17 octombrie 2021

Săptămâna conştientizării importanţei donării de plasmă

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Săptămâna conştientizării importanţei donării de plasmă este marcată anual, pe plan internaţional la începutul lunii octombrie, pentru a creşte gradul de informare şi educare a populaţiei asupra importanţei acestei componente a sângelui. Pe parcursul acestei săptămâni, se organizează evenimente şi acţiuni de comunicare care îşi propun să le mulţumească donatorilor de plasmă din întreaga lume pentru contribuţia lor în salvarea de vieţi omeneşti şi să încurajeze promovarea activităţii de donare de plasmă. De asemenea, se doreşte atragerea atenţiei asupra importanţei plasmei în dezvoltarea de medicamente care uneori, reprezintă unica şansă la viaţă pentru cei care suferă de afecţiuni precum imunodeficienţele primare şi secundare, neuropatii, boli autoimune, hemofilie sau boli rare.

Ce este plasma şi ce sunt terapiile derivate din plasmă?

Plasma este cea mai mare componentă a sângelui uman, însumând aprox. 55 % din total sânge şi conţine apă, săruri, enzime, anticorpi şi alte proteine. Este compusă în proporţie de 90% din apă şi reprezintă un mediu de transport pentru celule şi alte substanţe vitale pentru corpul uman. Plasma îndeplineşte la nivelul organismului funcţii multiple, precum coagularea sângelui sau tratarea unor boli.

Din plasmă, prin prelucrarea şi fracţionarea acesteia se pot obţine terapii de care au nevoie în prezent aproximativ 300.000 de pacienţi la nivelul Uniunii Europene.

Deficitul de plasmă necesară pentru a acoperi întreaga nevoie la nivelul Uniunii Europene este de 3,8 milioane litri, iar pandemia de coronavirus a afectat drastic activitatea de donare şi colectare de plasmă.

„În acest context, este important să le explicăm oamenilor de ce este atât de important să doneze plasmă, deşi este poate o componentă sanguină mai puţin cunoscută publicului larg, spre deosebire de donarea de sânge. Din plasma donată şi apoi prelucrată şi fracţionată se pot obţine medicamente importante pentru mulţi pacienţi, precum imunoglobulinele, albumina sau factorii de coagulare a sângelui. Spre exemplu, sunt necesare 130 de donări pentru a obţine tratamentul necesar unui pacient cu imunodeficienţă primară pentru un an, sau 1200 de donări în cazul unui pacient hemofilic. Având în vedere caracterul unic al plasmei este nevoie de o perioadă de prelucrare de 7 – 12 luni de la momentul donării până la momentul în care medicamentul este pregătit pentru administrare către pacient. Dorim să atragem atenţia asupra importanţei donării de plasmă şi să încurajăm dezvoltarea unor soluţii sustenabile care să răspundă cererii din ce în ce mai mari de plasmă care există la nivelul Europei, dar şi să le mulţumim donatorilor pentru suportul lor vital,” a afirmat Rozalina Lăpădatu, preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

„Este important să atragem atenţia asupra importanţei realizării centrelor de colectare de plasmă în România şi certificarea lor în reţeaua europeană Plasma Master File. Modificarea legislaţiei şi încurajarea deschiderii de centre de colectare de plasmă pot fi soluţiile care să scadă dependenţa României de produsele derivate din plasmă importate din alte ţări europene. Colectarea de plasmă în România şi fracţionarea ei în fabrici autorizate va asigura necesarul de imunoglobuline şi alte produse derivate din plasmă pentru pacienţii români, astfel încât să evităm pe viitor o nouă criză de aprovizionare cu imunoglobuline”, a declarat Otilia Stângă, preşedinte al Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune s-a înfiinţat din dorinţa de a oferi sprijin persoanelor şi familiilor celor afectaţi de aceste boli. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi http://www.apaa.ro/

Contact:
office@apaa.ro

Pentru mai multe informaţii despre Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare – ARPID, vizitaţi http://arpid.ro/