Publicat: 13 Iulie, 2020 - 12:53
Share

Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate monarhiei, prin emisiunea de mărci poştale Uniformele regalităţii româneşti (II), care va intra în circulaţie miercuri, 15 iulie 2020, cu ocazia Zilei mărcii poştale.

Toţi cei patru Regi ai României au folosit ca îmbrăcăminte uniforma militară, ca simbol al autorităţii monarhiei.

Regele Carol I (1839-1914), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, a îmbrăcat uniforma militară încă de la vârsta de zece ani, când a început şcoala militară. De la venirea sa pe Tron, în 1866, a adoptat ca îmbrăcăminte oficială uniforma de ofiţer, chiar şi la întâlnirile particulare cu politicienii români. Regulile de protocol erau asemănătoare celor de la Palatul Imperial din Berlin, unde uniforma militară avea întâietate. La ceremonia Încoronării (10 mai 1881), Regele Carol I era echipat în uniforma de general de infanterie. El se deplasa călare în faţa trăsurii de gală a Reginei Elisabeta, care era trasă de opt cai. Aceeaşi preferinţă pentru uniformă o găsim şi în testamentul său, redactat la 14/26 februarie 1899: "doresc să fiu îmbrăcat în uniforma de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de răsboiu şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern pe piept". Până în ultimele clipe ale vieţii, Carol I a apărut îmbrăcat în uniformă de ofiţer, veşmânt în care a şi fost îngropat.

Regele Ferdinand I (1865-1927), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la reşedinţa familiei din Sigmaringen, Germania. În 1885 a terminat cursurile Şcolii de ofiţeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei. Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României şi s-a stabilit în România, unde şi-a continuat cariera militară. A avut şi o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată. Ferdinand purta uniforma regală chiar şi la întâlnirile particulare, însă după război Regele a adoptat o ţinută "civilă" la întâlnirile de la curte. La ceremoniile oficiale, însă, el a purtat, în continuare, ţinuta militară. La Încoronarea din 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand I a purtat uniformă de general cu însemne de mareşal, peste care a aşezat o mantie realizată special pentru eveniment. Simbol al autorităţii supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Concepţia artistică a mantiei aparţine pictorului Curţii Regale, Costin Petrescu, şi a fost realizată în ateliere vieneze. Este o piesă unicat, inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu. Ferdinand I a dorit să fie înmormântat cu uniforma de general de cavalerie, deşi fusese ridicat la rangul de mareşal, "căci cu gradul acesta am petrecut anii cei mai fericiţi ai carierei militare".

Încă de mic, Regele Carol al II-lea (1893-1953), prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei, a apărut îmbrăcat în uniformă militară, în spiritul monarhiei din România. La toate ceremoniile oficiale, Regele purta veşmintele militare, cu beretă şi pelerină de mareşal. Garderoba Regelui Carol al II-lea era una foarte diversificată. Deseori apărea în faţa publicului în ţinută de mareşal al diferitelor regimente, sau în cea de amiral, însoţite de accesorii precum pelerina ordinului "Mihai Viteazul", sau numeroase decoraţii, dar şi unele mai puţin obişnuite, cum ar fi coiful cu acvilă în vârf, copiat după modelul împăratului german Wilhelm al II-lea. De asemenea, la întâlnirile Străjii Ţării, organizaţie sub oblăduirea sa, acesta venea îmbrăcat în uniforma de comandant suprem al instituţiei, în scopul de a se asorta cu uniformele tinerilor străjeri. Cultul personalităţii Regelui Carol al II-lea a inclus elemente cu o puternică încărcătură simbolică, vizibile cu prilejul amplelor manifestaţii organizate în zilele de sărbătoare naţională. Uniformele fuseseră concepute în culorile alb şi albastru, albul fiind asociat ideii de renaştere, iar albastrul al celei de loialitate. Impactului vizual i se adăuga şi unul sonor, prin intonarea imnurilor regale şi al Frontului Renaşterii Naţionale, dar şi a numeroase cântece patriotice.

Regele Mihai I (1921-2017), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, a început să poarte uniforma militară odată cu venirea tatălui său pe Tron, în 1930. Ultimul suveran al României îşi amintea: "tradiţia la noi era ca Principele moştenitor să devină ofiţer la vârsta de 16 ani. Or, eu aveam o şcoală de făcut, iar tatăl meu a gândit că ar fi bine să existe şi o pregătire militară în paralel cu instruirea mea. Uniforma, ei bine, a fost specială, pentru că eram prea mic să umblu în uniformă propriu-zisă. Am început ca soldat, fruntaş, am trecut prin diversele grade. Pe urmă, tatăl meu m-a mai înscris şi la Mediaş, la şcoala de aviaţie. După aceea, prin anii 1935-1936, când trebuia să-l însoţesc în vizitele oficiale pe tatăl meu, când am fost şi în Polonia şi în Cehoslovacia, am fost îmbrăcat tot în uniformă." După ce a devenit Rege, în 1940, Mihai I a purtat de asemenea uniformă militară, dat fiind şi contextul internaţional generat de Al Doilea Război Mondial. Ca şi predecesorii săi, Regele Mihai I a purtat la întâlnirile oficiale uniforme ale mai multor arme, cu însemnele diferitelor grade militare, până la cel de mareşal.

Coliţa dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 29 lei, reprezintă un montaj alcătuit din reproducerea primei coliţe româneşti - Expoziţia Filatelică Română EFIRO, Noiembrie 1932, Bucureşti, alături de un portret al Regelui Carol al II-lea, în uniformă şi cu coif. Coliţa EFIRO 1932, reprodusă în această emisiune de mărci poştale, a fost emisă cu prilejul organizării primei Expoziţii Filatelice EFIRO, sub patronajul Regelui Carol al II-lea, un filatelist pasionat, deţinătorul unei colecţii impresionante. Piesa a fost tipărită la Bucureşti, în Fabrica de Timbre, prin procedeul tipar adânc (heliogravură).

Pe lângă tirajul de 50.000 exemplare pe hârtie albă, au fost emise şi 50 de piese pe hârtie japoneză, de culoare gălbuie. Pentru piesele prezentate la expoziţie, Regele Carol al II-lea a primit Diploma de onoare cu plachetă de aur.

Pe plicul "prima zi" a emisiunii este reprodusă o fotografie în care regii Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea pozează în uniforme militare.

Romfilatelia mulţumeşte Casei Majestăţii Sale Custodele Coroanei, Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Naţional Peleş şi Muzeului Naţional de Istorie a României pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 311 exemplare şi este echipat cu un bloc special de 4 timbre dantelate + 4 nedantelate ale emisiunii, precum şi setul de două plicuri "prima zi" având ştampila aplicată în clar cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 311.

Emisiunea de mărci poştale "Ziua mărcii poştale. Uniformele regalităţii româneşti (II)" va fi disponibilă începând de miercuri, 15 iulie 2020, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de două plicuri prima zi, coala de 28 timbre + 7 viniete, minicoala de 4 timbre + manşeta ilustrată, coliţa dantelata şi bloc special de 4 timbre dantelate + 4 timbre nedantelate.

Tag-uri Institutii: