Publicat: 16 Iulie, 2019 - 20:01

Ministerul Agriculturii a prezentat într-o conferință de presă bilanțul președinției Consiliului AgriFish din cadrul mandatului rotativ al României. Strânse laolaltă și puse pe căprării și în ordine cronologică, documentele care refac traseul acestei misiuni unice au fost plasate întru un safe de o tonă și jumătate și sigilate pentru a conserva parcursul României de  către cei care au deținut timp de șase luni responsabilitatea agriculturii europene și a proceselor care îi consolidează viitorul. Se află acolo cele 11 dosare închise de la începutul mandatului (față de cele patru prevăzute inițial în foaia de parcurs) cu numele celor care au contribuit la rezolvarea lor, relatările reuniunilor și ale manifestărilor pe domenii, tabelul cronologic al comunicărilor dintre București și Bruxelles, imaginile foto și video ale reuniunilor organizate și derulate de către responsabilii din echipele românești. Conținutul safe-ului s-e completat din mers printr-un Jurnal de bord riguros întocmit, iar la finele mandatului ministrul a semnat un proces verbal de clasare, orice intervenție ulterioară fiind condiționată de o aprobare specială. Bilanțul din conferința de presă s-a dovedit a fi unul spectaculos și surprinzător pentru cei care nu au putut urmări în de aproape derularea evenimentelor, și a evidențiat un efort excepțional bazat pe o riguroasă pregătire demarată cu un an înainte de preluarea președinției, interval folosit pentru pregătirea și familiarizarea cu procedurile europene a celor care urmau să preia ștafeta de la predecesorii austrieci.

Bănuiesc că Ministerul Agriculturii nu este singurul în care a avut loc această operațiune menită să construiască memoria instituțională a unui eveniment unic în istoria noastră. Or fi făcut-o și alții, poate mai puțin riguros decât a făcut-o scrupulosul ministru al agriculturii, persoană literalmente obsedată de ordine, disciplină și performanță. Dar Petre Daea este primul care a dezvăluit-o public în toată complexitatea ei, punând o cărămidă informațională la edificiul integrării noastre europene. Căci dacă vorbim despre așa ceva, la peste 10 ani de la aderare, președinția aceasta este primul exercițiu complex de cunoaștere și familiarizare prin acțiune directă cu mecanismele comunitare. Dispunem deja de un important eșalon (vreo 500 de oameni doar de la Ministerul Agriculturii) care s-au școlit literalmente la pupitrele acestei veritabile universități a progresului. Deja, după aceste șase luni România se poate considera cu adevărat integrată, ca membru cu drepturi și competențe depline al Uniunii Europene.

Cred că un astfel de exercițiu, la nivelul tuturor ministerelor implicate, ar fi putut constitui baza unei evaluări reale a competențelor din administrație și un criteriu de bază pentru eventuale modificări din structura executivă. Și poate că nu e târziu ca premierul să solicite tuturor colaboratorilor săi să depună întru un safe (mai cuprinzător, desigur, decât cel folosit la MADR) a întregii documentații referitoare la serviciul rotativ românesc. Ar fi cea mai completă și mai sugestivă demonstrație de competență și de forță a capacității țării de a guverna Uniunea în intervalul de timp pe care constituția acesteia ni l-a pus la dispoziție. Și cel mai complet și mai convingător raport de activitate al unei campanii începute sub semnele întrebării (puse iresponsabil chiar de responsabili din interior) și finalizat într-o manieră demnă de tot respectul.

P.S. La conferința de presă o jurnalistă a întrebat îngrijorată dacă edificiul vechi de 100 de ani al ministerului este capabil să suporte greutatea safe-ului fără să se producă o catastrofă. Ar fi, desigur, un argument ca să nu se repete un astfel de exercițiu periculos...

Topic: 

Format: 

Rubrici: