negocierilor cu Iran privind revenirea la Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune / JCPOA.