Publicat: 16 Martie, 2015 - 00:00
Interviu cu Adam CRĂCIUNESCU, directorul general al Regiei

În această săptămână debutează acţiunile organizate în cadrul “Lunii Plantării Arborilor” pentru care Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA a alcătuit un plan amplu de activităţi specifice. Dincolo de aspectele practice, se evidenţiază cu acest prilej şi modalităţile în care administraţia a vizat marcarea unui sfert de secol de la înfiinţarea Regiei, interval care va fi evocat şi analizat în cadrul unei serii de expoziţii, simpozioane şi conferinţe ai căror protagonişti vor fi specialiştii instituţiei.

Cu prilejul debutului acestui veritabil serial, directorul general Adam Crăciunescu a acordat Agenţiei AMOS NEWS un interviu în exclusivitate.

• La 25 de ani de la înfiinţarea Regiei ROMSILVA se constată că a fost perioada cea mai dură pentru pădurile ţării • Lansarea “Lunii Plantării Arborilor” prevede împăduriri pe o suprafaţă totală de 3700 ha • Terenurile degradate şi cele aflate în posesie privată pun cele mai multe probleme • Voi continua programul de instalare a perdelelor forestiere pentru protecţia localităţilor şi a căilor de comunicaţii • În obiectiv – judeţele cu mai puţin de 10% suprafeţe împădurite • Educaţia silvică implică o atenţie deosebită din partea specialiştilor Regiei • A fost aprobat Codul Silvic – urmează revizuirea unor acte normative • Aplicarea monitorizării traseului lemnului a scăzut substanţial procentul furturilor şi al tăierilor ilegale • Legile 247 şi 1 au creat un veritabil haos • Regia este administratorul fondului silvic, nu proprietarul său  

  • Regia se află în faţa unei veritabile ofensive de primăvară şi nu numai. Activităţile din tot anul capătă o importanţă deosebită prin evenimentele pe care le cumulează. În ce constă această ofensivă?
  • Într-adevăr, martie este prima lună de primăvară când Regia Naţională începe lucrările de reîntinerire a pădurii şi refacerea zonelor de unde am recoltat masa lemnoasă. Practic, la nivelul Regiei Naţionale suntem pregătiţi, urmare a controlului de regenerare naturală din toamnă, cu toate suprafeţele pe care le avem la dispoziţie în acest an programate să fie plantate. Şi vom  începe imediat, după vremea asta mai puţin favorabilă, lucrările pe plantaţii în care procentul de umiditate a fost atât de crescut încât în terenurile pe care trebuie să executăm aceste lucrări, cantitatea de apă căzută a depăşit 100 l/m.p., cumulat pe săptămână. Avem de-a face cu suprafeţe mari unde încă mai bălteşte apa. Ne aşteptăm ca în cursul următoarelor săptămâni apele să se retragă şi să putem declanşa tradiţionala campanie “Luna plantării arborilor”, având acces la aceste suprafeţe. În această perioadă, de fapt, în unele zone utilajele au putut deja să intre şi s-au executat lucrări de pregătire a terenului. Iar de săptămâna viitoare vom acţiona în forţă ca să realizăm programul pe care ni l-am propus. În primăvara asta intenţionăm să plantăm o suprafaţă totală de peste 3.700 hectare, urmând ca diferenţa programată să o realizăm în campania din toamnă. Suprafeţele vizate se întind din perimetrul dig-mal, zona Dunării, până în zona de munte. Perioada campaniei din primăvară este mai lungă decât cea din toamnă, practic noi începem în zonele de câmpie din luna aceasta, urmând ca din aprilie să intervenim cu plantări de puieţi de răşinoase în zonele înalte. În jur de 15 mai se va încheia campania.
  • Este evident că s-a acordat o însemnătate deosebită acestei campanii, prin pregătirile făcute. Există vreun motiv special?
  • Având în vedere că în acest an vom sărbători 25 de ani de la înfiinţarea Regiei Naţionale a Pădurilor, campania de împădurire va avea o semnificaţie aparte. Vom face o analiză a evoluţiei situaţiei regenerărilor împăduririilor în cei 25 de ani, ne vom axa în principal pe folosirea puieţilor din specii autohtone valoroase, tocmai datorită acestor schimbări climatice care ne produc probleme deosebite, în zonele în care intervenim cu plantaţii artificiale, şi aici trebuie să facem o corelaţie între cerinţele speciei şi caracteristicile terenului forestier în care facem împădurirea respectivă. Avem o cartare a lor, prin amenajările silvice şi cunoaştem foarte bine cam ce specii pot creşte în condiţiile cele mai bune în terenurile respective. Din acest punct de vedere, problema este rezolvată. Chestiunea mai delicată este cea a terenurilor degradate din punct de vedere agricol unde, într-adevăr, este nevoie de studii  tehnologice pentru a se face o corelare cu cerinţele speciilor  în funcţie de ce oferă terenurile degradate care se refac prin împădurire. În acest an, aceste suprafeţele sunt reprezentate de terenuri extrem de mici, pentru că mulţi proprietari nu au accesat programul de împăduriri prin PNADR, ca sursă de finanţare. Ei trebuie să înţeleagă că e mai util să reîmpădurească decât să lase în paragină şi vom vedea şi măsurile pe care le ia guvernul, prin Codul Fiscal, prin toate acele măsuri de a susţine îngrijirea şi a terenurilor aflate în proprietate. Poate că astfel se va reuşi stimularea proprietarilor să împădurească aceste terenuri degradate. Totodată, cred că este momentul să conştientizăm că în judeţele unde procentul de pădure este sub 10 la sută, trebuie să se ia măsuri pentru extinderea fondului forestier. În acest sens, facem apel la unităţile teritorial-administrative, la primarii comunelor din aceste judeţe, mai ales unde suprafeţele sunt deficitare să ne anunţe ca să putem să le punem la dispoziţie puieţi produşi în pepinierele noastre, pe care să-i folosească în activităţile de “înverzire” a localităţilor pe care le administrează. Practic, mă refer aici la unele perdele pentru protecţia localităţilor, pe terenurile pe care le au aceştia. Regia Naţională a aprobat în Consiliul de Administraţie sponsorizarea acestor localităţi cu un milion de puieţi, dar putem să majorăm acest număr, tocmai pentru contribuţia la îmbunătăţirea mediului şi a protecţiei localităţilor din acele zone.
  • Aţi declanşat în toamnă mult aşteptata campanie de amenajare a perdelelor forestiere…
  • Da,  campania s-a lansat, am făcut un prim pas în crearea perdelelor forestiere pe Autostrada A1. În continuare suntem în procedură şi avem indentificaţi proprietarii care nu şi-au dat consimţământul pe unele tronsoane, urmând a se intra în procedură de expropriere pentru licitare publică, urmând ca pentru toamnă să fim pregătiţi să continuăm aceste lucrări. În acest an, studiile pe care le avem sunt pentru 60 de hectare, dar procedurile sunt destul de greoaie, mai ales acolo unde proprietarii de terenuri agricole nu sunt de acord ca să le pună la dispoziţie.
  • În această campanie de primăvară sunt antrenate mai multe categorii de populaţie. Pe cine vă bazaţi, în special?
  • În primul rând, în campania de împăduriri e normal să ne adresăm populaţiei din mediul rural, care vine şi ne sprijină firesc în această activitate. Nu e un secret, sunt foarte mulţi zilieri, pentru că această campanie se desfăşoară pe o perioadă sezonieră. Sunt suprafeţe mici uneori şi atunci facem apel la forţa de muncă locală, dar, în acelaşi timp ne-am luat măsuri să fim pregătiţi cu utilaje moderne, de a sprijini campaniile mari de împăduriri. E vorba de utilaje şi  instalaţii pentru pregătitea terenului şi vom avea o altă productivitate putând întreţine mecanizat aceste plantaţii. Succesul plantării perdelelor forestiere constă tocmai în întreţinerea lor până când puieţii ajung la o anumită vârstă.
  • Campania asta are şi o dimensiune civică…
  • Avem colaborări cu ONG-urile, cu şcolile, vrem să angrenăm cât mai multă populaţie, mai ales tineret, să vină la aceste acţiuni, avem şi voluntariat, unde am înregistrat acţiuni de succes.
