24 ianuarie 2022

Șef Serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Timiş, trimis în judecată de către DNA

Distribuie pe rețelele tale sociale:

În cauza mediatizată prin comunicatul 752/VIII/3 din 9 noiembrie 2020, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată,

sub control judiciar, a inculpatului LIHOR-LAZA LASZLO ANDRAS, la data faptelor şef Serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Timiş, pentru comiterea infracţiunilor de:

– luare de mită în formă continuată,
– fraudă informatică în formă continuată,

– fals informatic în formă continuată,

Precum şi în stare de libertate, a 25 persoane în sarcina cărora s-a reţinut comiterea unor infracţiuni de: dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la infracţiunea de fraudă informatică, complicitate la infracţiunea de fals informatic.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut în esenţă următoarea stare de fapt:

În perioada 2013-2020, în exercitarea funcţiei de şef al Serviciului Evidenţă Drepturi Persoane cu Dizabilităţi din cadrul D.G.A.S.P.C. Timiş, inculpatul Lihor-Laza Laszlo Andras ar fi pretins şi primit de la mai multe persoane (o parte din ele inculpate în prezenta cauză), prin intermediari, sume de bani cu titlul de mită, cuprinse între 500 – 2.600 de euro/persoană, primind în total 51.195 euro, pentru a întocmi formalităţile necesare obţinerii indemnizaţiei de încadrare în grad de handicap, în condiţiile în care acestea nu erau îndreptăţite să beneficieze de aceste drepturi.

Concret, inculpatul ar fi introdus pe nedrept în sistemul informatic al D.G.A.S.P.C Timiş datele reale ale unui număr de peste 491 de falşi beneficiari de certificate de încadrare în grad de handicap vizual grav cu asistent personal /însoţitor (29 fac obiectul prezentului dosar), în scopul introducerii acestora la plată ca şi cum ar fi deţinătorii unor certificate autentice de încadrare în grad de handicap vizual, eliberate în mod real.

Obţinerea pe nedrept de certificate de încadrare în grad de handicap, în maniera expusă anterior, a devenit de notorietate, motiv pentru care persoane din alte judeţe şi-au stabilit provizoriu reşedinţa în judeţul Timiş, pentru a putea obţine un astfel de certificat (ex. din judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, etc.).

Acele documente fac ca beneficiarii lor să obţină indemnizaţii de încadrare în grad de handicap care nu li se cuvin, dar şi alte facilităţi conferite de lege, prejudiciul adus bugetului de stat, fiind de 5.362.895 euro, din care suma de 1.395.781 lei este reţinută pentru un număr de 29 de falşi beneficiari care fac obiectul prezentului dosar, iar faţă de restul falşilor beneficiari se continuă urmărirea penală.

Precizăm că, mare parte din falşii beneficiari de prestaţii sociale ca urmare a încadrării nereale în grad de handicap, fie nu au avut niciodată un loc de muncă în România, fie lucrează în străinătate, fie lucrează în instituţii publice, chiar din domeniul medical, şi nu achită niciun fel de contribuţii la bugetul de stat. Mai mult, o parte dintre aceştia deţin în acelaşi timp şi permis de conducere auto şi circulă pe drumurile publice.

De asemenea, din cercetări a mai rezultat că, începând cu luna martie 2020 (pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă) persoane care ar fi obţinut în mod ilegal certificate de încadrare în grad de handicap ar fi depus la primăriile de domiciliu (din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Bistriţa Năsăud) documentaţia necesară şi pentru obţinere de facilităţi acordate pentru prevenirea şi combaterea infectării cu virusul „SARS-CoV2-(COVID 19)”.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, D.G.A.S.P.C. Timiş şi Consiliul Judeţean Timiş s-au constituit părţi civile în cauză.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiş cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul Direcţiei de Operaţiuni Speciale, I.P.J. Timiş şi Direcţiei Generale Anticorupţie.

Anterior, procurorii anticorupţie au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu trei inculpaţi în sarcina cărora s-a reţinut comiterea unor infracţiuni de: dare de mită, complicitate la infracţiunea de fraudă informatică, complicitate la infracţiunea de fals informatic.

În prezenţa apărătorilor aleşi, inculpaţii au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora, respectiv:

– 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,

– 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,

– 1 an şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Facem precizarea că trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Menţionăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Comunicat de presă – Direcţia Naţională Anticorupţie