Publicat: 21 Aprilie, 2014 - 15:00
Share

Aproximativ unul din zece europeni (11%) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce 4% recunosc că ei înșiși au fost plătiți la negru în schimbul muncii fără forme legale. În plus, unul din 30 (3%) a fost plătit parțial în numerar de către angajatorul său („remunerație în plic”).

Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deși amploarea și percepția problemei variază de la o țară la alta.

Problemele identificate în sondaj urmează să fie abordate într-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a aborda această problemă într-un mod mai eficace.

„Consecințele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că ea privează guvernele de venituri și subminează sistemele noastre de protecție socială. Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale și să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăți cooperarea între inspectoratele de muncă și organismele responsabile de asigurarea respectării legislației din întreaga Europă”, a declarat dl László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

Sondajul Eurobarometru, efectuat în 28 de state membre ale UE, arată că:

• 11% dintre respondenți recunosc că, în anul precedent, au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 4% recunosc că au desfășurat activități remunerate la negru.

• 60% indică faptul că prețurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziționarea de bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 22% menționează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni.

• 50% menționează avantajele pentru ambele părți ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21% menționează dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16% percepția că impozitele sunt prea mari, iar 15% absența altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numeroși printre cei care au menționat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale (41%) sau lipsa unei alte surse de venit (26%).

• Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câștigată de cei care lucrează la negru este de 300 EUR.

• Reparațiile și renovările locuințelor (29%), reparațiile auto (22%), curățenia locuințelor (15%) și produsele alimentare (12%) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru.

• Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19%), grădinărit (14%), curățenie (13%) și îngrijirea copiilor mici (12%).

• Letonia, Olanda și Estonia au cel mai mare procent de respondenți care lucrează la negru (11%). Cu toate acestea, există diferențe naționale importante cu privire la atitudinile și percepțiile cu privire la ceea ce înseamnă muncă la negru, precum și la natura și volumul serviciilor implicate.

• 3% dintre respondenți declară că primesc o parte din remunerația lor sub formă de „numerar în mână”, o practică mai răspândită în societățile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remunerație în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69%), urmată de Europa Centrală și de Est (29%), în timp ce în țările continentale și nordice