Publicat: 12 Noiembrie, 2014 - 11:53

Fosta şefă a Pădurilor din guvernul (fost) USL, doamna Varga, critica recent în termeni aspri faptul că guvernul (actual) a ratat promisiunea pe care o făcuse de a realiza perdelele forestiere de protecţie a principalelor căi de comunicaţie.

Drept răspuns, RNP ROMSILVA a demarat, în această săptămână o acţiune pentru care au fost alocate pentru prima dată fonduri de la buget. În contextul celei de-a 48-a campanii de regenerare a fondului forestier, din existenţa de 24 de ani a Regiei. În mod semnificativ, acţiunea a avut loc de-a lungul unei porţiuni lungi de 11 km şi cu o suprafaţă de 24 hectare, de pe autostrada A1, în zona dintre Feteşti şi Cernavodă, unde un „desant” de lucrători silvici, personal al Regiei şi jurnalişti au pus mâna pe lopată, la modul concret, şi au plantat, după regulile stabilite de cercetători, circa 120.000 de puieţi de frasin (specie iute crescătoare), ulm de Turkestan, pin negru, sălcioare, păducel şi măceş, într-o arhitectură vegetală adecvată scopului propus.

Întrebat de reporteri dacă afirmaţiile fostei sale şefe de Departament sunt sau nu reale, directorul general Adam Crăciunescu a răspuns: şi da, şi nu! Da, pentru că întârzierea a fost determinată de cauze obiective bine cunoscute fostei secretare de stat – dificultatea de a obţine acordul proprietarilor – mulţi şi mărunţi – sau pentru a se efectua exproprierile, în condiţiile unei birocraţii excesive. Nu – pentru că aceeaşi doamnă avea un cu totul alt obiectiv: ca sumele bugetate să nu fie acordate Regiei, ci Consiliilor Judeţene, ca să aibă şefii acestora nişte bani de cheltuit şi nişte interese (de partid) de satisfăcut.

O altă întrebare care i-a fost adresată directorului Crăciunescu în conferinţa de presă din mijlocul câmpului a fost dacă aceasta era locaţia cea mai indicată în care să se realizeze acţiunea. Nu – a răspuns directorul – dar a fost, practic, singura în care suprafeţele vizate au putut fi puse la dispoziţie, cea mai mare parte aparţinând Domeniilor Statului. Adam Crăciunescu a mai subliniat o idee, importantă: faptul că în toate proiectele de autostrăzi aprobate şi puse în lucru de CNADNR din ultima perioadă, perdelele de protecţie ar fi trebuit să fie incluse şi realizate chiar de către constructori. În felul ăsta s-ar fi rezolvat mai degrabă şi cu mai puţine complicaţii (şi bani!) o problemă care intervine cu regularitate în fiecare iarnă şi care costă mai mult decât face: „Suntem încă departe de faza la care nu s-ar face decât să se reconstituie caroiajele de perdele forestiere care au rezistat sute de ani şi care au fost eliminate din peisaj în doar câţiva ani datorită indiferenţei şi neglijenţei autorităţilor locale şi zonale”.

Bineînţeles, nu se pot aştepta rezultatele instantaneu de la această acţiune. Abia în 7-8 ani perdelele vor creşte suficient pentru a putea constitui un obstacol în calea viscolului care adună munţi de zăpadă exact acolo unde nu este nevoie de ea şi lasă expuse gerurilor importante suprafeţe de culturi. (Octavian Andronic)