Europa are deja o nouă sală de comandă pregătită pentru asumarea frâielor de către executivul său, în noiembrie. Iar preşedinta sa aleasă, Ursula von der Leyen, şi-a definit principalele priorităţi atribuind celor trei vicepreședinți executivi ai săi competențe directe privind schimbarea climatică, sectorul digital și economia, se arată într-o analiză publicată de portalul spaniol El Pais,.

Comisia Europeană va pivota în jurul a opt vicepreședinți, între ei socialistul spaniol Josep Borrell. În jurul lor se vor crea mai multe echipe de comisari. Von der Leyen a decis să atribuie comisarului italian Paolo Gentiloni portofoliul economiei, în timp ce franţuzoaica Sylvie Goulard își va asuma piaţa internă, cu competențe în industrie. Alta dintre cele mai mari priorități ale noului cabinet va fi migrația, care îi revine vicepreședintelui grec Margaritis Schinas și care va purta numele controversat de „Protejarea Modului de Viață European”.

Von der Leyen a considerat că a întocmit un Colegiu de Comisari „echilibrat”. Nu numai în funcție de gen, deoarece pentru prima dată de la înființarea sa, în 1958, executivul va fi practic la egalitate, cu 14 bărbați și 13 femei, dar şi în originea geografică și afilierea politică. Dintre cei 27 de comisari, zece sunt social-democrați; nouă provin din PPE și cinci din rândurile liberale de la Renew Europe. Această echipă, care nu are un reprezentant britanic, este completată cu un membru al grupului conservator ECR, un comisar legat de Verzi, și altul independent.

Președintele ales a numit trei vicepreședinți executivi: laburistul olandezul Frans Timmermans va prelua portofoliul schimbărilor climatice; liberala daneză Margrethe Vestager va coordona întreaga arie digitală și va continua să fie unul dintre cei mai puternici comisari din cadrul Comisiei în menținerea zonei Concurenței, în timp ce conservatorul leton Valdis Dombrovskis va avea zona economică sub umbrela sa.

Echipa de vicepreședinţi va fi completată cu încă cinci nume. Socialistul spaniol Josep Borrell va fi unul dintre ei în calitate de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă a UE, cu „aceleași puteri”, potrivit lui Von der Leyer, ca predecesoarea sa, Federica Mogherini. Figura lui Borrell va fi cheia unei comisii care, a spus preşedinta aleasă, intenționează să aibă un caracter marcant „geopolitic”. Lui Borrell i se adaugă conservatorul grec Margaritis Schinas, populara croată Dubravka Suica, liberalul ceh Vera Jourova (responsabilă cu apărarea statului de drept) și social-democratul Maros Sefcovic.

Toți comisarii vor depinde și vor lucra în echipă cu unul dintre acești vicepreședinți, în special cu cei trei executivi, cu excepția conservatorului austriac Johannes Hahn, căruia Von der Leyen i-a înmânat cheia seifului, atunci când l-a numit comisar pentru Bugete, care până acum a fost în mâinile germanului Günther Oettinger. Fostul prim-ministru italian Paolo Gentiloni (PD) îi va urma lui Pierre Moscovici la Economie, care în ultimul an s-a ocupat în mare parte să ţină din scurt Roma, astfel încât să nu încalce regulile Pactului de Stabilitate și Creștere.

Președinta aleasă a apărat „combinația bună” care, în opinia ei, înseamnă lăsarea zonei economice în mâinile lui Gentiloni și Dombrovskis. „Factorul decisiv a fost enorma experiență a lui Gentiloni”, a adăugat Von der Leyen, care, având în vedere suspiciunile cauzate de această numire printre șoimi, a amintit că, în cele din urmă, toate deciziile sunt luate și argumentate de Colegiul comisarilor. Juncker a optat deja pentru un tandem similar în timpul mandatului său, când l-a plasat pe lituanian deasupra comisarului pentru afaceri economice, social-democratul francez Pierre Moscovici.

Un alt domeniu esențial al Comisiei este cel al comerțului, pentru care Von der Leyen l-a numit pe fostul comisar pentru agricultură, conservatorul irlandez Phil Hogan. Politicianul s-a remarcat în ultimele luni pentru forța sa față de susținătorii Brexit-ului și pentru apărarea sa strânsă a garanției pentru a evita o frontieră dură cu Irlanda. Și dacă Regatul Unit va părăsi UE, Hogan va fi cel care va negocia un viitor acord de liber schimb cu Londra. Von der Leyen l-a definit drept „un negociator corect”. „Asta aștept de la el, să lucreze într-un mod corect, dar hotărât”. „Este important să lucrăm împreună și să obținem un bun acord de liber schimb [cu Regatul Unit]. Acest lucru va determina relațiile bune pe care dorim să le avem în viitor”, a motivat președinta aleasă.

Franța va rămâne cu piața internă, al cărei șef va fi Sylvie Goulard. Acesta este un portofoliu cheie pentru Emmanuel Macron, care împreună cu Germania dorește să promoveze o nouă politică industrială comună pentru UE. În plus, nu va avea doar competențe în industrie, ci și în domeniul securității și apărării. Cu toate acestea, Goulard este unul dintre numele care pot genera unele controverse în cadrul audierilor din Parlamentul European, împreună cu polonezul Janusz Wojciechowski. Ambii sunt cercetaţi de autorităţile anticorupţie ale UE pentru presupuse nereguli în perioada în care au fost eurodeputați. Întrebată de ce a acceptat candidați care sunt cercetați de acest organism, Von der Leyen s-a limitat să apere independența procuraturii și prezumția de nevinovăție a ambilor candidați.

Inițierea unei „liste negre” a persoanelor suspectate de corupție cărora li se interzice accesul pe teritoriul Statelor Unite este fără precedent față de un aliat strategic al Americii. Nici măcar familia lui Osama bin Laden nu a „beneficiat” de un astfel de tratament, membrii săi trăind liniștiți în America în virtutea calității lor de cetățeni ai Arabiei Saudite, aliat  de primă mână al Statelor Unite. Iar unicul caz cunoscut este acela al Rusiei, sancționată în acest mod sub pretextul anexării Crimeei.

 Anunțul  Departamentului de Stat prin care lui Liviu Dragnea și membrilor familiei sale li se interzice accesul pe teritoriul Statelor Unite datorită unor suspiciuni de corupție a survenit la scurt timp după vizita-fulger la Casa Albă a președintelui Iohannis și a discuțiilor purtate cu Donald Trump. Surse din serviciile secrete și din anturajul de la Cotroceni susțin că o astfel de sugestie a fost făcută chiar de Iohannis care, în acest fel încearcă să își securizeze cel de-al doilea mandat de influențele negative ce ar putea surveni din partea principalului său adversar, PSD, atâta timp cât acesta mai dispune de pârghii  prin care ar ptea să fie incriminat din perspectivă juridică, putându-i-se afecta candidatura. Totodată, această listă este și o „pisică”de arătat altror amatori de șicane la adresa principalului prezidențiabil, și de descurajare a politicienilor care insistă să rămână în siajul politicilor lui Dragnea.
Indiferent dacă aceste suspiciuni sunt sau nu reale, gestul în sine al americanilor dezvăluie profundul dispreț la adresa clasei politice române, în egală măsură afectată de un tratament rezervat, de regulă, celor din lumea a treia sau „partenerilor” pe care nu se pune preț.

De aproape 30 de ani reclamăm incompetența și ticăloșia politicienilor români care, pe lângă faptul că au lăsat România la mâna prăduitorilor străini, nu au fost în stare să construiască măcar 1.000 de km de autostrăzi, pentru a ne face viața mai ușoară și pentru a stimula transporturile pe teritoriul țării, facilitând astfel dezvoltarea economiei. Printre marile nereușite este și cea a măcar unei autostrăzi peste Carpați care să unească Transilvania cu sudul țării. Proiecte au tot apărut dar, ca prin blestem, toate au sfârșit prost. Și, desigur, concluzia românilor a fost aceea că hoții și incompetenții care ne conduc nu sunt în stare să facă mai mult, că ei nu trăiesc decât pentru șpagă. Și dacă aceste nereușite fac parte, în realitate, dintr-un plan bine ținut în frâu de anumite puteri străine?

 

Istoria ultimelor două milenii ne-au arătat că aceste pământuri au fost la intersecția valurilor migratorii și a marilor puteri, că bogățiile acestor locuri au fost și blestemul nostru. Migratorii, mai apoi Imperiile Otoman, Țarist sau Austro-Ungar au făcut tot posibilul să exploateze la maxim aceste teritorii și pe locuitorii lor, să îi împiedice să se unească și să se dezvolte… Ce s-a schimbat de atunci? Mai nimic: România este și astăzi o țară tampon la intersecția marilor puteri, este în continuare jefuită de „partenerii strategici” și i se blochează dezvoltarea pe direcțiile care nu le convin acestora.

 

Revenind la subiectul acestui articol, am identificat două motive principale care nu ne vor permite să construim autostrăzi peste Carpați, oricât ne-am da cu fundul de pământ. Iar pentru a le înțelege trebuie să plecăm de la conștientizarea statutului de colonie economică occidentală pe care îl are România, o țară aservită în mod evident unor interese străine. Așadar, cele două motive care blochează construirea unei autostrăzi care să lege Bucureștiul și sudul țării de Transilvania sunt următoarele: 1) Arcul carpatic este o linie de demarcație geostrategică între civilizația occidentală și cea orientală și așa trebuie să rămână deocamdată; 2) Transilvania urmează să devină în viitor un principat autonom, mai apropiat de Vest decât de București. Și acum să și dezvoltăm:

 

DEMARCAȚIA GEOSTRATEGICĂ.

 

Dacă analizăm puțin perioada comunistă, și în special perioada de mari prefaceri din epoca Ceaușescu, vom constata un lucru foarte interesant: Regiunea Moldova a beneficiat de mult mai puține investiții în fabrici și uzine decât restul țării, de unde și conservarea sărăciei acestei părți din România până astăzi. De ce a dezavantajat Ceaușescu Moldova? De teamă că rușii o vor ocupa și că vor pune mâna pe industria strategică a României. Așadar Moldova a fost sacrificată din rațiuni bine întemeiate – nu a avut nici prea multe fabrici și uzine, nici drumuri bune, ca să nu le primească cadou rușii, în cazul unei posibile ocupații.

 

Din nefericire, pentru americani și occidentul european România este astăzi un fel de provincia Moldova din epoca comunistă. Ea nu trebuie să se dezvolte prea mult, nu trebuie să aibă o rețea de autostrăzi bine pusă la punct, nu trebuie să bată palma cu prim ministrul Japoniei (adică o putere din Orient) pentru a beneficia de investiții majore făcute de a treia putere economică a lumii (vă amintiți scandalul diplomatic din urmă cu puține zile, al cărui unic scop a fost descurajarea Japoniei de a face investiții în România), etc. România trebuie să deservească interesele occidentale și atât, alții fiind cei care stabilesc lucrurile esențiale pentru noi. Așadar, vrei ca om politic important să inițiezi construirea unei autostrăzi peste Carpați? Nicio problemă, pușcăria îți va bate la ușă și o să te liniștești.

 

Ca să înțelegeți mai bine, în anul 1996, Samuel Phillips Huntington, profesor la Harvard și analist politic, a publicat lucrarea “Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”  în care susține teza unei noi ordini mondiale, instaurată la sfârșitul Războiului Rece, o ordine care plasează România în zona civilizației ortodoxe, adică într-o lume diferită de cea occidentală, catolică și protestantă, dificil de armonizat cu aceasta. De altfel, el nu face decât să confirme politica de secole a occidentului european în care Carpații delimitau lumea catolică condusă de Papa de la Roma și orientul ortodox.

 

https://i0.wp.com/www.gazetadeinformatii.ro/wp-content/uploads/2018/02/civilizatiile-lumii-1024x506-e1517822418171.png?w=535&ssl=1

 

Să nu îl uităm nici pe George Friedman, de la Stratfor, care vorbea nu demult despre necesitatea ca România și alte țări din estul Europei să fie transformate în țări tampon menite să înconjoare Federația Rusă, pentru a-i bloca expansiunea și a servi astfel interesele americane. A spus-o limpede, cu cinism, iar vocea lui este una dintre cele care dă direcție jocurilor geostrategice mondiale. Ori o țară tampon NU ARE VOIE să devină o Elveție, așa cum România ar avea potențial să devină dacă ar fi lăsată. Prin urmare, interesele geostrategice americane (vezi și mega țeapa Bechtel) nu coincid cu nevoia firească a unei țări ca România de a avea o rețea mare de autostrăzi.

 

La toate aceste interese geostrategice se adaugă încă unul major: transformarea Transilvaniei în Principat Autonom, un alt plan care trebuie să descurajeze construirea unei autostrăzi peste Carpați. Astfel, în timp de Ungaria se leagă de Transilvania prin autostrăzi, Bucureștiul nu o face!!! Să fie doar lipsă de viziune a politicienilor români? Nu, este o gândire strategică căreia i se subordonează și mulți penali din politica românească, cu putere de decizie.

 

Desigur, naivii vor reclama Teoria Conspirației, faptul că ungurii nu pot pleca cu pământul în spate sau că, oricum, românii sunt majoritari în Transilvania. Doar că în momentul în care chiar și românii din Transilvania vor fi convinși că le-ar fi mult mai bine fără MITICII de la București, treaba este mai mult de jumătate rezolvată. Iar la acest lucru se muncește din greu: în primul rând se fac investiții străine majore care ridică și mai mult nivelul de trai al celor din interiorul Arcului Carpatic, care oricum este peste cel al moldovenilor, oltenilor sau muntenilor. Simultan, în anumite mijloace importante de presă din Transilvania se marșează din greu pe stimularea unei revolte împotriva Bucureștiului, care ia banii din Ardealul mai bogat ca să îi prăduie în alte zone și în interes personal. În același timp, în afara țării, Transilvania este promovată turistic cel mai adesea independent. Ungaria investește major în Ardeal, cumpără terenuri, susține cu foarte mulți bani populația de etnie maghiară. Un sistem judecătoresc corupt și trădător „restituie” terenuri, imobile, chiar sate întregi urmașilor unor grofi unguri, fără ca aceștia să aibă drepturi reale asupra lor… Prințul Charles al Marii Britanii, care nu are drept de succesiune în Regatul Unit, a devenit un apostol al intereselor Transilvaniei de pe poziția revendicată de urmaș genetic al lui Vlad Țepeș, visând probabil la tronul regatului independent al Transilvaniei…

 

Marea greșeală a multor români care se cred foarte isteți (ăia care zic că nu pot lua ungurii pământul Transilvaniei ca să îl ducă în Ungaria), este aceea că nu înțeleg faptul că ruperea Transilvaniei de România NU trebuie să însemne alipirea acesteia la Ungaria. Nicidecum! Proiectul este cel al unei Transilvanii independente, expresie a voinței locuitorilor ei, un proces care nu trebuie realizat neapărat prin violență. Nu uitați că Europa Occidentală a avut grijă să rupă atât Cehoslovacia, cât și Iugoslavia, că în 1989 a vrut să rupă și România, dar asta nu le-a ieșit. De ce ar vrea să o facă? Pentru că toată istoria ne arată că marile puteri vor să aibă vasali mici și slabi, nu țări care să le facă concurență economică sau militară!

 

Ori, din perspectiva acestui proiect, nu este de dorit ca restul României să se lege prin autostrăzi de Transilvania, pentru că asta ar stimula major circulația între provinciile românești, ar duce la o dezvoltare economică sporită și la o omogenizare a prosperității.

 

Tocmai de aceea, din păcate, cu o clasă politică (și mă refer la toate partidele parlamentare) incompetentă, coruptă și aservită unor interese străine, nu avem șanse ca în viitorul apropiat să construim autostrăzi peste Carpați. Stăpânii coloniei România nu sunt de acord cu asta! Punct!

 

P.S. Pentru cei cu creier puțin, care ar fi tentați să mă acuze de simpatii rusești, în urma scrierii acestui articol, menționez că în ultimele două secole, nicio forță străină nu a fost atât de toxică pentru români precum Rusia și că sunt convins că rușii nu ne sunt prieteni nici astăzi!

 

      Autor: Daniel Roxin (SCRIS DE GAZETA DE INFORMAȚII PE MARȚI, 6 FEBRUARIE 2018; PUBLICAT ÎN: CAPITALISM)

Pe la începutul anului, doamna Monica Dobrescu, specialist la ambasada din București  și colegul său de la Varșovia, Jonn Slette, au pus mână de la mână și au elaborat prin chat, pe internet, un raport ce conține evaluări efectuate de personalul USDA , care nu reprezintă - nota bene! - declarații politice oficiale ale Guvernului SUA, ci  interesele companiilor americane din domeniu în favoarea cărora Serviciul identifică probleme și face eforturi de sporire a oportunităților.

De mai bine de zece ani se discută, cu documentele în mână, despre faptul că Bucureștiul are urgentă nevoie de un al doilea aeroport de mare capacitate care să-l conecteze la traficul internațional în continuă creștere. Dar, tot de un deceniu, nu se întâmplă nimic concret. O speranță în acest sens a oferit însă premierul Viorica Dăncilă, care a anunțat includerea printre cele opt mari obiective strategice de investiții ale Guvernului și a unui nou aeroport în sudul Capitalei.

Cronologie

Situația prezentă a capitalei României din punctul de vedere al accesibilității sale față de mediul extern este una din ce în ce mai critică.

Unicul Aeroport Internațional - cel de la Otopeni - se apropie de maximumul capacității sale de dezvoltare. Este proiectată o modernizare, dar această etapă nu este în concordanță cu perspectivele reale ale dezvoltării traficului aerian. Vor fi simple amânări ale unui veritabil colaps, dacă nu se iau în cel mai scurt timp măsuri de dezvoltare și diversificare.

Zona de Nord a Capitalei este deja suprasolicitată în toate privințele - inclusiv din acelea ale extinderii teritoriale într-un perimetru care bate toate recordurile de prețuri. Traficul rutier spre și dinspre aeroport se desfășoară deja cu dificultăți, iar proiectata legătură pe calea ferată este o soluție de avarie, atâta timp cât aeroportului nu i s-au prevăzut  legături directe nici cu magistralele de cale ferată și nici cu autostrăzile.

Găsirea de soluții alternative întârzie ca de obicei, din varii motive, cel mai adesea politice, iar când se va ivi necesitatea cuvenitelor opțiuni va fi deja prea târziu pentru a se putea evita blocajele. Aeroportul Băneasa nu este o soluție, pentru că în situația în care se află nu va putea prelua partea de trafic atâta timp cât căile de acces pentru ambele destinații sunt comune.

Decizia a fost luată și rezerva de aur a Băncii Naționale urmează să revină în țară. Probleme se mai pun doar în legătură cu transportul în siguranță al lingourilor găzduite contra chirie la Londra. 

În 1999, când guvernarea României a fost preluată de Mugur Isărescu, România "ajunsese în pragul dezastrului", având datorii şi o lamentabilă rezervă valutară (în jur de numai o jumătate de miliard de dolari SUA). Din acelaşi an însă, guvernanţii demaraseră o serie de negocieri cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine însemnate împrumuturi.

Astfel, premierul Radu Vasile, îndatorat, dar şi cam poet (îşi publica volume de versuri în acea perioadă), l-a numit pe Mugur Isărescu, drept negociator-şef al României cu Banca Mondială în aşa-zisul program PSAL 1, prin care România era împrumutată (cu dobândă), dar se obliga să vândă întreprinderile de stat, adică să le privatizeze şi să returneze datoriile. O listă lungă cu 63 de mari companii comerciale româneşti era anexată acordului PSAL din 1999, întreprinderi pe care guvernul trebuia să le "restructureze" (să concedieze majoritatea salariaţilor) şi să le vândă (privatizeze) sau să le lichideze.

Isărescu însuşi, în calitate de prim-ministru al României, demara în iulie 1999, angajamentele faţă de Banca Mondială pentru noi împrumuturi, prin acordul PSAL 2, pentru care a trebuit să privatizăm alte 20 de întreprinderi de producţie de stat, inclusiv Banca Comercială Română (a se vedea capitolul O dată ce s-a văzut premier, Isărescu mai vrea doar preşedinţia ţării).

În cadrul acestor acorduri PSAL a fost modificată Legea privatizării băncilor, toate fiind vândute de Statul Român în anii următori, iar CEC-ul a fost restructurat (abia scăpând de privatizare). Privatizările care au urmat nici nu s-au mai încurcat în respectarea legii, grija guvernanţilor, mai ales a premierului Isărescu, fiind să oprească anchetele juridico-penale -atunci când se făceau - şi să urgenteze vânzările, adesea clientelare.

Tot de acum au început a se crea şi rezervele valutare ale României, căci instituţiile internaţionale au condiţionat România, pentru a o împrumuta, de a nu cheltui decât o mică parte din bani, restul trebuind tezaurizaţi.

Tot astfel, condiţionat, au fost acordate României şi împrumuturile de la FMI, venite după 2008, când economia României s-a prăbuşit o dată cu declanşarea crizei mondiale. La prima vedere, nu ar fi un lucru rău ca România să aibă importante rezerve valutare la care să poată apela în cazuri excepţionale. Dar poate? Nu! Pentru că aceste sume sunt păstrate de puterile mondiale, în puşculiţele lor bine închise. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu tezaurul de aur al României, care în cea mai mare parte, se află la Basel, în Elveţia, la Banca Reglementărilor Internaţionale, o bancă privată controlată de către băncile centrale majore ale globului, adesea, ele însele corporaţii private.

Conform broşurii lui Isărescu, însă, aurul României se află depozitat "la alte bănci centrale".

În anul 2011, rezerva de aur a României era de 104 tone (cea 3,4 miliarde euro), iar totalul rezervelor internaţionale ale României (valute plus aur) era de 35,5 miliarde euro.

Când două ONG-uri româneşti au început să arate în anul 2010 adevărul privind scoaterea din ţară de către domnul Isărescu a rezervelor valutare şi de aur ("unde este aurul ţării şi când aveţi de gând să-l aduceţi înapoi?", îl întreba, astfel, un ziar pe M. Isărescu), acesta a distribuit în grabă o broşură justificativă, în care arăta că "păstrarea" şi "menţinerea" valutelor şi a aurului în afara ţării sunt o "practică internaţională": Iniţial, Isărescu a dezminţit că aurul şi valuta ar fi fost scoase din ţară, atunci când, în aprilie 2002, preşedintele PRM îl acuza public, în Senatul României, de această faptă.

Informaţiile proveneau la g-ralul Dan Gheorghe - care funcţiona în zona Serviciilor Secrete româneşti şi atunci, era director general adjunct al Aeroportului Otopeni - şi arătau riguros datele scoaterii valorilor din ţară cu avioanele, inclusiv documentele emise în acest scop.

Firma HCS Transporturi Speciale, prin care operează Banca Naţională a României pentru scoaterea tezaurului din ţară, este deţinută de un asociat al tatălui lui Isărescu, Heinrich Schorsch, firma fiind o sucursală a firmei Handels Contor Schorsch GmSH din Germania, cu care Banca Naţională a României (adică Isărescu) a mai încheiat în 1991 şi un contract-cadru pentru livrarea a 20 de mijloace de transport valori (maşini blindate considerate, însă, necorespunzătoare) şi materiale pentru fabricat monede metalice, utilaje de tipărit bancnote şi înscrisuri de valoare, maşini de numerotat şi împachetat bancnote şi monede metalice, piese de schimb, aparatură electronică etc.

Tot prin această firmă, şi Direcţia "Tezaur şi Operaţiuni de Casă" din BNR, a mai cumpărat alte autoturisme blindate, afacere despre care Curtea de Conturi arăta că "prin HCS-Germania s-au achiziţionat din import mijloace de transport valori care nu corespund normelor proprii de securitate pentru transport valori şi au consumuri ridicate de carburanţi, cum este cazul a şase autodube blindate tip GMC de 3,5 tone şi una de tip Ford de 3,5 tone.

Reţine atenţia că achiziţionarea acestor mijloace de transport şi a încă trei autodube de tip Volkswagen de 0,5 tone, precum şi a unui autoturism de tip Opel Vectra s-a făcut în 199,1 fără ca aceste importuri să fie aprobate de către Consiliul de Administraţie al băncii, aşa cum prevede legea".

În 1992, Constantin Isărescu, tatăl octogenar al guvernatorului Isărescu, se asocia cu firma afaceristului româno-german Heinrich Schorsch, HCS Romtrade srl, înfiinţând împreună compania HCS Comptrans srl, în Râmnicu-Vâlcea. În 1993, această firmă a familiei Isărescu şi a furnizorului BNR, a fost implicată într-un scandal, deoarece a construit una din benzinăriile sale pe un teren obţinut abuziv, conform presei, cu sprijinul unor funcţionari locali, atrăgînd atenţia şi "ciudata asociere dintre tatăl guvernatorului, atunci în vârstă de 80 de ani, şi miliardarul german Schorsch, direct implicat în afaceri de zeci de milioane de dolari cu Banca Naţională a României".

Conform unor rapoarte ale Curţii de Conturi a României, rămase însă fără urmări Schorsch devenise asociatul lui Constantin Isărescu după ce firma sa, Handels Contur Schorsch (HCS) GmbH din Germania, "a fost favorizată de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în detrimentul unor firme favorizată de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în detrimentul unor firme româneşti, la importul de materiale pentru fabricarea monedelor şi bancnotelor".

Conform raportului Curţii, numai în 1992, prin firma HCS GmbH s-au efectuat importuri pentru baterea de monedă de 24,1 milioane de mărci germane.

Dar şi alte firme controlate de prietenul de familie Schorsch, precum Romtrade şi Sysgraf, sunt de asemenea în afaceri cu BNR.

În 1996, pe baza aprobării Băncii Naţionale a României, Heinrich Schorsch a participat la înfiinţarea Băncii Comerciale West Bank, la care deţinea atunci, împreună cu soţia, 10% din capital.

Interesându-se de semnificaţia unui document ce îi intrase în posesie şi care se referea la scoaterea de către BNR, în ziua de 25 martie 2002, prin Aeroportul Otopeni, a 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania, liderul PRM, senatorul pe atunci Corneliu Vadim Tudor, declara peste o lună: "întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu mia răspuns, printr-un prieten comun, că, trimestrial, sunt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri. în vreme ce se ştie de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale!?

Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România?".

Când, în 2010, lui Isărescu i se reproşa din nou că scoate tezaurul din ţară, o idee trăznită i-a trecut prin cap. A expus mai multe lingouri şi monede de aur în câteva vitrine piramidale, ce închipuiau piramida masonico-illuminati (inclusiv vârful acesteia, aşa cum apare pe bancnota de un dolar), postate într-o cameră foarte mică, în care nu încap mai mult de cinci persoane, numită însă "sala Tezaurului" şi situată în subsolurile clădirii vechi a Băncii Naţionale a României, din strada Lipscani.

"Am chemat circa 20 de şefi de publicaţii - spunea Isărescu atunci - şi i-am dus în sala cu Tezaurul, lăsându-i să îl atingă fizic şi să spună "Este!", ca în poezia aceea. Eu înţeleg că oamenii se mai îndoiesc uneori şi că nu cred întotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum că BNR ar fi scos Tezaurul din România sunt extrem de periculoase".

Întrebat, însă, de unul din cei prezenţi dacă acela este tot aurul României, căci nu păreau a fi deloc 104 tone de aur în vitrinele din faţa lor, Isărescu a trebuit să recunoască: "Sigur că o parte din aur îl ţinem la Banca Reglementelor Internaţionale (în Elveţia), dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din ţară ".

Un fel de uite-o, nu e! De fapt, în rapoartele BNR, tezaurul de aur al României figurează ca "activ extern", deşi nu există nici o obligaţie asumată a ţării, sau a vreunui alt stat european, de a-şi ţine aurul în bănci străine. Slovacia, de exemplu, îşi ţine toată rezerva de aur în ţară (în tezaurul propriu, adică).

"În acte - constata un ziar chiar atunci, în 12 iulie 2010 -, rezerva de aur a României are 103,7 tone! În acelaşi timp, partea tezaurului care a rămas în România încape într-o singură camera din subsolul BNR. Peste 100 de tone de aur necesită un depozit de dimensiuni mult mai mari decât o singură cameră. Atât actele contabile ale BNR, cât şi relatările jurnaliştilor care au fost invitaţi de Isărescu să certifice faptul că Tezaurul a rămas în România, de fapt confirmă presupunerea că în România nu a rămas decât o parte microscopică din rezerva de aur". (Cronica Română) Aurul României se află, în cea mai mare parte, la Banca Reglementărilor Intemaţionale in ELVETIA.

Cum am văzut, renumitul profesor american Carroll Quigley, arăta în lucrarea sa Tragedy & Hope, cunoscută lui Mugur Isărescu, că "Puterea capitalismului financiar are un alt plan cu bătaie lungă, .crearea unui sistem global de control financiar aflat în proprietate privată, capabil să domine sistemul politic al oricărei ţări şi economia mondială pe de-a-ntregul.

Vârful sistemului trebuie să fie The Bank for International Settlements (Banca Reglementărilor Internaţionale) din Basel, Elveţia, o bancă privată controlată de către băncile centrale majore ale globului, ele însele corporaţii private."

Banca Reglementărilor Internaţionale este cea mai veche instituţie financiară angajată în procesul de globalizare, al noii ordini mondiale, deşi iniţial ea a fost creată în 1930, pentru a administra plăţile reparatorii de război impuse Germaniei ca urmare a Tratatului de la Versailles, de după primul război mondial.

În a doua jumătate a Secolului al XX-lea, banca a devenit o centrală a băncilor centrale europene, dar nu numai, fiind o companie cu răspundere limitată, ai cărei 33 de asociaţi cuprind aproape toate băncile europene centrale, precum şi băncile centrale ale SUA, Australiei, Canadei, Japoniei şi Africii de Sud, dar şi pe magnaţii particulari, în principal din Europa, care deţin 15% din bancă.

 Cineva îi scrie pe Facebook ministrului Daea: „N-ați putea să vă implicați și în construcția de autostrăzi, la viteza cu care reușiți să refaceți miile de kilometri de sisteme de irigații?”. Apelul este îndreptățit și exprimă sentimentul de exasperare al oamenilor față de încetineala cu care se adaugă fiecare kilometru din zestrea de doar 800, de autostrăzi, pe care o avem în prezent.

„Autostrada de apă” - cum o definește titularul de Agricultură, are altă poveste. Aici a fost nevoie mai întâi ca constructorii să facă muncă de arheologi pentru a descoperi sub metrii cubi de pământ și vegetație vechile trasee ale apei, lăsate de izbeliște în ultimii 30 de ani. Apoi au avut de răzuit vechile albii scoase la iveală pentru a le putea impermeabiliza și apoi turna în beton. O muncă mai migăloasă decât una făcută de la zero. Cât despre stațiile de pompare, veritabile uzine de apă, acestea ajunseseră niște structuri fantomă presărate în câmpia în care altădată pompau apa din râuri și o distribuiau pe canale. Instalațiile au fost furate și duse la fier vechi, cu excepția celor prea grele și prea mari, care au reușit să scape atacurilor, având șansa să ruginească în vechile locații. 
Sunt doar vreo doi ani de când s-a declanșat operațiunea din programul de guvernare, de renaștere a sistemului de irigații și reintroducere sa în circuitul pâinii. În acești doi ani ANIF a reușit performanța de a deschide peste 40 de șantier complexe și de a da în funcțiune înainte de termenele contractuale mai multe stații și circa 1.000 km de canale. După un constant obicei al al său ministrul Agriculturii inspectează periodic șantierele pentru a vedea cu ochii săi cum evoluează lucrările. Marți a fost în Călărași și a vizitat șantierul amenajării de la Gălățui. În stație 6 pompe de mare capacitate sunt supuse unei radicale retehnologizării menite să le facă apte de a transfera cantitățile record de apă din lacul Gălățui în canalele magistrale. Stația a fost închisă vreme de 15 ani și doar faptul că a fost păzită a scutit-o de soarta altora. Pe cei 28 de km ai canalelor magistrale cu o lățime de 4m la bază și o adâncime de 5m se toarnă ciment peste folia de impermeabilizare și plasa de fier beton. Lucrarea avansează cu o viteză sporită, conferită de faptul că executantul a plasat în vecinătate o betonieră mobilă (achiziționată cu 30.000 de euro) care îi permite să își prepară singur betonul necesar, evitând distanțele mari de la care ar fi trebuit să îl transporte. În plus, își asigură și calitatea necesară, întreaga operațiune de alcătuire a compoziției fiind supravegheată electronic. Șeful de șantier îi dă veste bună directorului ANIF Florin Barbu, în prezența ministrului:  lucrările vor fi încheiate în luna decembrie, cu peste jumătate de an înaintea termenului contractual. Moment în care va fi preluat un alt obiectiv din sistem.

Până zilele trecute județul Gorj se număra printre codașele în materie de produse tradiționale atestate. Adică nu înregistrase niciunul. Se întovărășea cu alte cinci județe sudice care nu au reușit să identifice branduri proprii care să poată fi puse sub protecția atestatelor naționale și internaționale. România deține un total de 742 astfel de produse înregistrate din 2014 încoace într-un ritm descrescător. De la 288 în 2014, la doar 63 în 2019.

 Nu știu de ce mitologica pasăre Phoenix a trebuit să fie mai întâi incinerată pentru a renaște mai puternică, dar nu pot să nu găsesc o asemănare între legenda ei și una dintre realitățile agriculturii românești, care în 1989 dispunea de peste 2 milioane de hectare suprafață irigată și de rețeaua aferentă de instalații și canale, ce nu au rezistat însă ciocnirii violente cu principiile unei piețe buimace. Nu știu cum se face că un sistem pe care istoria l-a declarat neviabil reușea să producă unele lucruri și procese benefice, pe care astăzi nu mai putem să le egalăm. În mai puțin de un sfert de secol s-a ales practic praful de această zestre care, dacă am fi folosit-o, astăzi am fi fost mai departe. N-a fost însă să fie și neglijența și lăcomia administratorilor, combinate cu incompetența și nesimțirea vremelnicilor diriguitori au făcut ca sistemele de irigații să nu mai poată fi deslușite din geografia locurilor. Mii de kilometri de canale s-au colmatat și au fost cotropite de vegetație, în timp ce instalațiile din stațiile de pompare s-au deteriorat din nefolosință sau au fost pur și simplu furate și duse la fier vechi, lăsând în urmă doar ruinele clădirilor din care nu s-a mai putut refolosi vreun material. Dezastrul natural a fost completat de o iresponsabilă reglementare produsă de un guvern de prin 2008, când a fost desființat pur și simplu ANIF-ul, lăsând din cei 5000 de specialiști de care dispunea doar vreo mie care să păzească ce ar mai fi putut fi păzit. 

Și așa a trecut din sfert de veac, peste o agricultură lăsată iresponsabil la cheremul naturii capricioase și a unor izolate inițiative private. Grânarul de altădată al Europei a rămas o legendă greu de înțeles, în timp ce suprafețele ce aparțineau agriculturii de stat au încăput încet-încet pe mâinile unor investitori „strategici” care au înțeles că e rost de făcut averi pe bani puțini.

 În mod cu totul neașteptat lucrurile s-au schimba radical odată cu programul de guvernare al coaliției câștigătoare a alegerilor din 2016, care a pus sistemul de irigații pe unul dintre primele locuri ale obiectivelor prioritare. Au trecut doi ani și ceea ce exista și funcționa în 1989 este pe cale să se reproducă la parametri de calitate și eficiență superiori. .Citește în continuare...

Echipa României pentru agricultura si pescuit - 514 persoane:

- 14 reprezentanța permanentă a României la Bruxelles, 
- 260 specialiști din minister si agențiile subordonate pe dosare tehnice si 
- 240 persoane implicate in organizarea și monitorizarea evenimentelor pe timpul președinției

Echipa responsabilă pentru exercitarea mandatului pe agricultură de Președinția Consiliului UE a fost formată din:
- Preşedinţii şi vicepreședinții Grupurilor de Lucru de la Bruxelles
- Unitatea pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE
- Experții din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

13 EVENIMENTE EXTERNE din care:
5 consilii AgriFish (Bruxelles și Luxemburg) și recepția cu ocazia preluării Președinției rotative a Consiliului UE
3 întâlniri cu comisiile COM ENVI, COMPECH SI COMAGRI din Parlamentul European
4 conferințe internaționale  (Berlin, Roma, Bruxelles)
1 întâlnire Trio președinția rotativă

10 EVENIMENTE INTERNE:
1 consiliu informal AgriFish 
9 conferințe tematice
(la evenimentele organizate în România au participat 542 delegați străini).

Dupa ce au impanzit televiziunile si social-media cu reluarea la nesfarsit a licentei unei Romanii-gradina a Maicii Domnului, stapanitorii nostri au decis sa mutileze definitiv aceasta gradina, sa taie copacii seculari si sa ii dea foc de-a dreptul.

Saptamana trecuta, Romania si-a programat, cu nonsalanta, intrarea in faliment, in timpul unui spectaculos meci de catfight dintre atletica zeita a karatismului pesedist, Olguta Vasilescu, si o grecoaica timida, cu ochelari si cosuri pe fata, Aritmetica (ἀριθμoς arithmos/numar-τική, tike/tehnica) . Acest meci, cu Olguta chiuind victorioasa peste cadavrul rigidei Aritmetici, reprezinta triumful absolut al celor trei decenii ale perioadei Andronescu din invatamantul romanesc, ajuns singurul sistem de educatie din lume cu doctoratul obligatoriu (o figura de stil, desigur, sunt inca unii care se incapataneaza sa ramana fara doctorat in CV, probabil nu vor in politica!).

Programata genetic sa devina o frizerita de succes in Craiovita Noua, Olguta si-a depasit conditia si, precum intr-un musical de la Bollywood, a devenit doctoreasa si ministreasa, iar armatele de Dancila ale PSD i-au incredintat pe mana viitorul Romaniei. Acum, sa recunoastem: pe langa Viorica Dancila, Olguta pare academician. Problema noastra vine din faptul ca asa cum Dancila incearca a se lua in serios si Olguta se ia in serios. Si face legi cu o inconstienta nedemna de vremurile noastre. Iar acele legi ne trimit direct in faliment.

Ministerul Afacerilor Interne anunţă, duminică, la finalul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, că şi-a îndeplinit cu succes obiectivele, reuşind să închidă şapte dosare legislative şi să înregistreze progrese în negocierea altora.

Priorităţile identificate în cadrul secţiunii afaceri interne au vizat domenii precum consolidarea securităţii interne a UE, asigurarea unui management integrat al frontierelor externe, gestionarea eficientă şi durabilă a migraţiei, asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice pe scară largă la nivelul UE, lupta împotriva terorismului, inclusiv prevenirea şi combaterea radicalizării online.

Dosare închise:

1. Eficientizarea schimbului de informaţii

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, pe linie de securitate internă, pe timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE s-a reuşit adoptarea de către Consiliul UE şi Parlament a pachetului legislativ referitor la asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii care va conduce la eficientizarea activităţii autorităţilor naţionale competente, prin facilitarea identificării corecte a persoanelor şi combaterea fraudelor de identitate pe teritoriul statelor membre. Autorităţile abilitate din orice stat membru al UE vor avea acces la un portal european de căutare, care le va permite cu o singură căutare să obţină informaţii despre o persoană verificată din toate bazele de date existente la nivelul Uniunii.

   17 – 21 iunie 2019

Participarea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe   2

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a participat luni, 17 iunie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Luxemburg. 2

Biosecuritatea și bolile transfrontaliere la animale: concluziile Consiliului 4

Consiliul a adoptat un set de concluzii privind „biosecuritatea: un concept general cu o abordare unitară”. 4

Participarea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, la Conferința la nivel înalt OCEMN-UE  4

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a participat, în data de 18 iunie 2019,  la Bruxelles, la sesiunea de deschidere a Conferinței la nivel înalt OCEMN-UE, organizată sub egida Președinției române a Consiliului UE și a Președinției-în-Exercițiu a Bulgariei la OCEMN, cu sprijinul Comisiei Europene. 4

Contribuția Președinției României la Consiliul UE la găsirea compromisului pentru viitorul buget al Uniunii Europene   5

Ministrul pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezidat în data de 18 iunie 2019, lucrările ultimei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale (CAG) organizată sub mandatul Președinției României la Consiliul UE. 5

Christopher Wylie, data scientist al Cambridge Analytica, analizează cum a acționat această ”instituție”, despre microtarghetarea oamenilor (”După ce strângeam datele tale ştiam la ce mesaje vei reacţiona, fie că e vorba de reclame, teme de discuţie, de tonalitate. Aşadar, ştiam la ce reacţionezi şi cum vei folosi, cum vei consuma această reacţie. Şi de câte ori trebuie să fii atins cu aceste mesaje ca să-ţi schimbi percepţia vizavi de cum gândeşti în legătură cu un lucru.”).

Dar cel mai bine e să citiți și să înțelegeți de ce ni se întâmplă ”lucruri”. Nenorocirea este că n-avem nicio scăpare și ”lucrurile” se vor întâmpla în continuare, fiindcă ei se adresează unor mase mari de oameni.

Emoția și teama, astea vor conta și ”ei” deja știu cum să ni le insufle insidios.

Activitatea președinției române la Consiliul Uniunii Europene

   10 – 14 iunie 2019

Politica în domeniul migrației: Consiliul convine asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva privind returnarea. 3

UE depune eforturi pentru ca normele privind returnarea migranților aflați în situație neregulamentară să devină mai eficace. 3

Finanțarea pentru politicile din domeniile migrației, frontierelor și securității: Consiliul își stabilește poziția  5

UE extinde domeniul de aplicare al sprijinului pe care îl oferă pentru măsuri în domeniile migrației, gestionării frontierelor și securității, pentru a contribui la abordarea provocărilor din ce în ce mai mari. 5

Conferința la nivel înalt privind bolile transfrontaliere la animale. 6

În data de 10 iunie 2019 s-a desfășurat la Palatul Parlamentului Conferința la nivel înalt privind bolile transfrontaliere la animale, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. 6

Reuniunea informală a miniştrilor responsabili cu dezvoltarea urbană. 7

În contextul exercitării, de către România, a Președinției la Consiliul Uniunii Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice organizează vineri, 14 iunie 2019, la Palatul Parlamentului din București, reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu dezvoltarea urbană. 7

Întrevederea ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, cu ministrul în exercițiu pentru Europa și afaceri externe al Republicii Albania, Gent Cakaj 8

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a avut astăzi, 10 iunie 2019, o întrevedere cu Gent Cakaj, ministru în exercițiu pentru Europa și afaceri externe al Republicii Albania, aflat în vizită în România. 8

Participarea ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, la masa rotundă „The Europe Next Project – A New Political Ambition for Europe”. 9

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a participat, la data de 11 iunie, la masa rotundă „The Europe Next Project – A New Political Ambition for Europe”, eveniment organizat în cooperare cu Institutul Aspen România și cu German Marshall Fund București, sub egida Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. 9

Simpozionul privind Controlul Cancerului: prevenția primară și screening-ul, raportarea și monitorizarea, elemente cheie al Planului Național de Control al Cancerului – Fiecare contează!. 2

Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Națională, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a fost prezidat de către ministrul român al Sănătății, Sorina Pintea. La dezbateri au participat experți în domeniul combaterii și controlului cancerului din Statele Membre ale UE. 2

Reuniunea Directorilor Generali din cadrul Rețelei Europene pentru Administrație Publică – EUPAN   3

La reuniune au participat aproximativ 70 de reprezentanți la nivel de conducere din administrațiile publice ale statelor membre și din Comisia Europeană, observatori, reprezentanți ai organizatorilor, dar și ai mediului asociativ și universitar din România. 3

#RO2019EU / Oficiali europeni de rang înalt discută, la București, pe tema violenței domestice. 5

Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, a participat, astăzi, la Conferința internațională „Europa fără violență împotriva femeilor și fetelor – Perspective ale Convenției de la Istanbul: Un nou orizont – Schimbarea paradigmei pentru toți factorii de decizie”. 5

Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii și pescuitului la București 6

Reuniunea informală a Consiliului AGRIFISH desfășurată la București a suscitat un interes sporit din partea mediilor internaționale care au comentat pe larg evenimentul, subliniind organizarea de excepție pe care au asigurat-o gazdele și rolul tot mai important pe care îl joacă agricultura românească în economia comună europeană. România, aflată la comanda semestrială a Consiliului Uniunii s-a implicat prin echipa condusă de ministrul Petre Daea în rezolvarea unui mare număr de dosare aflate pe agenda agricolă a Bruxelles-ului. Nu mai puțin de 9 dosare - peste ceea ce au realizat predecesorii Bulgaria și Austria - au fost închise după negocieri conduse cu tact și competență de echipă alcătuită de ministrul român. Presa internațională a subliniat maniera pragmatică și amiabilă în același timp, în care acesta a condus lucrările Consiliului AGRIFISH atât la Bruxelles și Luxemburg cât și ,la București. Jurnaliștii prezenți în capitala României au comentat pe larg desfășurarea reuniunii subliniind aspectele importante ale deciziilor care s-au luat sau care au fost pregătite cu acest prilej.

La France Agricole a consemnat faptul că în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor agriculturii europeni de la București, majoritatea statelor membre au solicitat fixarea bugetului PAC în toamnă, înainte de a conveni asupra modalităților reforma PAC.

Se știe că moții sunt oameni aprigi, care au atât de mult caracter, încât practic n-au nevoie să piardă vremea stând pe gânduri, așa cum ne-a rămas din istorie modelul reprezentat de Avram Iancu. Ei bine, autorul acestei monografii are una dintre cele mai strălucite minți românești din ultima sută de ani. Am parcurs mai multe texte elaborate de generalul Rogojan, care are o anumită obiectivitate, în sensul că nu se jenează să relateze despre o serie de greșeli ale unor importanți demnitari comuniști, întocmai ca și fostul său șef, generalul Iulian Vlad. Ei doi exprimă în scrierile lor sâmburele, miezul tare al doctrinei comuniste, care s-a retras din oficialitate pentru că rămăsese neînțeleasă pentru prea mulți din puținii șefi ai lui Aurel Rogojan, într-o vreme în care progresul tehnic, mai ales, făcea din ce în ce mai cuprinzătoare mintea cetățeanului-standard. Artizanii tranziției au înțeles perfect situația și au distrus învățământul și medicina românească între multe – toate celelalte – compartimente ale vieții civilizate, bazându-se pe faptul că, dacă 28 de ani plătești lefuri de batjocură, este nevoie de 50 de ani după ce reglementezi salarizarea conform cu respectul față de muncă până când slujbașii ajung să-și merite noile salarii deja învechite.
Generalul Rogojan a fost șef de promoție și continuă să fie un mare pedagog atâta timp cât nu este împiedicat să vorbească și să scrie, pentru că aici este adevărata lui vocație : organizator de oameni care știu, au învățat ce anume au de făcut.

Ca în fiecare an, Ambasada Italiei a rezervat oaspeților săi români, împreună cu care a dorit să sărbătorească  Ziua Națională, un cadru sărbătoresc pe gazonul grădinii interioare, agrementat cu delicii culinare și băuturi specifice. Ambasadorul Marco Giungi a pregătit un salut din care nu au lipsit reperele esențiale ale relațiilor bilaterale:

„A trecut un an de cand am sarbatorit Ziua Nationala italiana la Bucuresti. Un an care a fost cu siguranta intens pentru toti, dar mai ales - sa zicem - pentru Romania: initial cu celebrarea centenarului Marii Uniuni si apoi cu primul semestru de presedintie al Consiliului UE si in cele din urma cu vizita recenta a lui Sfințenia Papei Francesco.

În toate aceste ocazii, România a făcut - și face - o treabă excelentă!

A fost un an intens și pentru relațiile bilaterale: vizita de stat a președintelui Iohannis în Italia în octombrie anul trecut a reconfirmat "caracterul special al relațiilor bilaterale". A fost prima vizită de stat în Italia de la revoluția din 1989; prima vizită a unui șef de stat ales în mod democratic din România. Etichetarea ca fiind "istoric", prin urmare, nu este o supraestimare.

Noi, semnatarii acestui apel, ne adresăm actualilor și foștilor membri ai Partidului Social Democrat, simpatizanților acestuia, tuturor celor care împărtășesc valorile social-democrației, precum și celor care consideră că România are nevoie, in continuare, de un partid politic de stânga modern si  puternic.

În fața eșecului politic al PSD în alegerile pentru Parlamentul European, considerăm că este datoria noastră morală să sprijinim principalul partid al stângii să iasă din criza în care se află.

O spunem cu tărie, pentru a evita confuziile: nu suntem o disidență în interiorul PSD, nu dorim să constituim un partid în interiorul partidului. Nu suntem animați de dorința de a dobândi înalte demnități în statul român. Nu suntem noi cei care trebuie să personifice adaptarea PSD la noile realități. Însă, dorim și credem că este posibilă refondarea Partidului Social Democrat, pentru a juca în continuare un rol decisiv pentru progresul României. Misiunea uriașă a reclădirii stângii românești are nevoie de toate resursele umane disponibile, de toate mințile și sufletele oamenilor de stânga. Suntem împotriva oricăror acțiuni de revanșă ori răzbunare. „Să mergem împreună!” este și dorința noastră sinceră.

