Publicat: 12 August, 2020 - 18:06
Share

Tradiţionalele curse pe Dunăre între Brăila şi Galaţi vor fi reluate în luna septembrie, după o pauză de 30 de ani, cu o şalupă achiziţionată cu fonduri europene de Primăria Brăila, a anunţat, miercuri, edilul municipiului, Marian Dragomir.

"În momentul de faţă, şalupa este ancorată lângă nava 'Lacu Sărat'. Ne-a venit şi confirmarea denumirii ei de la Registrul Auto Naval, urmează o procedură simplă pentru punerea ei în trafic. Numele ei va fi 'Chira Chiralina', este un nume care are legătură cu istoria municipiului Brăila. Am avut o discuţie telefonică cu domnul primar al municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, care mi-a confirmat că ne va asigura un ponton la care nava să poată acosta la Galaţi, iar pe sistem de reciprocitate şi primăria municipiului Brăila va asigura Primăriei Galaţi un ponton. Cursele Brăila-Galaţi vor fi efectuate o dată pe săptămână", a declarat, într-o conferinţă de presă, Marian Dragomir.

Nava are 24 de locuri pentru pasageri şi, în afară de cursele Brăila-Galaţi, va mai efectua contra cost plimbări în rada Portului Brăila, curse către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sau va putea fi închiriată unor grupuri de persoane.

"În afara curselor regulate Brăila-Galaţi, vor mai fi curse pentru cei care vin în vizită şi vor să facă o plimbare foarte scurtă în rada Portului Brăila, aceste curse vor costa maxim 10-15 lei de persoană şi vor avea o durată de aproximativ 30 de minute. Vor mai putea fi organizate către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi vor putea fi făcute solicitări pentru închirierea şalupei de către grupuri de persoane", a explicat Dragomir.

Botezată "Chira Chiralina", în amintirea femeii simbol a Brăilei, făcută celebră de Panait Istrati, şalupa a fost construită într-un şantier naval din Constanţa, are o lungime de 16 metri şi o capacitate de 25 locuri.

Primarul Brăilei a precizat că preţurile vor fi accesibile pentru toată lumea şi vor reflecta doar costul combustibilului şi plata salariul personalului de pe şalupă.

"Eu cred că foarte mulţi brăileni îşi doresc să se plimbe pe Dunăre. Sunt cei un pic nostalgici, care îşi aduc aminte de acele curse regulate între Brăila şi Galaţi. De asemenea, sunt foarte mulţi tineri care nu s-au plimbat niciodată cu şalupa pe Dunăre şi se uită doar la cei care au bărci private. Primăria municipiului Brăila va da tuturor posibilitatea ca, în baza unui bilet, care reflectă doar costul combustibilului şi salariul personalului de pe acea şalupă, să poată să se plimbe pe Dunăre. Vorbim până la urmă de promovarea oraşului, de o activitate suplimentară pentru petrecerea timpului liber pentru cei care vin şi aleg Dunărea ca zonă de recreere", a spus Marian Dragomir.

Investiţia a fost acoperită aproape integral din fonduri europene nerambursabile, accesate prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, valoarea totală de realizare a şalupei fiind de 975.000 lei, din care 907.500 lei reprezintă fonduri europene, iar 67.000 lei contribuţia Primăriei Brăila, de la bugetul local.

În ceea ce priveşte numele dat şalupei, Marian Dragomir a precizat că "trebuia să existe o poveste, o legendă care să dea o notă de mister, de care să-ţi aduci aminte mereu cu plăcere".

"Deşi personajul este, în marea majoritate a cazurilor, asimilat cu cel din nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în realitate, legenda Chirei Chiralina este foarte veche, fiind un fel de piatră de temelie metaforică a Brăilei. Când vine vorba despre Chira Chiralina, puţini sunt cei care gândesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea din nuvela omonimă a genialului scriitor român Panait Istrati. Şi, totuşi, cercetările făcute de specialiştii în literatură şi folclor arată că povestea Chirei Chiralina, femeia considerată în zilele noastre simbolul Brăilei, este cu mult mai veche decât se crede. Cartea istratiană de mare succes popularizează o fascinantă făptură de curtezană, total îndepărtată de prototipul folcloric, dar pe gustul erotismului epocii. 'Este o fiinţă iradiind tinereţe şi dor de viaţă, pasionată de dragoste, voluptuoasă, firească şi misterioasă ca însăşi natura'. În ultimele două secole, au fost publicate nu mai puţin de 16 variante ale baladei Chira Chiralina", a completat Dragomir.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: