Publicat: 12 Mai, 2016 - 11:01
Share
Evolutia unei afaceri controversate

Ministrii Sebastian VladescuVarujan Vosganian si Gheorghe Pogea sunt cei care erau obligati de lege sa creeze cadrul legislativ necesar tranzactionarii pe Bursa de Valori Bucuresti a obligatiunilor subscrise in cazulRompetrol Rafinare de catre Ministerul Finantelor Publice, nelistarea actiunilor respective fiind motivul pentru care statul roman nu a putut recupera creantele,  se arata in dosarul DIICOT dedicat acestei afaceri controversate.

"In fapt, scopul initial pentru care a fost initiat si constituit acest grup infractional organizat a fost acela ca, pe de o parte, sa se intre in posesia sumelor de bani gestionate de SC Rompetrol SA, destinati bugetului de stat si proveniti din contracte de cooperare economica internationala incheiate inainte de 31 decembrie 1989, iar pe de alta parte de a avea la dispozitie societati comerciale care, prin natura obiectului lor de activitate, permitea rulajul unor mari sume de bani (cash-flow) prin contracte economice interne si externe, dar care, in acelasi timp, sa se afle si in sfera de interes a statului roman, in asa fel incat sa nu se permita in nici un moment constatarea starii lor de falimentare, in conditiile in care membrii grupului infractional au folosit in interes propriu atat capitalul de lucru al societatilor cat si resursele financiare ce trebuiau virate bugetului consolidat al statului", noteaza anchetatorii in actele dosarului Rompetrol 2.

Potrivit acestora, "ulterior, membrii grupului infractional organizat si-au diversificat activitatea infractionala in scopul cumparararii de la Fondul Proprietatii de Stat a actiunilor pe care acesta le detinea la Rafinariile Vega si Petromidia, la preturi subevaluate, cu complicitatea directa a functionarilor Fondului Proprietatii de Stat implicati in aceste procese de privatizare, iar ulterior, dupa obtinerea controlului absolut asupra acestor doua societati, sa delapideze in interesul membrilor grupului infractional atat sumele de bani care trebuiau investite in cele doua societati ca urmare a obligatiilor investitionale asumate prin cele doua contracte de vanzare-cumparare de actiuni, cat si sumele pe care societatile privatizate trebuiau sa le vireze la bugetul de stat".

"In aceste imprejurari, in perioada anilor 1998-2007, grupul infractional organizat si-a realizat atat scopul de insusire a creantei statului roman rezultata din Acordul de cooperare economica internationala cu statul libian, cat si cel de obtinere a pachetelor majoritare de actiuni gestionate de Fondul Proprietatii de Stat la Rafinariile Vega si Petromidia, la valori mult subevaluate fata de valorile reale comerciale ale acestora, prin manopere frauduloase", mai noteaza anchetatorii DIICOT.

Procurorii arata in dosar ca, in 24 august 2007, Patriciu Dan Costache si George Philip Sthepenson au incheiat un contract cu KazMunayGaz prin care Rompetrol Holding S.A. Elvetia a vandut 75 la suta din actiunile companiei olandeze The Rompetrol Group N.V., a carei valoare de piata a fost evaluata prin contract la 3.616 milioane USD, urmand ca Patriciu Dan Costache si George Philip Sthepenson, prin Rompetrol Holding, sa detina in continuare celelalte 25 la suta din actiunile The Rompetrol Group N.V.
"Prin contract s-a mai stabilit ca The Rompetrol Group N.V. va fi condusa impreuna de catre cei doi actionari, KazMunayGaz si Rompetrol Holding, actionarul majoritar numind membrii Consiliul Director al The Rompetrol Group N.V., iar Dan Costache Patriciu a fost numit presedinte si director general".

Practic "prin aceasta tranzactie, Patriciu Dan Costache si George Philip Stephenson si-au asigurat un folos patrimonial de 2.712 milioane USD, cresterea valorii de piata a The Rompetrol Group datorandu-se in primul rand activitatii infractionale derulate de membrii grupului infractional incepand cu anul 1999, prin care au fost delapidate sume importante care se cuveneau fie bugetului de stat fiind doar in administrarea firmelor din grupul Rompetrol, fie trebuiau folosite in conformitate cu clauzele contractelor de privatizare incheiate in anii 1999 si 2000, cu complicitatea directa a ministrilor Finantelor Publice si cel al Economiei si Comertului din Guvernul Adrian Nastase, care, la solicitarea inculpatului Patriciu Dan Costache, au initiat si promovat OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare SA a fost, 'iertata' de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, care a fost convertita in obligatiuni cu scadenta la 7 ani".

Ulterior acestei "operatiuni legislative" initiata si coordonata in interesul exclusiv al Rompetrol Rafinare si implicit al actionarului majoritar The Rompetrol Group si al membrilor grupului infractional organizat, "Ministerul Finantelor, prin ministrii Sebastian Vladescu, Varujan Vosganian si Gheorghe Pogea, desi avea obligatia, potrivit art. 8 alin. 2 din OUG 118/2003, asa cum a fost modificat prin Legea 89/2005 sa creeze cadrul legislativ necesar tranzactionarii pe Bursa de Valori Bucuresti a obligatiunilor subscrise la data de 26.01.2004 de Ministerul Finantelor Publice, nu a respectat dispozitiile legii, astfel incat aceste obligatiuni sa fie tranzactionate pe o piata de capital reglementata, iar statul roman sa recupereze creantele bugetare pe care SC Rompetrol Rafinare SA le avea la data de 30.09.2003".

Anchetatorii precizeaza ca "in iunie 2009 Rompetrol Holding a vandut si restul de 25 la suta din actiunile pe care le detinea la The Rompetrol Group, astfel incat KazMunayGaz a devenit unicul actionar al holdingului si, prin aceasta operatiune, actionarul majoritar al tuturor societatilor din grupul Rompetrol", iar "urmare acestor tranzactii, la data de 08.09.2009, Rompetrol Holding si-a schimbat denumirea in Dinu Patriciu Holding, incercandu-se astfel disocierea totala a acestuia de grupul Rompetrol".

Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel in care au fost deja condamnate 12 persoane si in care a fost judecat si Dinu Patriciu.

Printre persoanele vizate in ancheta sunt Sorin Marin, Alexandru Nicolcioiu, fost director general al Petromidia si fost presedinte al Consiliului de Administratie al Rompetrol Rafinare, in prezent sef al diviziei de Rafinare si Petrochimiei in KMG (fostul Rompetrol Grup), Eric Florin Chis, fost vicepresedinte al grupului Rompetrol si fost actionar, si Adrian Volintiru, fost presedinte al AVAS in perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013, fost secretar de stat in Ministerul Economiei si fost director financiar al Rompetrol.

De asemenea, in ancheta sunt vizati si fosti functionari care l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu sa preia fraudulos Petromidia.

 

Americanul Phil Stephenson, partenerul de afaceri al lui Dinu Patriciu detine o insula in Caraibe, unde o noapte de cazare costa cel putin 1.600 de dolari.
Istoria Rompetrol a fost scrisa de doi oameni-cheie: Dinu Patriciu, unul dintre cei mai cunoscuti oameni de afaceri romani, decedat in vara anului 2014 intr-un spital londonez, si texanul Phil Stephenson.

Dupa ce a iesit din afacere, in 2009, atunci cand grupul a fost preluat in totalitate de kazahii de la KazMunayGas, Phil Stephenson si-a deschis un restaurant, Phil's Barbecue, in Houston, orasul natal. Afacerea a dat, insa, faliment, dupa doar un an.

In consecinta, in 2010, Stephenson a cumparat o insula, Petit St. Vincent, in Caraibe, alaturi de un alt partener de afaceri, Robin Paterson. Cei doi si-au facut un complex turistic acolo pentru cei instariti.Potrivit informatiilor publicate pe site, o noapte de cazare costa incepand de la 1.600 de dolari.

Phil Stephenson este presedintele consiliului de administratie si proprietarul majoritar al Freedom Resorts Ltd, compania care detine Petit St. Vincent si care opereaza insula privata.

 

Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în dosarul Rompetrol, aceasta fiind una dintre moștenirile teribile pe care le are România în domeniul energetic, a scris miercuri seară ministrul de resort, Victor Grigorescu, pe contul personal de Facebook.

"Subiectul zilei este dosarul Rompetrol în care Ministerul Energiei s-a constituit în parte civilă. Sunt dovezi clare a moștenirii teribile pe care o are România în domeniul energetic", a scris Victor Grigorescu.

Reprezentanții ministerului consideră că, dacă procesul de conversie a datoriei Rompetrol în obligațiuni a fost viciat, și interesele instituției au avut de suferit. Ministerul susține că a fost împiedicat să devină acționar majoritar și astfel a fost prejudiciat, neprimind eventuale dividende cuvenite ca acționar majoritar și neputând lua decizii în calitate de acționar majoritar pentru propriul interes.

Marți, în cadrul unei conferințe de presă, Grigorescu a precizat referitor la situația actuală de la Rompetrol că aceasta nu e un caz singular, menționând, totodată, că 'vom mai vedea situații similare și nu neapărat în energie', scrie Agerpes.

Miercuri, la DIICOT au fost chemate primele persoane puse sub acuzare în acest dosar, respectiv Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), și Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS și fost director financiar în mai multe companii din grupul Rompetrol, precum Rompetrol Rafinare și Rompetrol Downstream.

La începutul săptămânii, procurorii au pus sechestru și pe bunurilor mobile și imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari și 34.941.924 de euro.

Potrivit DIICOT, 14 suspecți au fost puși sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.