Publicat: 22 Octombrie, 2020 - 12:00
Share

În data de 20 octombrie 2020, Camera Deputaţilor a trimis spre avizare Senatului proiectul de lege BP 818/14.10.2020 privind completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului 137/2000 privind prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare. Reglementările propuse transpun prevederile comunitare, recomandările instituţiilor europene şi deciziile celor două curţii europene în domeniul anti-discriminării şi premerg deja intenţiei anunţate a Comisiei Europene de a elabora o directivă cuprinzătoare cu privire la combaterea discrimăminării care să interzică toate formele de discriminare.

Proiectul de lege a fost propus de către Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO) şi a fost preluat de către dl Daniel Vasile, Deputat Minorităţi şi dna Adriana Săftoiu, Deputat PNL care înţelegând necesitatea acestui proiect l-au depus în Camera Deputaţilor. Un sprijin deosebit în procesul de elaborare a propunerilor respective a venit şi din partea unui grup de experţii din domeniul non-discriminării sau educaţiei, cum ar fi dl Dezideriu Gergely, dna Cezara David şi dl Eugen Crai.

Principalele propuneri prevăzute de acest proiect de lege privesc reglementarea discriminării intersecţionale, discriminării prin asociere şi a segregării, precum şi includerea în definiţia discriminării a criteriilor privind cetăţenia şi culoarea pielii.

Reglementările propuse sunt însoţite de alte propuneri de corelare a modificărilor anterioare cu cele noi propuse pentru a asigura condiţiile necesare de armonie, claritate, precizie şi aplicare unitară, şi introducerea cuantumului pentru contravenţiile agravante, cumulate şi continue, care în cazul ultimelor tipuri de contravenţii amenzile se vor dubla.

Prin acest proiect de lege, România deschide drumul în interzicerea discriminării intersecţionale, devenind primul stat membru al Uniunii Europene care încearcă reglementarea acestei discriminări. Deşi în ultimii 13 ani atât Parlamentul European cât şi Comisia Europeană au analizat şi raportat dimensiunea fenomenului discriminării intersecţionale şi lipsa reglementării în spaţiul european, nici un stat european încă nu a reglementat această formă de discriminare care afectează în principal femeile, persoanele cu dizabilităţi, sau aparţinând minorităţilor etnice, naţionale, sau de altă orientare sexuală.

Discriminarea intersecţională potrivit proiectului de lege este definită ca fiind orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) care se manifestă simultan şi interdependent Concret, prin nou reglementare se vor sancţiona situaţii în care o femeie în vârstă nu a fost angajată chiar dacă era mai calificată datorită faptului că este femei şi vârstei, poziţia fiind oferită unui bărbat mai tânăr deşi avea o calificare şi pregătire mai slabă decât a femei respective.

Proiectul de lege propune atât interzicerea cât şi sancţionarea precum contravenţie agravantă a segregării pe orice criteriu de discriminare şi în toate domeniile de activitate. Noutatea constă în faptul că se interzice inclusiv promovarea acesteia, refuzul şi lipsa acţiunilor de desegregare şi se instituie obligaţia persoanele juridice publice şi private de a lua orice măsură necesară în scopul prevenirii şi combaterii segregării. Necesitatea acestei reglementări este ilustrată de o serie de rapoarte naţionale şi internaţionale care au analizat fenomenul segregării în România şi au condus la recomandări din partea instituţiilor internaţionale şi europene pentru adoptarea de măsuri eficiente politice şi legislative de combaterea şi prevenire a segregării în toate domeniile.

Datele raportate arată că grupurile de persoane cele mai afectate de segregare sunt persoanele de etnie romă sau cu dizabilităţi în diferite domenii, cum ar fi educaţia, sănătatea sau locuire. Comisia Europeană constată că în ce priveşte populaţia romă, peste 66 % locuieşte în comunităţi segregate fără facilităţile de bază (apă potabilă, canalizare, electricitate sau drumuri asfaltate), peste 29% dintre elevii romi învaţă în structuri separate, iar Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) arată că aproximativ 50% dintre copiii cu dizabilităţi se află în învăţământul special.

Introducerea reglementării discriminării pe criteriul de cetăţenie şi culoare a fost propusă în vederea extinderii sistemului de protecţie legislativă şi juridică a victimelor vulnerabile acestei forme de discriminare. În acest sens datele statistice arată că imigranţii reprezintă al treilea grup ca fiind cel mai discriminat în România (69%), după cele două grupuri tradiţional discriminate, şi anume LGBT (74%) şi comunitatea romă (72%), că 50% din populaţie nu au încredere în cetăţenii străini, iar 84% că, culoarea pielii este cauza principală pentru a nu se raporta în mod favorabil faţă de persoanele în cauză (NOintoHATE 2019, CNCD). De asemenea, prin acest proiect se propune şi interzicerea discriminării prin asociere în toate domeniile de activitate, nu numai în domeniul muncii unde a fost deja reglementată în mai 2020 prin Legea nr. 151/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Astfel, CADO prin propunerile respective a vizat îmbunătăţirea şi extinderea cadrului legislativ şi juridic pentru a oferi victimelor discriminării dreptul la un proces echitabil şi repararea prejudiciilor cauzate de acele forme de discriminare care nu erau reglementate, dar care le afectează dramatic viaţa. De asemenea, CADO întelege că adoptarea acestui proiect de lege este doar primul pas şi eforturile sale trebuie să continue în oferirea de suport victimelor discriminării în a aduce în faţa CNCD-ului şi instanţelor judecătoreşti cazurile de discriminare, precum şi de a oferi suport instituţiilor publice în implementarea măsurilor propuse.

Mai multe informaţii cu privire la proiectul de lege pot fi găsite la:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18981&fbclid=IwA....