Publicat: 4 Martie, 2015 - 12:27
Share
Scrisoare deschisă adresată Președintelui României Klaus Iohannis

Stimate Domnule Președinte,

Coalitia Natura2000 România vă solicită în numele membrilor ei să trimiteţi spre revizuire Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 - Pl-X nr. 280/2013, adoptat de Camera Deputaţilor în 25 februarie 2015 şi trimisă spre promulgare. Această  Lege aduce prejudicii grave dreptului de proprietate garantat constituțional în România și va atrage automat avizul de Infringement al Comisiei Europene pentru încălcarea Directivei 2009/147/CE privind Conservarea Păsărilor Sălbatice.

În forma sa actuală, proiectul conține prevederi care încalcă drepturile constituționale si legislația națională care transpune directive europene obligatorii pentru Romania ca stat membru UE, pe trei domenii principale:

1.       Încălcarea dreptului de proprietate – prin excluderea proprietarilor si a asociaţiilor de proprietari de terenuri de la atribuirea directa in gestiune a fondurilor cinegetice şi introducerea dreptului de servitute pentru vânători pentru toate proprietăţile din fondurile de vânătoare.

2.       Încălcarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 102/2010 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 care a avut ca scop reglementarea perioadelor de vânătoare pentru a răspunde avizului de Infringement al Comisiei Europene pentru România – prin prelungirea perioadei legale de vânătoare la 5 specii de păsări din Anexa 1.

                Avizul CE este explicat chiar în preambulul legii care tocmai a fost modificată:

În conformitate cu art. 258 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a emis avizul motivat privind un caz de "infringement", referitor la faptul că, prin stabilirea unor perioade de vânătoare care nu asigură un regim complet de protecție, România nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 7 alin. (4) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (versiunea codificată). În aceste condiții, Comisia Europeană invită România să ia măsurile necesare pentru a se conforma avizului motivat până la data de 1 decembrie 2010, sub sancțiunea declanșării procedurii de infringement împotriva României cu consecințe deosebite, atât financiare, cât și administrative.

3.       Încălcarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, ce transpune prevederile Directivei Habitate a UE – prin eliminarea prevederilor care asigură managementul și evaluarea speciilor de interes cinegetic din ariile naturale protejate în conformitate cu prioritățile de conservare a biodiversității din aceste zone.

Vă transmitem anexat toate observațiile noastre la articolele propuse în proiectul de Lege, grupate pe cele trei domenii problematice  identificate. Toate acestea justifică retrimiterea legii către Parlament, pentru a realiza un proiect de lege care să corespundă atât cadrului legislativ național cât și european.

Coalitia Natura2000 România este o federație de organizații neguvernamentale care au ca scop să contribuie la managementul eficient al ariilor naturale protejate în România și la sprijinirea acțiunilor de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice la nivel national. Membrii federației sunt custozi de arii naturale protejate, cu experiență de peste 10 ani în conservarea naturii în România.

Domnule Președinte, facem apel la dumneavoastră ca garant al respectării Constituției și ca promotor al poziției României în Uniunea Europeană, pentru a cere Parlamentului rediscutarea și modificarea acestui proiect de Lege.

Vă mulțumim.

Cu deosebit respect,

Luminita Tanasie

Director Executiv

Federatia Coalitia Natura2000 Romania

 


  1. Încălcarea dreptului de proprietate

Articolul  4 , alineatul 1

Dreptul la proprietate este încălcat prin prevederile propuse pentru modificarea articolului 4, prin care se invocă dreptul la servitute asupra tuturor proprietăților cuprinse în fondurile de vânătoare de către posesorii permiselor de vânătoare.

Dreptul la servitute, definit prin Codul Civil (republicat) cu modificările și completările ulterioare, este un drept real recunoscut prin grevarea unei sarcini pentru imobilele la care se aplică, și care se poate constitui doar în baza unui act juridic, actul normativ aprobat de Parlament fiind abuziv din acest punct de vedere.

 

Propunem păstrarea formei actuale nemodificate a acestui articol

Articolul  8 , alineatele 1 şi 2

De asemenea, dreptul de proprietate este eludat complet prin prevederile art. 8, care propune eliminarea prevederii prin care proprietarii de terenuri pot solicita cu prioritate administrarea fondurilor de vânătoare, dacă dețin peste 50% din suprafața unui fond de vânătoare.

Modificările propuse la acest articol introduc întâietatea la atribuirea directă a gestionarilor consacrați ai fondurilor cinegetice. Gestionarii consacrați nu pot avea mai multe drepturi pe suprafața fondurilor cinegetice decât proprietarii de drept ai acestor terenuri, care printre altele sunt obligați de lege să permită accesul si desfășurarea vânătorii pe terenurile lor fie ca doresc sau nu. Precedente juridice la Curtea Drepturilor Omului confirma la nivel European drepturile proprietarilor de a decide asupra proprietăților lor de teren.

 

Forma pe care o propunem

Art. 8.

 (1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, prin următoarele modalități:

a) direct;

b) prin licitație publică, pentru fondurile cinegetice neatribuite în condițiile prevăzute la lit. a).

(2) Atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice:

a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani;

b) fondurile cinegetice neatribuite în condițiile prevăzute la lit. a) se atribuie, în condițiile legii, după cum urmează:

  1. organizațiilor vânătorești care la data atribuirii gestionează cel puțin 5 fonduri cinegetice li se atribuie, în calitate de gestionari consacrați, la cerere, câte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează și au rămas neatribuite. După atribuirea celor 5 fonduri cinegetice, li se mai atribuie direct încă 50% din numărul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat și au rămas neatribuite;
  2. organizațiilor vânătorești, instituțiilor de învățământ de stat care au ca discipline de studiu vânatul și vânătoarea și instituțiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea științifică în domeniul cinegetic, care la data atribuirii gestionează până la 5 fonduri cinegetice, în calitate de gestionari consacrați, li se atribuie în gestiune, la cerere, aceleași fonduri cinegetice rămase neatribuite direct;
  3. administratorului pădurilor proprietate publică a statului, în calitate de gestionar consacrat, i se atribuie, la cerere, 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează și au rămas neatribuite direct și 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat și au rămas neatribuite;

c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condițiile prevăzute la lit. a) și b), pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafață mai mare de 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic.

Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituțiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea științifică în domeniul cinegetic și pentru instituțiile de învățământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul și vânătoarea.

(3) Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se rotunjește în plus, dacă este cazul, până la nivel de număr întreg.

(4) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice, din orice motiv

(5Prin excepție de la prevederile alin.(1) și (2), dreptul de gestionare a fondului cinegetic Scroviștea din județul Ilfov se atribuie direct Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS).

 

Articolul 15 , alineatul 7

Introducerea alineatului (72) constituie o încălcare abuziva a dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Proprietarii și administratorii terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice au obligația de a permite amplasarea gratuit a instalațiilor vânătorești temporare care nu afectează folosința de bază a terenurilor.

Propunem eliminarea acestui alineat.

 

  1.  Anularea efectelor Ordonanței de urgență nr. 102/2010 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 care a avut ca scop reglementarea perioadelor de vânătoare pentru a răspunde avizului de Infringement al Comisiei Europene pentru România

Anexa 1

Prevederile modificatoare se referă la prelungirea perioadelor de vânătoare pentru mai multe specii de păsări (pentru un număr de 18 specii a fost prelungită perioada sau a fost mutată în mai devreme, în perioada de toamnă), fiind afectate gâștele, rațele, paseriforme.

Cele mai periculoase prelungiri propuse sunt pentru speciile:

Gâsca de vara - de la 20 ianuarie la 15 februarie

Gârlița mare - de la 20 ianuarie la 15 februarie

Sitarul de pădure - de la 28 februarie la 15 martie

Sturzul de vâsc - de la 31 ianuarie la 28 februarie

Sturzul cântător - de la 31 ianuarie la 28 februarie

 

În comparație, în Bulgaria, țară vecină cu care putem spune că împărțim capitalul natural avifaunistic în zonele de graniță, o mare parte din speciile vânabile în România  acolo sunt protejate, iar la majoritatea celorlalte specii vânabile în Bulgaria, vânătoarea este permisă numai până la sfârșitul lunii ianuarie.

Gâsca de vara – nu se vânează

Gârlița mare – vânătoarea este permisă până la 31 ianuarie

Sitarul de pădure  – vânătoarea este permisă până la 28 februarie

Sturzul de vâsc – nu se vânează

Sturzul cântător – nu se vânează

Gâsca de semănătura – nu se vânează

 

Mai mult decât atât, prin modificarea perioadelor de vânătoare se încalcă chiar Legea vânătorii în forma în vigoare,  art. 6 alin. (1) lit. g): administratorul faunei de interes cinegetic … ”propune, în situații justificate, modificarea perioadelor legale de vânătoare pentru unele specii de vânat”.

Majoritatea modificările propuse nu au făcut obiectul consultărilor publice ale propunerii de act normativ, fiind incluse în procedura de analiză și aprobare în Parlamentul României, etapă în care ONG-urile de mediu au trimis justificări concrete împotriva acestor modificări, fără ca acestea să fie luate în considerare.

 

Prin prelungirea perioadelor de vânătoare autoritățile intenționează revenirea la situația în care România a fost implicată într-un proces de infringement pentru permiterea vânătorii în timpul perioadei de reproducere a speciilor, proces care a fost evitat în 2010 prin aprobarea OUG nr. 102/2010 prin care perioadele de vânătoare care au făcut obiectul procesului de infringement au fost modificate în forma în care sunt în vigoare în prezent.

Prelungirea perioadelor de vânătoare în lunile februarie și martie se traduce prin faptul că acestea pot fi vânate în perioada în care speciile protejate se întorc către locurile de cuibărit, perioadă denumită migrație pre-nupțială. Conform Directivei Păsări (79/409/EEC) statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure că speciile cinegetice nu sunt vânate în timpul perioadei de cuibărit iar în cazul speciilor migratoare perioada de restricție a vânătorii trebuie să cuprindă și migrația pre-nupțială.

De asemenea, prin prelungirea perioadelor de toamnă sunt expuse vânătorii un număr mai mare de specii și implicit un număr mai mare de indivizi din fiecare specie în parte (inclusiv specii protejate). De exemplu speciile de gâște și rațe pentru care vânătoarea este permisă, pot cuibări mai târziu sau pot să cuibărească de două ori într-un sezon, fiind afectați juvenilii și adulții deopotrivă care își schimbă penajul înainte de migrație.

Decalarea vânătorii în luna august poate să afecteze indivizii unor specii de păsări acvatice care sunt încă în năpârlire, perioadă în care indivizii își schimbă penajul, sunt în imposibilitatea de a zbura, expuși și vulnerabili[1].

De asemenea, prin prelungirea perioadelor de vânătoarea la speciile vânabile, sunt afectate specii strict protejate, inclusiv la nivel internațional, cum ar fi gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) care formează stoluri mixte cu speciile vânabile (gârliță mare), în zonele de hrănire și odihnă – adică pe terenurile agricole care fac parte din fondurile de vânătoare.

Gâsca cu gât roșu este protejată în România inclusiv prin pachetul de măsuri de Agro-mediu și climă publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca parte integrantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu).

În cadrul acestui pachet de măsuri, una din condițiile care trebuie respectate pentru ca proprietarii terenurilor să poată beneficia de plăți, este ca în perioada 15 octombrie – 31 martie să fie interzise orice metode care duc la alungarea păsărilor din zonele de hrănire. Vânătoarea este o formă de deranj care duce la alungarea păsărilor.

Scopul pachetului 7 de măsuri de Agro-mediu și climă este menținerea condițiilor optime speciei pe teritoriul României, strategie care trebuie să fie respectată și inclusă în prevederile Legii Vânătorii.

În cazul în care această condiție nu va putea fi respectată, fermierii aplicanți nu pot primi plăți în valoare de 288Eur/ha.

 

Propunem menţinerea perioadelor de vânătoare nemodificate la urmatoarele specii  din Anexa 1 a Legii nr. 407/2006: Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris), Gârlița mare (Anser albifrons), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguștiucul (Streptopelia decaocto), Lișița (Fulica atra), Rața mare (Anas platyrhynchos), Rața mică (Anas crecca), Rața fluierătoare (Anas penelope), Rața-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), Rața moțată (Aythya fuligula), Rața pestriță (Anas strepera), Rața sunătoare (Bucephala clangula), Rața lingurar (Anas clypeata), Rața sulițar (Anas acuta), Rața cârâitoare (Anas querquedula), Rața-cu-cap negru (Aythya marila), Sitarul de pădure (Scolopax rusticola), Stăncuța (Corvus monedula).

 

În ceea ce privește specia gâscă de semănătură (Anser fabalis), perioada de vânătoare propusă este de la 1 septembrie la 15 februarie, iar cota de recoltă este de câteva zeci de mii de exemplare (25536 pentru sezonul 2014-2015). Specia este foarte rară în fauna României, în ultimele decenii[2], efectivele de iarnă variind între 20-100 exemplare pe țară – acestea sunt datele oficiale raportate de către Guvernul României către Uniunea Europeană, pentru perioada 2007-2012[3].

Solicităm eliminarea acestei specii din anexa nr. 1 a Legii nr. 407/2006.

 

Amintim că scopul declarat al menținerii unor populații optime ale speciilor este: asigurarea conservării biodiversității, producerea unui minimum de pagube și eliminarea riscului pentru populația umană.

Prelungirea/mutarea perioadelor de vânătoare pentru speciile de păsări nu a fost justificată din aceste considerente, astfel că vă rugăm să susțineți reconsiderarea acestor modificări.

 

  1. .Încălcarea prevederilor OUG 57 din 2007 aprobata prin legea 49/2011, ce transpune prevederile

Directivelor Păsări și Habitate ale UE

 

Articolul 6 , alineatul 1 f

 

Prin prevederea introdusă, a recoltării cu caracter obligatoriu a întregii cote de recoltă stabilită anual, se încalcă prevederile art. 5 alin. (2) lit b) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, hotărâre care transpune Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (Directiva SEA – Strategic Environmental Assessment):

”Evaluarea de mediu se efectuează pentru toate planurile și programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului” care, ”datorită posibilelor efecte, afectează ariile de protecție specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare …”.

Altfel spus, o prevedere care influențează cu caracter obligatoriu cadrul natural, trebuie supusă evaluării impactului asupra mediului și a evaluării adecvate, înainte de aprobarea prin act normativ, așa cum prevede HG nr. 1076/2004.

De asemenea, nu se poate face recoltarea de exemplare din specii de fauna strict protejate decat cu respectarea stricta a prevederilor Directivei Habitate a Comisiei Europene, respectiv numai in cazul exceptiilor specific descrise in Directiva.

 

Forma pe care o propunem

Alineatul 1) litera f) se modifica si va avea următorul cuprins:

f) stabilește și aprobă anual, până la data de 30 aprilie, cu avizul autorității publice centrală care răspunde de protecția mediului, cotele  de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, excepție făcând vulpea și șacalul care se împușcă nelimitat, și cifrele de intervenție pentru speciile din anexa nr. 2,  realizarea acestora urmand sa se faca cu respectarea prevederilor directivei habitate a Comisiei europene, transpusa in legislatia romaneasca.

 

Articolul 9, alineatul 1 și Articolul 17 :

Prin modificarea celor două articole se propune prelungirea contractelor și respectiv a planurilor de management cinegetic de la 10 la 16 ani, depășind astfel valabilitatea celorlalte planuri și strategii similare, respectiv valabilitatea planurilor de management pentru ariile protejate, amenajamentelor silvice și chiar a planurilor urbanistice generale ale unităților administrativ teritoriale.

În administrarea capitalului natural, ținând seama de dezvoltarea așezărilor umane, planificarea strategică a resurselor trebuie să fie corelată interdisciplinar, pentru a se putea realmente asigura dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat prin Constituția României.

Prin modificarea Articolului 17 (abrogarea alineatului 3) se propune eliminarea atribuțiilor de management cinegetic pentru autoritățile locale, care în prezent se exercită în concordanță cu planurile de management ale ariilor protejate și consiliile științifice ale acestora.

Avand in vedere caracterul special al ariilor naturale protejate si prioritatea pe care o are conservarea biodiversitatii in aceste zone, este absout necesar ca evaluarea populatiilor speciilor de interes cinegetic sa se faca intr un mod cat mai transparent cu participarea administratorilor si custozilor acestora. De asemenea, OUG 57/2007 reglementează prioritatea pe care o au conform legii planurile de management ale ariilor naturale protejate, astfel  este obligatoriu ca planurile de management cinegetic sa fie corelate cu acestea și să fie realizate pe aceeași perioadă de 10 ani.

Forma pe care o propunem

Articolul 9, alineatul 1 – păstrarea formei actuale nemodificate

Art. 17. - (1) Gestionarii sunt obligați să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilității, pe baza studiilor de evaluare și a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.

(2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice și vor fi supuse aprobării administratorului.

(21) Planurile de management cinegetic se întocmesc pentru o perioadă de 10 ani de către personalul cu specializare superioară silvică sau cinegetică angajat al gestionarului și se supun aprobării administratorului în termen de 6 luni de la primirea în gestiune a fondurilor de vânătoare.

(22) În situația fondurilor cinegetice care se suprapun peste ariile naturale protejate, planurile de management cinegetic vor fi corelate cu planurile de management al ariilor naturale protejate.

(23) În fondurile cinegetice care cuprind și arii naturale protejate, evaluarea populațiilor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 se realizează împreună cu reprezentanții administrațiilor ariilor naturale protejate.

(3) Managementul populației faunei de interes cinegetic din suprafețele neincluse în fondurile de vânătoare se face de către consiliile locale, pentru intravilanul localităților, în baza hotărârilor proprii, aprobate de agenția locală de protecție a mediului, respectiv de către administrațiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor științifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management și, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.

(4) Managementul populației faunei de interes cinegetic din parcuri naționale, rezervații științifice, zone cu protecție strictă sau zone de protecție integrală din celelalte arii naturale protejate incluse în fonduri cinegetice se face de către administrațiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor științifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management și, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.

 

Articolul 23, alineatul 2

La articolul 23, alineatul (2), nu se poate face distinctie intre fondul forestier de stat si cel privat amandoua constituie fondul forestier national, daunele produse de catre pasunat hranei si linistei vanatului precum si pericolul  inducerii unor boli si paraziti fiind aceleasi in ambele cazuri.

Propunem păstrarea acestui alineat nemodificat, conform textului in vigoare al legii.

Articolul 27

Prin modificarea acestuia se aduc atingeri voite OUG 57/2007 aprobata prin legea 49/2011, in vigoare, cu caracter de lege organică pe domeniul de referinta.

Propunem păstrarea acestui articol nemodificat, conform textului in vigoare al legii.

 

Articolul 34, alineatul 1

Forma pe care o propunem

       „Art. 34. - (1) - Pe suprafețele din intravilan recoltarea exemplarelor din speciile de faună cinegetică și a câinilor fără stăpân se realizează de gestionarul fondurilor cinegetice limitrofe, pe bază de contract de prestări de servicii, la solicitarea administrației locale sau administrației ariei naturale protejate. In ariile naturale protejate în care vânătoarea este interzisă recoltarea exemplarelor din speciile de faună cinegetică și a câinilor fără stăpân se realizează de catre personalul tehnic silvic autorizat angajat al administratiei ariei naturale protejate.

Motivare:

Conform prevederilor OUG 57/2007 este necesară respectarea prevederilor planurilor de management ale ariilor naturale protejate precum si a planurilor de management al speciiilor protejate, în vederea asigurarii starii de conservare corespunzatoare a speciilor respective, recoltarea in acest caz neavand un caracter sportiv.

Articolul 35, alineatele 1 şi 4

La articolul 35 se mentin prevederile din textul actual al Legii 407:

Art. 35. - (1) Vânătoarea în fondurile cinegetice care cuprind și arii naturale protejate este admisă numai cu respectarea condițiilor prevăzute în planurile de management cinegetic și în planurile de management al ariilor naturale respective.

 (4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic la distanțe mai mici de 1 km de limita ariilor naturale protejate în care vânătoarea este interzisă sau în cele neincluse în fondurile cinegetice este interzisă.

Motivare:

Pe suprafata ariilor naturale protejate conservarea biodiversitatii si obiectivele de protectie pentru care acestea au fost constituite cu prioritate.

Articolul 39

Forma pe care o propunem

Art. 39. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, sunt interzise și următoarele:

a) depășirea cotei de recoltă care a fost aprobată la nivel de gestionar;

b) depășirea numărului de piese aprobate pentru recoltă/vânător/zi de vânătoare;

c) furnizarea de către gestionar de informații eronate referitoare la nivelul populației speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la nivelul fondului de vânătoare;

d) nerealizarea cotei de recoltă pentru vânatul sedentar ori depășirea cotei de recoltă pe fond cinegetic, fără motive justificate;

e) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, și în afara căilor de comunicație;

g) accesul cu arma de vânătoare, altfel decât purtată în toc, în parcuri naționale, în rezervații științifice, în zonele cu protecție strictă sau în zonele de protecție integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice;

h) utilizarea stegulețelor și gardurilor pentru dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum și a detectoarelor de animale;

i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreților și urșilor prin utilizarea altor cartușe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;

j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;

k) vânarea cerbilor, căpriorilor și caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;

l) vânarea urșilor la nadă sau la bârlog; este permisă vânătoarea la nadă a exemplarelor de urs care produc pagube, cu aprobarea administratorului și a autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului;

l1) distribuirea de hrană complementară sub formă de deșeuri de origine animală și produse zaharoase de sinteză, în perioada 01 martie-30 noiembrie, în fondurile cinegetice în care sunt prezenți urși;

m) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheț;

n) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

o) folosirea la vânătoare a armelor care au calibrul necorespunzător speciei pentru care este autorizată acțiunea de vânătoare sau a celor la care percuția cartușului se realizează pe ramă;

p) utilizarea ca atare a animalelor vii orbite sau mutilate, a chemătorilor electrice și a oglinzilor apelante;

q. utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru  iluminare  țintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoarele electronice de luminare reziduală pentru tirul de noapte;

r)  urmărirea și  hăituirea exemplarelor de faună cinegetică cu ambarcațiuni cu motor a căror viteză de deplasare este mai mare de 5 km/oră, precum și exercitarea vânătorii din autoturisme;

s) gazarea și afumarea viziunilor fără aprobarea administratorului;

s1) părăsirea teritoriului României cu vânat fără documente de proveniență și fără a fi crotaliat conform reglementărilor administratorilor;

ș) utilizarea odorivectorilor, exceptând cercetarea științifică, caz în care administratorul aproba utilizarea lor, în condițiile stipulate distinct în autorizația dată;

t) comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;

ț) fabricarea, comercializarea, deținerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

u) vânătoarea pe suprafețele din intravilan și în ariile naturale protejate în care vânătoarea este interzisă, inclusiv în zona strict protejată și în zona-tampon din cuprinsul Rezervației Biosferei «Delta Dunării», precum și în crescătoriile de vânat;

-------------

w) vânătoarea în suprafețele ariilor naturale protejate cuprinse în fondurile cinegetice practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic, și de management a ariilor naturale respective în ceea ce privește vânătoarea;

x) accesul în fondurile cinegetice sau utilizarea la vânătoare a armelor și muniției neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România;

y) părăsirea fondului cinegetic fără ca vânatul recoltat, în baza autorizației de vânătoare individuale sau autorizațiile de vânătoare eliberate străinilor, să fie crotaliat, iar numărul crotaliei să fie trecut în autorizația de vânătoare.

z) stânjenirea voită ori împiedicarea practicării vânătorii.

z1) completarea necorespunzătoare a autorizațiilor de vânătoare în privința participanților la vânătoare și a numărului de exemplare de vânat recoltate;

z2) nereturnarea în termen a autorizațiilor de vânătoare de către titularii acestora.

Motivare:

Modificarile propuse aduceau de asemenea atingere regimului de arie naturala protejata si cresteau riscul de producere a actiunilor de braconaj in aceste zone

Art. 391. -  (1) Prin excepție de la prevederile art. 39 lit. g), u), w), în interesul protejării faunei și florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătății și securității publice sau pentru alte rațiuni de interes public major în parcuri naționale, în rezervații științifice, în zonele cu protecție strictă sau în zonele de protecție integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică admise la vânătoare și a câinilor fără stăpân se realizează, în condițiile legii, de gestionarul fondului cinegetic respectiv, cu acordul administratorului, la solicitarea administrației ariei naturale protejate, avizată de consiliul științific al acesteia, sau, daca aria naturala protejata respectiva nu este inclusa in fond cinegetic, recoltarea se face de catre personalul tehnic silvic al administratiei ariei naturale protejate

(2) Exemplarele recoltate în condițiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii și reprezintă baza de calcul al tarifului de gestionare a faunei cinegetice in cazul in care aria naturala protejata respectiva este inclusa in fond cinegetic

Motivare:

Recoltarea de exemplare din fauna salbatica de interes cinegetic trebuie sa ramana sub controlul administratiei ariei naturale protejate.

Articolul 44

Forma pe care o propunem

Art. 44. - Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:

a) scoaterea din țară a trofeelor medaliate de vânat sau a faunei vii de interes cinegetic, fără respectarea dispozițiilor legale;

a1) vânarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecție specială avifaunistică și a speciilor care fac obiectul protecției în ariile speciale de conservare, precum și vânătoarea în suprafețele celorlalte arii naturale protejate în care vânătoare este permisă, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare din planurile de management cinegetic coroborate cu planurile de management ale ariilor naturale protejate;

a2) accesul cu arma de vânătoare altfel decât purtată în toc și în afara căilor de comunicație publice în ariile naturale protejate în care vânătoarea este interzisă și neautorizată în condițiile legii;

a2) vânarea speciilor de vânat din anexa 2 în alte condiții decât ale derogărilor aprobate de administrator;

b) transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit mort ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii;

c) eliberarea, însușirea și folosirea permiselor de vânătoare în alte condiții decât cele prevăzute la art. 27-29 și 31;

d) eliberarea de autorizații pentru vânătoare în intravilan și în ariile naturale protejate sau în porțiunile din acestea în care vânătoarea este interzisă, fără aprobarea administratorilor acestora;

e) împiedicarea, prin exercitare de acte de violență, a desfășurării activităților de vânătoare în condițiile art. 4 alin. (2).

Articolul  451 

Forma pe care o propunem

 Art. 451. - Constatarea faptelor ce constituie infracțiune potrivit art. 42-442 se face, în afara organelor de urmărire penală cu atribuții în acest sens, de către personalul salariat cu atribuții de inspecție și control din cadrul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, cu atribuții de pază ai gestionarilor fondurilor cinegetice, de catre personalul tehnic silvic angajat al administratiilor ariilor naturale protejate pe teritoriul acestora, precum și de un alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.

Motivare:

Constatarea actelor de braconaj nu se poate realiza faptic decat prin flagrant si este necesar ca personalul de specialitate care constata acest lucru sa poata actiona imediat.


[1] Handbook of the Birds in Europe the Middle East and North Africa – The Birds of the Western Palearctic, Vol. 1 Ostrich and Ducks, pag. 518, Stanley Cramp, KEL Simmons, IJ Ferguson-Lees, Robert Gillmor, PAD Hollom, Robert Hudson, EM Nicholson, MA Oglivie, PJS Olney, KH Voous, Jan Wattel, Royal Society for the Protection of Birds, Oxford University Press, 1977.

[2] Vânatul României, Vasile Cotta, Mihai Bodea, 1969, Editura Agrosilvică București