30 septembrie 2022

REZOLUŢIA Universităţii de vară Izvorul Mureşului

Distribuie pe rețelele tale sociale:

„Pentru o Românie a secolului XXI unită sub semnul tricolorului şi al idealului naţional”

ediţia a XIX-a, 14-18 septembrie 2022

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XIX-a, cu genericul Pentru o Românie a secolului XXI, unită sub semnul tricolorului şi al idealului naţional, desfăşurată în perioada 14-18 septembrie 2022, au formulat următoarea rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României:

Având în vedere

Regresul evident al politicilor şi acţiunilor autorităţilor statului român în relaţia cu românii din afara graniţelor ţării;

Faptul că instituţiile statului român abilitate să realizeze politica externă şi relaţia cu românii de pretutindeni au ignorat cu desăvârşire Declaraţia Parlamentului României din 27 martie 2018 prin care s-a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state şi a declarat că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, definind astfel politica statului român şi a instituţiilor sale;

Eşecul major al politicii externe a autorităţilor române în relaţia cu Republica Moldova, pentru protejarea intereselor populaţiei româneşti majoritare (peste 80%) din acest stat;

Continuarea procesului agresiv şi sistematic de asimilare forţată a românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, aceştia fiind într-un stadiu avansat de pierdere a identităţii etno-lingvistice, şi atitudinea de indiferenţă şi ignorare a acestor procese din partea autorităţilor române;

Fenomenul emigrării masive a populaţiei României care s-a cronicizat, producând la scară largă procese şi efecte complexe cu care statul român nu s-a mai confruntat până în prezent şi care implică inclusiv pierderea treptată a identităţii naţionale;

Faptul că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are, în continuare, o capacitate administrativă şi competenţă specifică extrem de reduse, iar bugetul pentru susţinerea identităţii celor aproximativ 12 milioane de români de pretutindeni este derizoriu;

Situaţia dramatică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş care sunt expuşi în continuare unui proces de deznaţionalizare metodică şi sistematică, precum şi de segregare etnică din cauza politicii autorităţilor locale şi a unor organizaţii maghiare, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român;

Românii de confesiune romano-catolică din judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare forţată, prin abuzul unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români;

Perpetuarea fenomenului de neînvăţare a limbii române în cadrul sistemului naţional de educaţie, de către elevii maghiari, ceea ce favorizează segregarea pe criterii etnice şi acumularea unor tensiuni nefireşti în relaţiile interetnice;

Existenţa pe teritoriul statului român a unor procese continue de maghiarizare, uneori forţată, la care sunt supuşi etnici români în unele zone ale ţării, acceptate tacit de autorităţile statului român;

Înaintează următoarele solicitări:

Referitor la Românii de pretutindeni

* regândirea structurală a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni şi promovarea persoanelor competente şi dedicate în mod real acestui domeniu, în aşa fel încât să se depăşească rapid actuala stare de pasivitate şi indiferenţă, pentru ca aceste instituţii să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor;

* iniţierea unui audit prin care să se verifice modul în care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român şi-au îndeplinit misiunea de apărare şi promovare a identităţii româneşti în comunităţile istorice şi diaspora;

* discutarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi în comisiile parlamentare de specialitate -în şedinţă publică, a felului în care Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Externe au înţeles să servească interesele româneşti în spaţiul basarabean şi în celelalte comunităţi istorice;

* identificarea unor soluţii pe termen scurt, mediu şi lung pentru atragerea şi formarea în instituţiile statului cu atribuţii specifice, a unor specialişti de înaltă clasă, pentru problematicile complexe din sudul şi estul Europei, precum şi din bazinul Mării Negre, capabili să gestioneze şi să reprezinte într-un mod adecvat interesele naţionale româneşti;

* iniţierea unor activităţi extinse de cercetare şi cartografiere, realizate cu girul Academiei Române, a comunităţilor istorice româneşti şi a diasporei, care să genereze soluţii eficiente şi adecvate la nevoile identificate ale acestora;

* alocarea unui număr de cel puţin 100 de posturi Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din DRP, simplificarea legislaţiei şi a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi alocarea către DRP a unui buget de 50 de milioane de euro;

* completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetăţeniei române, de către românii de pretutindeni, demers iniţiat şi din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susţinem;

* promovarea identităţii şi demnităţii naţionale în toate mediile culturale, cu precădere în cinematografie şi televiziune;
Referitor la Republica Moldova;

* definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare a celor două state româneşti, în principal prin susţinerea consistentă a mass-media de expresie românească în spaţiul basarabean, conectarea reală şi consistentă a televiziunii şi radioului public la realităţile din Republica Moldova, precum şi a agenţiei naţionale de presă AGERPRES, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului etc.;

* deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetăţeniei române, prin întărirea capacităţii administrative a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în special prin dublarea personalului acestei instituţii;

* constituirea unei circumscripţii electorale separate pentru Republica Moldova, demers iniţiat şi din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susţinem;

* crearea Ministerului Reunificării pe modelul german;

* sprijinul financiar către Republica Moldova să fie acordat direct către comunităţile locale, nu prin intermediul guvernului de la Chişinău;

* condiţionarea ajutorului financiar acordat de către România guvernului Republicii Moldova de retrocedarea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei, parte inseparabilă a Bisericii Ortodoxe Române;

* menţinerea aceluiaşi cuantum pentru bursele etnicilor români din Republica Moldova;

* înfiinţarea unui post de televiziune comun România-Republica Moldova;

* înfiinţarea batalionului comun de menţinere a păcii al României şi Republicii Moldova, cu sediul la Iaşi;

* crearea a 8 posturi vamale comune pe Prut, în locul celor 16 posturi corespondente actuale;

* înfiinţarea la Chişinău a unei filiale a Academiei Române;

* iniţierea demersurilor pentru crearea unei uniuni monetare a Republicii Moldova cu România şi introducerea Leului comun;

* refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici

Referitor la Comunităţile istorice

* elaborarea şi aplicarea, în regim de urgenţă, a Strategiei Naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2022-2026, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale;

* adoptarea şi utilizarea cu înalt profesionalism a tuturor instrumentelor europene de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, în beneficiul românilor care trăiesc în state în care sunt minoritari;

* acordarea de burse şi indemnizaţii de sprijin identitar elevilor şi profesorilor din şcolile şi clasele cu predare în limba română, din statele în care există comunităţi româneşti autohtone;

* sprijinirea înfiinţării de şcoli publice sau private cu predare în limba română, în statele în care există comunităţi româneşti autohtone;

* modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor din sistemul naţional de educaţie;

* ridicarea Vicariatului Ortodox Român al Daciei Ripensis la rang de episcopie pentru toţi credincioşii ortodocşi români din Timoc, inclusiv pentru cei care se află pe teritoriul Bulgariei;

* acordarea, în regim de urgenţă, a liberului acces pe piaţa muncii din România, pentru toţi etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania;

* condiţionarea neechivocă a sprijinului acordat Serbiei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de respectarea efectivă a drepturilor populaţiei autohtone româneşti;

* monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;

* înfiinţarea, în regim de urgenţă, a două centre culturale româneşti în Timoc, Serbia, la Bor şi Negotin;

* elaborarea de către Academia Română a unei sinteze privind originile şi evoluţia comunităţilor istorice româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, redactată în cele 4 dialecte ale limbii române şi diseminată în cadrul acestor comunităţi;

* introducerea în manualele de istorie a unui capitol privind comunităţile istorice româneşti;

* înfiinţarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuţi, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena, ICR Sofia şi ICR Tirana, cu filială la Saranda, şi înfiinţarea unor filiale ICR la Bălţi şi Cahul

Referitor la Românii din Ucraina

* inventarierea situaţiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997, în partea referitoare la asigurarea drepturilor naţionale ale etnicilor români şi analizarea posibilităţii iniţierii procedurii de revizuire a acestuia;

* regândirea, în regim de maximă urgenţă, a procedurii de acordare a burselor de sprijin identitar pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia şi acordarea de burse tuturor elevilor din Ucraina care studiază în şcoli sau clase cu predare în limba română;

* acordarea unor indemnizaţii de sprijin pentru toţi profesorii din şcolile şi clasele cu predare în limba română;

* implicarea nemijlocită a comunităţilor româneşti din Ucraina în toate discuţiile, tratativele şi negocierile dintre statul român şi cel ucrainean, care se referă la situaţia acestora, inclusiv şi mai ales în cele care se derulează prin intermediul comisiei mixte româno – ucrainiene;

* acordare de sprijin comunităţii românilor din Ucraina în vederea înfiinţării de instituţii private de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, universitar şi postuniversitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cadrul european în domeniu;

* sprijinul efectiv al statului român în faţa autorităţilor statului ucrainean pentru:

* recunoaşterea românilor din Ucraina ca popor autohton;

– revenirea la numărul de şcoli cu predare în limba română existente până în anul 1991 şi menţinerea acestora;

– procesul educaţional destinat românilor din Ucraina să se desfăşoare integral în limba română, prin modificarea tuturor actelor normative care au dus la anularea acestor drepturi;

– recunoaşterea urgentă de către statul ucrainean a identităţii etnice dintre români şi aşa-numiţii „moldoveni” de pe teritoriul Ucrainei, care vorbesc o singură limbă, respectiv limba română, cu consecinţa, între altele, a unificării programelor şcolare de limbă română cu cele de „limbă moldovenească”;

– să fie garantată prezenţa în Rada Supremă a Ucrainei a unui reprezentant al comunităţii româneşti din Ucraina, după modelul din România;

– să se garanteze liberul acces al cărţilor şi altor materiale culturale necesare susţinerii identităţii naţionale, dinspre România spre Ucraina;

– deschiderea la Cernăuţi a unor grădiniţe cu predare integrală în limba română;

– recunoaşterea în Ucraina a diplomelor celor care studiază în România;

– punerea în aplicare a ordonanţei de guvern privind reparaţia Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuţi, ca sediu al Muzeului „Mihai Eminescu”

Referitor la Diaspora

* sprijinirea înfiinţării, în comunităţile mari din emigraţie, a unor clase sau şcoli bilingve;

* asigurarea, în toate comunităţile româneşti din diaspora, a unui ciclu integrat de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească;

* facilitarea procesului de reintegrare în sistemul educaţional românesc a copiilor emigranţilor români care ar opta pentru întoarcerea în ţară;

* înfiinţarea centrelor comunitare în zonele în care există o mare concentrare de populaţie românească, ca centre suport pentru aceste comunităţi;

* aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, raportat la numărul real al acestora;

* asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare, ţinând cont de numărul real al cetăţenilor români cu drept de vot, precum şi de numărul de secţii de votare organizate în scrutinele anterioare

Referitor la Românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

* Aplicarea practică a prevederilor Recomandării 1201 (1993) a APCE privind egalitatea de tratament în cazul etnicilor români numeric inferiori din judeţele Covasna şi Harghita şi al organizaţiilor reprezentative ale acestora (Art. 13: „Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor enunţate în acest Protocol li se aplică integral persoanelor aparţinând unui grup majoritar în ansamblul statului, dar minoritar în una sau mai multe regiuni”);

* finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii statului român pe întreg teritoriul naţional, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică – căi ferate şi autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de limbă română şi dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc;

* exprimarea de către Guvern, Parlament şi Preşedinţia României, a unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerinţelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României şi solicitarea respectării de către Ungaria a prevederilor Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria;

* elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a judeţelor Covasna , Harghita şi Mureş, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunităţii româneşti numeric minoritare în zonă;

* reorganizarea Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului în sensul sporirii competenţelor de sprijinire a comunităţilor româneşti numeric minoritare din ţară şi de asigurare a coerenţei şi continuităţii preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica acestor comunităţi;

* cofinanţarea de către SGG a proiectelor asociaţiilor culturale din cele trei judeţe, inclusiv a proiecte de larg interes cetăţenesc, cu implicaţii concrete asupra bunei convieţuiri interetnice;

* asigurarea respectării statutului, rolului şi funcţiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş , inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;

* stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;

* implicarea europarlamentarilor români, precum şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în prezentarea corectă a situaţiei reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaţionale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

* anularea restituirilor ilegale de proprietăţi imobiliare care au aparţinut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România. În acest sens, susţinem propunerile formulate, de-a lungul ultimilor ani, de către prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop;

* încetarea finanţării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri interetnice;

* adoptarea unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanţilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României şi asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria;

* denunţarea şi contracararea încercărilor de denaturare a identităţii românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunităţi religioase în scopuri geopolitice şi transformarea ei artificială într-o aşa-zisă „minoritate naţională”;

* finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, cu prioritate a Cimitirului Internaţional al Eroilor din Sfântu Gheorghe;

* alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

* stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora;

* finanţarea de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituţiilor, publicaţiilor şi asociaţiilor culturale, religioase şi civice româneşti din judeţele Covasna şi Harghita;

* adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învăţare a limbii române în clasele cu predare în limba maghiară;

* distribuirea, în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale şi rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna şi Harghita, casele municipale de cultură şi primăriile municipale, orăşeneşti şi din localităţile etnic mixte;

* susţinerea de la bugetul de stat a finanţării de către Academia Română a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, instituţie care din anul 2017 funcţionează sub egida Academiei Române, fără a beneficia însă de componenta de finanţare;

* examinarea de către Avocatul Poporului, în regim de urgenţă, a constituţionalităţii Codului Administrativ, adoptat de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă, în urma presiunilor UDMR, în vederea sesizării Curţii Constituţionale;

* restaurarea, în regim de urgenţă, a bisericilor ortodoxe „Sf. Nicolae” din Breţcu şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Vârghiş, monumente istorice;

* realizarea unei legături feroviare între Ciceu şi Odorheiu Secuiesc;

* soluţionarea grabnică de către Guvern, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu, a situaţiei Cimitirului Internaţional al Eroilor de la Valea Uzului;

* asigurarea finanţării pentru construcţia unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, precum şi pentru întreţinerea şi reparaţiile curente necesare;

* contracararea fermă a oricăror acţiuni prin care se urmăreşte maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie, pe teritoriul statului român.

Complexul Sportiv Naţional „Izvoru Mureşului”
Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, România

18 septembrie 2022

în numele participanţilor, semnează, în calitate de coorganizatori:

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
Centrul European de Studii Covasna-Harghita
Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei

Comunicat de presă – Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş