Publicat: 19 Octombrie, 2016 - 12:00
Share

Parlamentul European a găzduit, marți, la Bruxelles, la inițiativa deputatului european Iuliu Winkler, masa rotundă cu tema 'Sistemul de protecție specială a copilului — Schimb de bune practici la nivelul UE'.

Sistemul de protecție socială se află în competența statelor membre, dar cu toate acestea este bine să cunoaștem bunele practici care ar putea oferi soluții pentru problemele cu care se confruntă, mai ales după 2012, reprezentanții societății civile din România care activează în domeniul protecției copilului, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, în deschiderea dezbaterilor. Potrivit acestuia, prima mare problemă rezultă din faptul că nu este clară relația dintre stat și societatea civilă.

'Statul nu are încredere nici în cetățenii săi, nici în ONG-uri. Statul crede că este doar o chestiune de timp până se adeverește că cetățenii săi au încălcat legea, iar ONG-urile au chiar motive ascunse în activitatea lor. Statul predă foarte greu din responsabilitățile sale din domeniul social, pe care, de altfel, nu poate să-l coordoneze într-un mod eficient. Iar atunci când, totuși, predă din responsabilități, se uită cu suspiciune la ONG-uri, la biserici, nu asigură fondurile necesare și printr-o birocrație inumană subminează activitatea acestora. Bojte Csaba (preot franciscan, fondatorul Fundației 'Sfântul Francisc' din Deva — n.n.) are o zicală bună: nu poți să aștepți ca statul să se decidă dacă ai voie să dai de mâncare unui copil care stă în fața porții tale și căruia îi este foame, pentru că acesta va muri de foame așteptând decizia. Practic, în România, nu există o tradiție în privința relației dintre stat și societatea civilă, și nici ultimii 27 de ani nu au adus clarificări în această relație astfel încât statul să vadă un partener în societatea civilă, în biserici', a precizat Kelemen Hunor. El a mai arătat că a doua mare problemă o reprezintă legislația.

'Legislația din domeniul social a fost foarte haotică timp de 27 de ani. Nu există o strategie pe baza căreia să se fi putut lucra sau pe care clasa politică să o fi putut folosi eficient. Este nevoie de reforme radicale în sistemul social. De aceea, este foarte important să cunoaștem care sunt procedurile și practicile în statele europene. Nu trebuie să inventăm noi roata. Există bune practici care merită să fie preluate, iar printr-un astfel de proces se pot consolida niște valori fără de care nu se pot pune bazele unei relații noi între statul român și sfera civilă. Este nevoie de un parteneriat bazat pe încredere, este nevoie ca statul să aibă încredere în sfera civilă, iar pe lângă responsabilități, să aloce și resurse financiare care pot fi utilizate rapid și eficient. Considerăm că în domeniul social nu trebuie folosit același proces de achiziții publice ca pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru că nu pot fi supuse acelorași reglementări îngrijirea copiilor săraci sau bolnavi și construirea autostrăzilor', a explicat Kelemen Hunor.

În intervenția sa, Maria Estebanez, expert al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), a subliniat importanța creșterii gradului de implicare a organizațiilor societății civile și a sectorului privat, ca furnizor de servicii, în sistemul de protecție a copilului. Potrivit expertului FRA, statul ar trebui să încurajeze organizațiile societății civile să dezvolte alternative la sistemul public de protecție și îngrijire a copiilor aflați în situații de vulnerabilitate (orfani, din familii defavorizate, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate etc.). Maria Estebanez a mai arătat că, din păcate, de multe ori politicile naționale în domeniul protecției și drepturilor copilului nu sunt acompaniate de planuri concrete de acțiune sau de alocări financiare adecvate la nivel local și regional. Ea a adăugat că, în curând, vor apărea versiunile în română și maghiară ale Manualului de legislație europeană în privința drepturilor copilului realizat de FRA.

La rândul său, Bojte Csaba a vorbit despre importanța pe care o are un mediu familiar și iubitor în dezvoltarea armonioasă a unui copil și în pregătirea lui pentru a deveni un adult responsabil. El a prezentat diferitele domenii în care activează Fundația 'Sfântul Francisc' din Deva. Astfel, aceasta sprijină copiii nevoiași care trăiesc în propriile lor familii, organizează programe after-school în centre de zi pentru copiii care provin din familii sărace și îi ia în îngrijire în căminele fundației pe cei cărora familiile nu le pot oferi nici un sprijin. În opinia părintelui franciscan, abia la acest nivel, al ocrotirii copiilor în cămine, este nevoie de implicarea statului.

'Cu ce drept vin autoritățile și contestă inițiativele noastre bine intenționate', s-a întrebat Bojte, acuzând o birocrație sufocantă care îngreunează procesul de ajutorare a copiilor aflați în situații limită din punct de vedere al vulnerabilității sociale. 'Dacă iau copilul (instituționalizarea lui într-un cămin al fundației — n.n.) după septembrie, acesta pierde anul școlar, așa prevede legislația', a dat părintele franciscan un exemplu cu privire la birocrația excesivă. 'Nu numai orfanii sunt orfani. (...) Dacă un copil este în pericol din punct de vedere psihic, fizic sau moral, atunci, acel copil este orfan și trebuie ajutat de organizații civile sau instituții publice. (...) Fundația 'Sfântul Francisc' din Deva așteaptă și o soluție ca să poate da burse copiilor care trăiesc în condiții grele, nu sunt orfani, dar au nevoie de sprijin', a mai spus Bojte Csaba.

Europarlamentarul Csaky Pal, membru în Intergrupul pentru Drepturile Copilului, a vorbit, în intervenția sa, despre criza morală pe care o traversează Europa. Referindu-se la tema mesei rotunde, el a spus că meritul întâlnirii constă, în primul rând, în faptul că cei prezenți pot să se asigure că activitatea lor este importantă și că lucrează pentru un viitor mai bun.

În calitatea sa de gazdă și moderator al discuțiilor, Iuliu Winkler a subliniat că masa rotundă cu privire la sistemul de protecție specială a copilului este un bun exemplu al faptului că UDMR își urmărește obiectivele la toate cele trei niveluri politice, respectiv la Bruxelles, la București, dar și la nivel local.

'Din punct de vedere al protecției copilului, statul român are filozofia, potrivit căreia, aceștia trebuie să crească în propriile familii sau în familii adoptive. Tocmai de aceea, majoritatea ONG-urilor care se ocupă de protecția copiilor sunt prinse într-o birocrație excesivă. La aceasta se adaugă și un cadru legal depășit, care este foarte rigid în privința situației juridice a unui minor care devine orfan sau trăiește în condiții grele', a afirmat, la rândul său, deputatul UDMR Molnar Zsolt. El a adăugat că UDMR a lansat o inițiativă legislativă care ar rezolva problemele legate de statutul juridic al copiilor care trăiesc în cămine și ar introduce o nouă instituție — internatul social — care ar putea oferi educație copiilor care nu sunt orfani, dar provin din familii cu probleme sociale. 'UDMR a propus mai multe măsuri, cum ar fi reducerea TVA-ului și impozitele pentru familiile cu mai mulți copii pentru a scădea riscul excluziunii sociale', a mai arătat deputatul de Timiș.

Szell Lorincz, directorul executiv al DJST Hunedoara, a vorbit despre programele și taberele sociale care intră în competența instituției pe care o coordonează. 'Participanții la aceste tabere sociale sunt elevii care provin din familii sărace sau trăiesc în sistemul de protecție a copilului. În Hunedoara, trăiește o comunitate maghiară sub 5% din populația județului, iar în ultimii ani, am reușit să asigurăm participarea proporțională pentru copiii maghiari nevoiași în tabere sociale. Copiii provin din familii sărace sau se află sub ocrotirea Fundației 'Sfântul Francisc' din Deva și învață la Liceul 'Teglas Gabor' din Deva', a spus Szell Lorincz.

La masa rotundă 'Sistemul de protecție specială a copilului — Schimb de bune practici la nivelul UE' au participat reprezentanții a nouă organizații nonguvernamentale din Transilvania care lucrează în domeniul social și protecția copilului.