27 mai 2022

România, în celălalt război

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Foarte puține lucruri a mai păstrat tata din războiul din care a avut norocul să se întoarcă. O perie de ghete cumpărată din nu știu ce oraș și o decorație Crucea de Fier. Decorația a ascuns-o să nu care cumva „s-o vadă ăia”. Abia prin 1970, cînd schija a început să se miște, a fost de acord să se opereze. Pe neașteptate, s-a întors de la spital cu schija învelită într-o bucată de pansament. A acceptat anestezia generală și a acceptat să se despartă de ea pentru că l-au speriat. I-au spus că bucata de oțel a început să migreze și ar putea să-i ajungă la cap. El a zis, bine, dar să n-o aruncați, că este tot ce mi-a mai rămas din război.

Așa împachetată într-o bucată de tifon a pus-o într-o cutie de plastic și pe acesta a ascuns-o în dulapul cu haine de sărbătoare. De acolo, nu știu cum, a dispărut. Mai avusese o amintire. O căciulă veche din blană de miel cu care plecase pe front și cu care se întorsese după ce fusese rănit la Cotul Donului. Căciula devenise și ea un obiect important, demn de un muzeu secret al tatei. Din păcate, s-a copt. Adică a murit de bătrînețe, de la transpirație.

„Reconstrucții istorice în miniatură”, la MNIR

Spre sfîrșitul războiului, fratele mai mic al tatei, unchiul Ifrapt, l-a văzut undeva departe pe cîmp, spre Drumul Țării, și a început să strige:

-Vine nenea de pe front! Vine nenea de la război!

-De unde știi, mă, că-i frati-tu’?, l-a întrebat moșu’.

-După căciulă! Tu nu-i vezi căciula?

Pentru bunicii mei și pentru tot neamul nostru de țărani, apariția la orizont a căciulii tatei a fost primul semnal de sfîrșit al războiului.

Ce legătură au aceste mici detalii de familie cu expoziția excepțională deschisă la Muzeul Național de Istorie a României? Una simplă și profundă. M-a ajutat să mă întorc în timp, la amintirile tatei, la ce spunea mama, la poveștile celor pe care i-am cunoscut prin deplasările mele de jurnalist.

Azi, numărul celor care povestesc despre cel de-Al Doilea Război Mondial este extrem de mic. Mai trăiesc doar cîțiva. Cu trecerea anilor, abia mai putem vedea obiecte care să vorbească în locul oamenilor.

Expoziția „România în Al Doilea Război Mondial 1941-1945” reunește în holul nefericitului nostru Muzeu Național de Istorie a României („nefericit” din cauza amînării inexplicabile a procesului de restaurare) un mic univers de obiecte vechi, salvate din Marele Război de supraviețuitori sau de familiile disperate să păstreze cumva memoria dispăruților pe front. Sunt documente rare, impresionate, provenind de la eroi, toate cu o încărcătură tragică și cu o forță de mărturie cum nici războiul din vecinătatea noastră nu ne poate sugera. Sunt uniforme de soldați și ofițeri, căști, arme, ziare, fotografii și obiecte personale, piese importante provenind din colecții publice și private, un fel de univers reconstituit de cercetători peste decenii pentru a da o imagine a unei epoci importante din istoria țării noastre. Ele sunt așezate pe evenimente și perioade, pe campanii și pe capitole. Expoziția de la MNIR este rezultatul unei munci uriașe și plină de devotament față de cei care au dus greul războiului, români, nemți, evrei,ruși, polonezi etc. Iar reunirea obiectelor și a documentelor în vitrinele expoziției arată ca o împăcare cu timpul, dar și ca o lecție de istorie cu mare forță de impact.

Merită să descindeți în Muzeul Național de Istorie a României pentru a vedea ilustrată perioada războiului, de la emigrația poloneză la trecerea Prutului, de la prezența Armatei Române la Odesa, Mariupol și Sevastopol pînă la bombardamentele asupra Bucureștilor și asupra Ploieștilor și despre ultimele asalturi în Munții Tatra, despre viața în lagărele de prizonieri, despre Holocaust și Pogromul de la Iași (tratat simplu, sintetic și cu cifre corecte) și despre Deportarea Țiganilor în Transnistria.

Este meritul directorului Ernest Oberlander Tîrnoveanu că Muzeul Național de Istorie a României rămîne activ în țară și în străinătate, în ciuda faptului că restaurarea clădirii este tergiversată de decenii, iar banii necesari unei asemenea operațiuni obligatorii și costisitoare se duc în altă parte.

Expoziția dedicată perioadei 1941-1945 din istoria României este cu atît mai grăitoare cu cît în preajma noastră lucrurile amenință să o ia de la început..

 

Al-Doilea-Razboi-Mondial-