21 septembrie 2021

Rezoluţia Consiliului Naţional al Rectorilor – Cluj Napoca, 25-27 iunie 2021

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Întâlnirea Consiliului Naţional al Rectorilor din 25-27 iunie a.c., organizată la Cluj Napoca în parteneriat cu Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj – Napoca, a inclus temele actuale care vizează deschiderea şi desfăşurarea anului universitar 2021-2022 în condiţii optime, în contextul situaţiei epidemiologice generate de pandemia COVID-19.

S-au formulat propuneri de soluţionare a problemelor semnalate de universităţi. Concluziile reuniunii CNR reprezintă soluţii pentru ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare în condiţii de calitate, cu respectarea exigenţelor academice, dar şi a protocoalelor sanitare, în vederea asigurării dreptului la sănătate al studenţilor, al cadrelor didactice şi al tuturor membrilor comunităţilor academice.

Participanţii prezenţi la reuniunea CNR au formulat puncte de vedere, dar şi o serie de solicitări, adresate Executivului.

Redăm sintetic punctele de vedere şi solicitările formulate:

Universităţile din România au prezentat problemele întâmpinate în perioada pandemiei de COVID-19 (legislative, pedagogice, logistice, sanitare), precum şi soluţiile identificate de către acestea pentru desfăşurarea în condiţii cât mai bune a proceselor didactice şi de cercetare:

1. Covârşitoarea majoritate a universităţilor prezente la reuniune şi-au exprimat intenţia de a deschide anul universitar 2021-2022 cu prezenţă fizică a cadrelor didactice şi a studenţilor.

2. Ţinând cont de experienţa câştigată de către universităţi în perioada de pandemie, CNR recomandă Ministerului Educaţiei să prospecteze menţinerea unor reglementări şi practici de tip „blended learning” care s-au dovedit eficiente în această perioadă, cu respectarea autonomiei universitare.

3. În contextul deciziei de a începe anul universitar „on-site”, CNR recomandă tuturor membrilor comunităţilor academice să se vaccineze în vederea reducerii atât a riscului de îmbolnăvire, cât şi a riscului de a dezvolta o formă severă a bolii. Astfel, vor fi create condiţiile pentru redeschiderea campusurilor universitare şi înlesnirea liberei circulaţii.

4. În condiţiile în care majoritatea universităţilor şi-au exprimat intenţia de a deschide anul universitar, cu prezenţa fizică a studenţilor, CNR apreciază că resursele financiare necesare pentru respectarea standardelor igienico-sanitare, dar şi cele necesare asigurării accesului la educaţie, ating valori foarte mari. În acest context CNR solicită Guvernului să acorde atenţie finantării universităţilor în anul universitar 2021 – 2022.

5. Plenul CNR salută includerea universităţilor româneşti în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), dar îşi exprimă îngrijorarea cu privire la sumele relativ reduse alocate învăţământului superior din România, aceste sume fiind incluse ca urmare a insistenţelor CNR şi ale Ministerului Educaţiei. De asemenea, CNR constată cu surprindere faptul că mecanismele de finanţare prevăzute în PNRR limitează participarea universităţilor ca partener al operatorilor economici şi/sau al autorităţilor publice locale şi centrale.

6. Având în vedere experienţa trecută şi faptul că autorităţile au avut multiple ezitări şi incoerenţe cu privire la adoptarea cadrului normativ necesar desfăşurării în bune condiţii a anului universitar, CNR solicită autorităţilor, în special Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, să adopte legislaţia sanitară necesară astfel încât anul universitar 2021- 2022 să se poată desfăşura în condiţii optime în orice variantă epidemiologică. Este extrem de important ca toţi actorii procesului educaţional să fie informaţi în timp util asupra condiţiilor în care se va desfăşura procesul educaţional.

7. În condiţiile în care numărul de studenţi care se vor caza se va reduce semnificativ, ca urmare a restricţiilor impuse de nevoia de distanţare fizică, în contextul situaţiei epidemiologice, CNR solicită creşterea subvenţiei pentru cămine – cantine, pentru a evita, atât majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, cât şi acumularea de deficite bugetare semnificative, ţinând cont de faptul că o serie întreagă de costuri pentru întreţinerea căminelor va rămâne constantă în perioada următoare. 8.CNR îşi exprimă satisfacţia că Ministerul Educaţiei a promovat modificări legislative care vin să răspundă solicitărilor CNR din anul 2020, astfel încât să permită utilizarea sumelor alocate în finanţarea de bază pentru cheltuieli de capital cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de studiu şi viaţă universitară a celor aproape 500.000 de studenţi din România.

9. În cadrul reuniunii s-a realizat un dialog constructiv al instituţiilor din domeniul educaţiei, ARACIS şi ANC, precum şi cu reprezentanţii consiliilor consultative ale Ministerului Educaţiei, CEMU, CNSPIS, CNFIS, CNATDCU, CNECSDTI, CNCS, pe teme actuale ale învăţământului superior.

10. CNR apreciază ca fiind foarte util exerciţiul de clasificare şi ierarhizare, derulat de către ARACIS prin intermediul proiectului QAFIN, şi consideră necesară continuarea discuţiilor şi colectarea de noi date pentru definitivarea metodologiilor de clasificare şi ierarhizare. De asemenea, CNR susţine poziţia ARACIS de clasificare a universităţilor în funcţie de specificul acestora.

11. CNR şi Ministerul Educaţiei, de comun acord, condamnă ferm orice încălcare a normelor de etică universitară. Fiecare persoană care a încălcat normele de etică este răspunzătoare pentru faptele sale.

12. Ministrul Educaţiei a confirmat nevoia de revizuire a standardelor minimale pentru acordarea titlurilor ştiinţifice şi didactice. Această nevoie a fost semnalată de către conducerea CNATDCU, în calitate de organism consultativ al Ministerului Educaţiei. În acelaşi timp, această revizuire trebuie făcută pe fiecare din cele 35 de domenii, în acord cu comisiile de specialitate ale CNATDCU şi specialiştii desemnaţi de către universităţile care au în oferta educaţională aceste domenii.

13. Ministrul Educaţiei a susţinut eliminarea redundanţelor la nivelul raportărilor făcute de universităţi, precum şi importanţa verificării acestor raportări în scopul eliminării erorilor de raportare. 14. În urmă cu un an, la data de 3 iulie 2020, CNR a luat decizia susţinerii promovării unui referendum la nivelul fiecărei universităţi membre. La momentul respectiv, s-a înregistrat un singur vot împotriva acestei decizii. Restricţiile impuse în perioada crizei sanitare au făcut imposibilă organizarea referendumului în universităţi în vederea obţinerii unui răspuns la o întrebare simplă: Cadrul legal trebuie modificat astfel încât întregul proces de atribuire a titlului de doctor să fie asumat de universitate, precum în orice stat cu un sistem avansat de învăţământ superior, iar CNATDCU să aibă înalta competenţă de „instanţă de verificare şi apel”?. Asta ar însemna o asumare completă din partea universităţii şi ar evita redundanţa/suprapunerea de atribuţii între comisiile de susţinere a tezelor de doctorat şi comisiile de specialitate CNATDCU. Abilitarea ar urma să rămână la nivelul Ministerului Educaţiei. O altă întrebare la care s-ar putea găsi un răspuns vizează competenţa atribuirii titlurilor de conferenţiar şi profesor: la nivelul universităţii (metoda utilizată acum) sau la CNATDCU? Ministrul Educaţiei a precizat faptul că în acelaşi referendum ar fi oportun să se verifice şi percepţia universităţilor cu privire la art. 301, alin (5), lit. b din Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 2011 cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că pentru obţinerea titlului de profesor universitar este necesară deţinerea calităţii de conducător de doctorat. Ministrul educaţiei a propus completarea acestui articol cu o condiţie care ar genera progresul fiecărei universităţi: definirea unor rezultate ştiinţifice minime obţinute după momentul abilitării şi înainte de înscrierea la concursul pentru ocuparea postului de profesor. 15. Ministrul Educaţiei a solicitat universităţilor o implicare majoră, mult mai mare decât până acum, în depistarea erorilor produse în fiecare universitate din perspectiva propunerilor de acordare a titlului de doctor. În sprijinul acestei solicitări, ministrul a evidenţiat o realitate incontestabilă: toate problemele privind existenţa acestui fenomen foarte grav – plagiatul – sunt rezultatul greşelilor produse în trecut, ÎN universităţi.

16. Ministrul Educaţiei a solicitat CNATDCU, în calitate de organism consultativ al ministerului, să formuleze un proiect de Strategie Integrată de Prevenire şi Combatere a Plagiatului pe care Ministerul Educaţiei să îl susţină la nivel de Hotărâre de Guvern. Pe baza unei „radiografii” a fenomenului, la nivelul fiecărei universităţi, se pot proiecta mai eficient mecanisme de prevenţie şi combatere a fenomenului de plagiatul.

17. Ministrul Educaţiei a subliniat iniţiativa pe baza căreia proiectul RUNIDAS (Registru Naţional Unic Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii) a fost inclus ca obiectiv al programului de guvernare, asumat de către Ministerul Educatiei. RUNIDAS va trebui să asigure interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi, respectiv, din sistemul de învăţământ superior – Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, astfel încât să se poată preveni fraudele în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS ar putea cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţie şi doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, putând fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidenţă al Salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu Baza de date a Evidenţei Populaţiei. Este important să avem în aceeaşi bază de date diplomele de licenţă, de masterat şi de doctorat, precum şi diplomele de bacalaureat. Finanţarea RUNIDAS se doreşte a se asigura prin PNRR.

18. Ministrul Educaţiei a solicitat şi a multumit universităţilor pentru susţinerea învăţământului preuniversitar, din perspectiva responsabilităţii sociale a universităţilor, prin delegarea de cadre didactice universitare cu experienţă în managementul instituţional şi/sau educaţional în cadrul comisiilor de interviu, la nivelul concursului naţional pentru ocuparea funcţiilor de director/director adjunct. Un management performant în şcoli generează implicaţii directe asupra calităţii candidaţilor la admiterea în învăţământul superior.

19. Ministrul Educaţiei şi-a manifestat interesul pentru propunerile pe care Consiliul General CNATDCU le va formula într-o „nouă rundă de analiză” până la data de 6 iulie a.c., cu privire la proiectele de modificare a cadrului de funcţionare. Sunt aşteptate propuneri punctuale, constructive, de reformulare a fiecărui articol. În acelaşi timp, aşteaptă formularea de propuneri pe marginea aceloraşi proiecte din partea universităţilor – prin CNR – exprimându-şi speranţa că solicitările CNATDCU şi CNR vor fi corelate în interesul calităţii, eticii şi integrităţii academice.

20. Ministerul Educaţiei a solicitat CNR formularea unui punct de vedere argumentat asupra proiectului de lege pentru consolidarea transparenţei în universităţile româneşti.

21. CNR şi Ministerul Educaţiei susţin într-o manieră imperativă procesul de evaluare, cu participarea unor experţi internaţionali, a fiecărui domeniu de doctorat, din structura tuturor universităţilor româneşti şi a Academiei Române, până la finele acestui an.