Ministrul Ştefan-Radu Oprea a prezidat cea de a 51-a reuniune a Consiliului Spațiului Economic European (Bruxelles, 20 mai 2019). 3

Cea de a 51-a reuniune a Consiliului Spațiului Economic European (SEE) a avut loc, la Bruxelles, la data de 20 mai 2019. Uniunea Europeană a fost reprezentată de Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, reuniunea fiind prezidată de ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea. 3

UE adoptă noi norme privind îngrășămintele. 4

Consiliul a adoptat astăzi un regulament care armonizează cerințele pentru îngrășămintele produse din minerale fosfatice și din materii prime organice sau secundare în UE, deschizând noi posibilități pentru producția și comercializarea acestora pe scară largă. 4

Reuniunea informală a miniștrilor mediului din statele membre UE. Teme principale aflate pe agenda discuțiilor: schimbările climatice, biodiversitatea și managementul apelor. 5

1. PROIECTE DE LEGE

1. PROIECT DE LEGE pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Poliţiei Române la Reţeaua Poliţiilor Rutiere din Europa - TISPOL, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile interguvernamentale la care România este parte
2. PROIECT DE LEGE privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
3. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal
4. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare
5. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local
6. PROIECTUL LEGII Resurselor Hidrominerale

Cele mai influente și de succes femei din diverse domenii de activitate au fost premiate în cadrul Galei Capital - Top 100 Femei de succes 2019, o manifestare care recunoaște ambiția și meritele celor mai puternice doamne din țara noastră.

Cu această ocazie, Anca Vlad, președinta Fildas-Catena, a fost desemnată „Cea mai puternică femeie de afaceri” din România. Premiul a fost înmânat de directorul executiv al grupului Capital-Evenimentul Zilei, Virgil Munteanu, directorului general Catena, Alina Marinescu, prezentă la gală alături de Otilia Ostroțki, director general Tonica Group, Daniel Marin, director financiar Fildas-Catena şi Sorin Chirculescu, director marketing Catena.

După înmânarea premiului, Alina Marinescu a citit un mesaj din partea președintei Fildas-Catena, Anca Vlad: „Felicit toate doamnele câştigătoare din această seară, cred în businessul şi în antreprenoriatul feminin românesc, repere şi componente de bază în dezvoltarea României. Mă bucură enorm această recunoaştere a meritelor noastre, suntem mândri şi onoraţi pentru acest premiu, transmit din tot sufletul mulţumirile echipei pentru performanţele obţinute în cei 20 de ani în care farmaciile Catena au devenit brandul numărul 1, 100% românesc, care este mereu alături de români, în acţiunile de promovare a stilului de viaţă sănătos şi în campaniile de caritate şi sociale. Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes în continuare!”.

Liderii europeni actuali se comportă precum înaintașii lor din sec. al XIX-lea

Acum, când Brexit-ul semnalează opțiuni de dezintegrare, chiar dacă mai există state europene (ex.Balcanii de Vest) ce-și manifestă dorința de aderare la Uniunea Europeană, iar în plan internațional se remarcă acțiuni ale unor entități cu pretenții și obiective regionale și globale, este mai mult decât evident că organizația regională interguvernamentală cu sediul în Bruxelles ar fi trebuit să-și reconfigureze structura și funcțiile, chiar să se refondeze, susţine fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Puşcaş într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj. Universitarul clujean atrage atenţia că la o săptămână după întrunirea din România a Consiliului European informal se observă că scena politică și electorală europeană este și mai complicată şi că unii candidați la posturi de top ale instituțiilor din Bruxelles sunt tot mai contestați, chiar dacă, spune Vasile Puşcaş, au sperat la o susținere vizibilă ‘’în conclavul din Sibiu’’. Cât priveşte scrutinul electoral european care se derulează în aceste zile, profesorul Vasile Puşcaş consideră că acesta constituie o ocazie bună pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru o nouă categorie de lideri europeni să transmită mesajul că există o voință populară covârșitoare, dar în același timp realistă, pentru refondarea sănătoasă a Uniunii Europene.

Grigore Arbore ne mai oferă în aceste zile o carte de actualitate stringentă, prin mijlocirea generoasă (inclusiv în plan estetic) a Editurii „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca. Cartea este o adevărată cronică a politicii contemporane planetare și poartă un titlu ca un memento: „Periculoasele derive. Reflecții asupra unui prezent fără viitor”. Autorul constată evoluțiile din politica europeană și mondială și își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea, adesea printre rânduri și, uneori, în mod direct (Finis Europae). Periplul începe cu rădăcinile Europei, detectabile în moștenirea greacă, în lecția lăsată nouă de aceia care ne-au învățat că „suntem cu toții greci” (Shelley, 1822). De la aroganța germană în judecarea Balcanilor, ajungem la colapsul spațiului Schengen și, pornind de la judecata lui Churchill („Balcanii produc mai multă istorie decât pot să consume”), suntem conștientizați de „congelarea Europei” și de necesitatea unei „alternative a decongelării”. Lecțiile istoricilor de marcă nu lipsesc și se concretizează în „coridoarele de civilizație” teoretizate cu mai multe decenii în urmă de Răzvan Theodorescu, lecții care au condus la proiectul grandios al lui De Gaulle, reieșit din faimoasa formulare „Europa de la Atlantic la Urali”. Este invocat și Nicolae Iorga, prevestitorul, acela care spunea încă din 1928 că națiunile sunt organisme care au rolul lor autonom, dar că postura aceasta „nu dezminte nevoia unui organism unitar”.

Președintele Iohannis a mai săvârșit o mitocănie: nu a invitat-o și pe Președinta Consiliului UE, primul ministru român Viorica Dăncilă, la Summitul de la Sibiu. Astfel a internaționalizat nu atât lupta politică internă din România, cât mai ales lipsa de stil, de suplețe, de sofisticare, de civilitate, de bun simț și de bun gust cu care azi la noi se poartă aceasta.

TUPEUL PREZIDENȚIAL SCANDALIZEAZĂ ROMÂNIA

Ineleganța, cu care cândva ne-a surprins dar cu care între timp ne-a obișnuit urmașul Grupului Etnic German, a generat o furtună în opinia publică românească.

Românii, în zdrobitoarea lor majoritate (inclusiv cei care nu sunt membri sau simpatizanți PSD) îi cer lui Klaus Iohannis repararea ofensei. Puțini știu că problema cu adevărat gravă nu este refuzul invitației. Dl Iohannis nu are, de fapt, nici o calitate pentru a invita pe cineva la reuniunea unei instituții europene pe care nu o prezidează. Gravă cu adevărat este împrejurarea că, potrivit Constituției României, Președintele Republicii nu are competențe executive care să îi legitimeze însăși participarea proprie la Consiliul European.

În zilele de 23-25 aprilie 2019 a avut loc cea de a opta Conferință de la Moscova privind securitatea internațională. Aceasta este una dintre cele mai importante reuniuni internaționale anuale de acest fel, similară ca amploare și agendă Conferinței asupra securității de la München.

ETERNA DORINȚĂ A RUSIEI DE PARITATE CU OCCIDENTUL 

Organizându-o, în mod evident Ministerul Apărării Federației Ruse (căci acesta a fost gazda evenimentului) a dorit să arate că și în afara spațiului euro-atlantic există preocupări pentru securitatea colectivă și că, mai mult decât atât, există și idei puse în discuție dintr-o perspectivă care refuză egoismul și egocentrismul occidental.

Unul dintre mesaje clar emis a fost că securitatea este incompatibilă cu aroganța și unilateralsimul. Nu numai că unilaterlasimul s-a dovedit neviabil (fapt admis azi și de Președintele Donald Trump), dar, spune Moscova, nici un model de ordine globală conceput și impus unilateral nu are cum dura. Putem împărtăși, oare, o asemenea teză?!