  • Dle director, în planul dvs. de management aţi lansat o dimensiune care tinde să devină esenţială în activitatea Regiei şi anume educaţia silvică.
  • Într-adevăr, am prevăzut ca fiecare Ocol Silvic să aibă amenajat un spaţiu de comunicare cu şcolile din zona respectivă pentru că e important ca orice clasă de elevi care merge la pădure să aibă un loc unde să i se ofere anumite informaţii, despre cum se îngrijeşte pădurea şi, prin managementul echipelor de la ocoale silvice, insistăm să avem şi componenta de manager social. Tot mai mult societatea trebuie să beneficieze din asta; de aceea suntem puşi la dispoziţia societăţii civile ca să conştientizeze că pădurea oferă multe beneficii: recreaţie, sport, îmbunătăţirea mediului în care trăim, pentru că iată, dacă facem o analiză a ce se produce din lemn constatăm că sunt multiple beneficii, începând de la hârtia de scris până la energia regenerabilă - toate sunt produse lemnoase.
  • O serie de inţiative necesare au fost întâziate de chestiunile legislative care se pare că au fost lămurite in final. Codul Silvic a fost aprobat. Ce efecte va avea asupra activităţilor viitoare?
  • Problemele noastre organizatorice trebuiau revizuite. Neaplicându-se în ultimii ani Codul Silvic, nu a putut fi generată revizuirea unor acte normative. Acum, când s-a aprobat Codul Silvic, vom lua toate măsurile să se revizuiască aceste acte normative şi să fim noi beneficiarii direcţi, ca administraţie şi să înviorăm calitatea actului managerial folosindu-ne de aceste acte normative. Aş da cîteva exemple. În primul rând, sunt multe instrucţiuni legate de respectarea regimului silvic pe care îl prevede Codul Silvic, dar şi de modul cum aplicăm respectarea acestor reguli de regim silvic. Am făcut pasul privind trasabilitatea lemnului din pădure spre piaţă. A fost o acţiune de succes, dar noi trebuie să avem şi actele normative care să ne ajute, prin aprobarea unor norme de evaluare a masei lemnoase folosind instrumente moderne care sunt acum pe piaţă - aş putea ca, de pildă, de pe tabletă să iau înălţimea arborelui ş.a.m.d. Dacă se îmbunătăţesc şi aceste norme, este un pas important pentru a avea o monitorizare cât mai exactă a lemnului pus pe piaţă. Pe lângă monitorizarea traseelor lemnului avem şi aspectele legate de respectarea unor reguli privind protecţia mediului cu ocazia recoltării masei lemnoase. Actul de exploatare presupune şi unele măsuri pentru că depinde cum acţionăm. Prin actul de exploatare trebuie să las în urmă o pădure regenerabilă, viabilă. Să nu-i dăm un aspect dezolant.
  • Credeţi că graţie acestor prevederi, se va fura mai puţin din pădure, cu sau fără acte?
  • Problema are două aspecte. Odată, sunt zonele cu grad mare de sărăcie în care furtul implică, practic, supravieţuirea. Dar daca facem o analiză atentă vedem că aceste sustrageri nu depăşesc 0,5 la sută din procentul de tăieri. Şi poate fi controlat prin echipe mobile de pază. În schimb, aceste monitorizări rezolvă problema până la sustragerile ilegale. Am făcut tot felul de controale şi am descoperit numeroase sustrageri de masă lemnoasă ilegală. Concretizate în suprafeţe mari de pădure defrişată ilegal.
  • Cum poate fi controlat acest proces şi stopat?
  • Prin acest program de trasabilitate: dacă intri pe piaţă cu lemn fără însemne de provenienţă, nu ai unde să îl oferi pentru că poate fi identificat. Organele de control îl pot verifica. Transportul fiind monitorizat pe GPS, poţi să vezi tot. Dar pădure fără uscături nu există. Însă faptul că ne apropiem cu preţurile de cele ale Europei Centrale ne arată că s-a făcut ordine, pentru că preţul mic era determinat de mult lemn necontabilizat pe piaţă.
  • O problemă aflată în vizorul opiniei publice a fost aceea a retrocedărilor care s-a efectuat prin fals şi prin abuz, operaţiuni în care au fost implicate chiar şi instituţii ale statului. Ce se întâmplă anul ăsta din acest punct de vedere?
  • Cunoaştem că Legea nr. 247/2005 a creat multe probleme. A creat posibilitatea multor ex-moştenitori să depună din nou cereri de redobândire, pentru suprafeţe mai mari. A fost perioada interbelică când unii cetăţeni români au pierdut pădurile respective, alţii le-au scontat la bănci sau chiar au primit despăgubiri şi, cu toate astea, prin tot felul de acte justificative falsificate şi sentinţe cointeresate, au obligat comisiile judeţene să le pună în posesie cu suprafeţele respective de pădure. Noi avem încă 360.000 hectare aflate în instanţe şi sperăm să completeze cele 274.000 pe care deja le-am clarificat în 2014. Sunt şi situaţii unde am făcut revizuirile şi le avem în diverse stadii de judecată.    
  • În acest an se aniversează 25 de ani de la înfiinţarea Regiei…
  • Aceşti 25 de ani a fost, poate, perioada cea mai grea pentru administraţia silvică. Pentru că au fost mai multe legi ale retrocedării, care au fost date pompieristic fără să aibă un cadru legal de aplicare şi adeseori administraţia silvică a fost pusă în situaţii imposibile. Legea 1 te obliga să pui la dispoziţie suprafeţe care erau validate în comisiile locale, suprafeţe pe care încă mai căutăm să vedem ce s-a întâmplat cu ele. Legea 1 s-a încadrat mai bine procedural, decât restituirea. A creat însă o bulversare totală în sistem. Legea nr. 247/2005 a dat posibilitatea să se pună în posesie tot felul de moştenitori şi proprietari care, de fapt, nu mai aveau dreptul. Şi un alt aspect: continuitatea obştilor. S-au reinventat tot felul de asociaţii care au existat în perioada interbelică şi am ajuns în situaţia ca entităţi care nu au nici o legătură cu acestea să solicite pădure mai multă decât există pe raza teritorială respectivă.
  • Se vorbeşte şi s-a vorbit mult despre păgubirea Regiei...
  • Regia este administratorul. Prin Constituţie domeniul public este administrat de Regie, ea este avizată să gospodărească fondul forestier, care este însă proprietate publică a statului. Proprietar este statul, prin Ministerul Finanţelor Publice.

(Octavian Andronic) 

Tag-uri Nume: