13 aprilie 2021

Scrisoare comună către guvernele europene pentru a reduce impactul major al pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cancer

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, peste 290 de organizații din întreaga Europă au tras un semnal de alarmă asupra impactului major pe care pandemia îl are asupra persoanelor care trăiesc cu diverse afecțiuni, în special asupra persoanelor cu cancer. Într-o scrisoare comună, sub egida Coaliţiei Europene a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), semnatarii solicită guvernelor să își ia angajamentul că vor investi în prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului. Totodată, organizațiile își exprimă interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer. Acestui demers s-a alăturat și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), împreună cu alte organizații din România, printre care Fundația Renașterea și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Extragem din scrisoarea menționată anterior date de interes:
Înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienții și-au asumat un rol mai activ în prevenția primară și secundară și în propria îngrijire, în timp ce calitatea serviciilor medicale s-a îmbunătățit, mai multe tratamente devenind disponibile1,2,4. Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ a demonstrat că întârzierile în tratament pot avea un efect negativ 5.
“În ceea ce privește România, și noi ne confruntăm cu o scădere a numărului de cazuri noi diagnosticate în 2020. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, anul trecut au fost diagnosticate cu cancer 49.593 de persoane față de 59.606 persoane în 2019, ceea ce însemna o scădere cu 17% a diagnosticărilor în 2020, altfel spus circa 1 din 6 pacienți a rămas potențial nediagnosticat cu cancer în 2020. Sunt mai mulți factori ce au condus la acest rezultat îngrijorător, de exemplu în cazul cancerului pulmonar, pacientul cu suspiciune de cancer se confrunta cu limitarea accesului la investigații de diagnostic. Datele ne arată că numărul de bronhoscopii în scop diagnostic efectuate în 2020 în principalele centre oncologice din țară a scăzut, cu valori cuprinse între 12% și chiar 58%, comparativ cu numărul bronhoscopiilor efectuate în anul 2019 în unitățile respective. Acestea arată o substanțială variabilitate regională de acces al pacienților, dar și diferențe în capacitatea instituțională a diferitelor centre de a surmonta barierele de acces asociate pandemiei”, declară Cezar Irimia, Președinte FABC, analizând date primite de la centre oncologice din țară. “Aceeași tendință de scădere o întâlnim și în ceea ce privește numărul cazurilor noi de cancer de sân. În lipsa accesului la analize de diagnostic sau, în anumite situații, la tratamente chirurgicale, s-a pierdut oportunitatea depistării și tratării cancerului în stadii incipiente, iar acum multe femei se confruntă cu realitatea cruntă de a avea un cancer în stadiu avansat cu prognostic mai rezervat. Înțelegem presiunea care există asupra sistemelor de sănătate, însă este imperios necesar să colaborăm și să nu lăsăm pandemia COVID-19 să anuleze progresul înregistrat în ultimul deceniu în lupta împotriva cancerului”, adaugă acesta.

Pentru a schimba situația curentă organizațiile semnatare ale scrisorii menționate anterior solicită guvernelor europene:

1. Să se asigure că pacienții pot accesa în siguranță servicii de diagnostic și tratament
Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19 astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise.
2. Să identifice și să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului și să creeze soluții pentru a atenua acest impact
3. Să asigure resursele necesare in mod adecvat si în condiții de siguranță, pe termen lung

La nivel național, măsurile urgente care se impun pentru a îmbunătății accesul la diagnostic și tratament sunt:

1. Crearea în sistemul de sănătate circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise
2. Stabilirea unui pachet integrat de investigații, astfel încât să se înlăture suspiciunea de boala sau să se realizeze referirea pacientului în vederea diagnosticării cu certitudine şi inițierea precoce a tratamentului potrivit;
3. Elaborarea și implementarea în cel mai scurt timp a unui Plan Național de Cancer, respectând pilonii Planului de Cancer European (EU Beating Cancer Plan): (1) prevenție și educație pentru sănătate; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare şi tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.
4. Implementarea registrelor de cancer
5. Optimizarea parcursului pacienților de la suspiciunea de cancer la diagnostic, tratament și monitorizare. De exemplu, în cazul cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, cu cea mai ridicată mortalitate, este necesară stabilirea unui parcurs clar al pacientului de la primul contact cu medicul specialist şi până la diagnosticare și tratament
6. Includerea echipei multidisciplinare virtuale în Normele la Contractul Cadru

 

Referințe:
1. Hashim, D., Boffetta, P., La Vecchia, C., Rota, M., Bertuccio, P., Malvezzi, M. and Negri, E., 2016. The global decrease in cancer mortality: trends and disparities. Annals of Oncology, 27(5), pp.926-933.
2. Cancer.org. 2018. Facts & Figures 2018: Rate Of Deaths From Cancer Continues Decline. [online] Available
at:https://www.cancer.org/latest-news/facts-and-figures-2018-rate-of-deaths-from-cancer-continues-decline.html [Accessed 2 October 2020].
3. Richards, M., Anderson, M., Carter, P. et al. The impact of the COVID-19 pandemic on cancer care. Nat Cancer 1, 565–567 (2020).https://doi.org/10.1038/s43018-020-0074-y. Accessed September 2020.
4. De Vincentiis, L., Carr A., Mariani, M., Ferrara, G., 2020. COVID‐19 and Oncology: Service transformation during pandemic: [online]. Available at: https://jcp.bmj.com/content/early/2020/06/19/jclinpath-2020-206833. [Accessed August)
5. https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/Buletin-informativ-Principalii-indicatori-ai-cunoasterii-sanatatii-2020.pdf

Despre FABC
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC prezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 26 asociaţii care activează pe plan local la nivelul judeţelor. Detalii – Lista Asociații Membre. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: www.fabc.ro.

 

 

Scrisoarea

Stimate domnule Președinte,

Pandemia  COVID-19 a zdruncinat lumea noastra și sistemele de sănătate și a avut un impact major asupra persoanelor care trăiesc cu diverse afecțiuni, în special cu cancer. Recunoaștem că acest impact se extinde mult dincolo de screening-ul și îngrijirea cancerului; cu toate acestea, dorim să atragem atenția asupra câtorva dintre problemele pe care le-am observat în comunitatea noastră.

Înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienții și-au asumat un rol mai activ în prevenția primară și secundară și în propria îngriijire, în timp ce calitatea serviciilor medicale s-a îmbunătățit, mai multe tratamente devenind disponibile1,2. Pandemia COVID-19 a perturbat grav depistarea cancerului și serviciile de îngrijire la nivel global3: în 2020 s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 40% a numărului de diagnosticări de cazuri noi de cancer4. Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ a demonstrat că întârzierile în tratament pot avea un efect negativ 5.

Realizăm că sistemele de sănătate sunt supuse unei presiuni fără precedent din cauza pandemiei COVID-19 și că această criza sanitară globală nu s-a încheiat încă, însă datele ne arată că trebuie să luăm măsuri pentru a aborda în mod proactiv problemele legate de îngrijirea cancerului dacă dorim să continuăm să îmbunătățim rezultatele.

Noi, organizațiile care luptă împotriva cancerului, suntem gata să sprijinim autoritățile în efortul de a ajuta pacienții cu cancer la nivel global. Pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer, guvernele ar trebui:

  1. Să se asigure că pacienții pot accesa în siguranță servicii de diagnostic și tratament

Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise și, acolo unde este posibil, să ofere modalități alternative de tratament, precum administrarea tratamentului, de exemplu chimioterapia,  la domiciliu, dacă furnizorul de servicii medicale și pacientul sunt de acord să contribuie astfel la protejarea pacienților. Autoritățile sanitare ar trebui să comunice gama de acțiuni întreprinse pentru a atenua temerile pacienților cu privire la COVID-19 și starea lor, inclusiv măsurile adecvate pentru combaterea complicațiilor legate de cancer precum tromboza asociată cancerului, bolile cardiovasculare, sănătatea mintală, durerea, malnutriția și multe altele.1 Screening-ul, programele de evaluare a sănătății și alte mijloace de diagnosticare precoce a cancerului trebuie, de asemenea, restabilite și sprijinite, ca și eforturile de informare a populației cu privire la acestea.

 

  1. Să identifice și să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului și să creeze soluții pentru a atenua acest impact

 

Aceast lucru înseamnă colectarea și analizarea datelor despre pacienții care nu au fost diagnosticați în 2020, modelarea cererii suplimentare de servicii medicale ce ar fi fost generate de cazurile nediagnosticate și programările anulate. În plus, este de investit în forța de muncă și în capacitatea fizică pentru a satisface această cerere, având în vedere creșterea probabilă a numărului de pacienți diagnosticați într-un stadiu avansat al bolii. Avem deja câteva date analizate disponibile și suntem dispuși să vă oferim toata documentatia relevanta.

  1. Să asigure resursele necesare în mod adecvat și în condiții de siguranță pe termen lung

Pacienții trebuie să fie în centrul atenției atunci când se iau măsuri pentru a reconstrui și a îmbunătăți serviciile de îngrijire a cancerului. Aceasta înseamnă eforturi pentru dezvoltarea îngrijirilor multidisciplinare, pentru tratarea cancerului și a simptomelor asociate (așa cum este descris mai sus). Diagnosticul precoce al cancerului trebuie accelerat, iar adoptarea inovației în îngrijirea și tratamentul cancerului trebuie să aibă loc în mod amplu și dinamic pentru a contracara regresul din 2020. Este necesar să se depună toate eforturile pentru a ne asigura că serviciile de îngrijire a cancerului nu vor fi perturbate de eventuale măsuri de austeritate viitoare, cunoscând că cheltuielile cu managementul cancerului cancerul au fost stabile în ultimele decade.7 Efectele potențiale ale COVID-19 asupra îngrijirii cancerului ar putea fi resimțite pe termen lung, nu doar în anul/perioada pandemică în curs,  pe fondul diagnosticarii în faze avansate și forței de muncă intens solicitată. Suntem gata să colaborăm cu autoritățile pentru a crește accesul la serviciile de îngrijire a cancerului în țara dvs., cu resursele și expertiza noastră.

Astăzi, dorim ca toate guvernele să aducă o contribuţie esenţială spunând:

„Ne luam angajamentul și vom investi în prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului.”

Noi, semnatarii acestei scrisori, ne exprimăm interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer.

 

Semnatura,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Referințe:

  1. Hashim, D., Boffetta, P., La Vecchia, C., Rota, M., Bertuccio, P., Malvezzi, M. and Negri, E., 2016. The global decrease in cancer

mortality: trends and disparities. Annals of Oncology, 27(5), pp.926-933.

  1. Cancer.org. 2018. Facts & Figures 2018: Rate Of Deaths From Cancer Continues Decline. [online] Available

at: https://www.cancer.org/latest-news/facts-and-figures-2018-rate-of-deaths-from-cancer-continues-decline.html [Accessed 2 October

2020].

  1. Richards, M., Anderson, M., Carter, P. et al. The impact of the COVID-19 pandemic on cancer care. Nat Cancer 1, 565–567 (2020).

https://doi.org/10.1038/s43018-020-0074-y. Accessed September 2020.

  1. De Vincentiis, L., Carr A., Mariani, M., Ferrara, G., 2020. COVID‐19 and Oncology: Service transformation during pandemic: [online]

Available at: https://jcp.bmj.com/content/early/2020/06/19/jclinpath-2020-206833. [Accessed August 2020]

  1. Hanna, T., King, W., Thibodeau, S., Jalink, M., Paulin, G., Harvey-Jones, E., O’Sullivan, D., Booth, C., Sullivan, R., Aggarwal, A.,

2020 Mortality due to cancer treatment delay: systematic review and meta-analysis [online], Available at:

https://www.bmj.com/content/371/bmj.m4087

6.Joint statement, Making cancer-related complications and

comorbidities an EU health priority [online] Available at: https://ecpc.org/wp-content/uploads/2020/07/Final -Cancer-Comorbidities-

Joint-statement-1.pdf

  1. Hofmarcher, T. et al. (2019), Comparator Report on Cancer in Europe 2019, IHE Report 2019:7. IHE: Lund, Sweden

https://ihe.se/wp-content/uploads/2020/10/IHE-Report-2019_7_.pdf