27 septembrie 2022

Specialişti şi colecţionari se întâlnesc la Marea Neagră în cadrul proiectului Arhivele Litoralului

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Teoreticieni, antropologi, artişti şi profesionişti din sfera arhivelor vor pune în discuţie, în cadrul unui simpozion organizat în perioada 17-19 august la Grădina de Vară din Eforie Sud, modul în care resursele documentare româneşti pot fi puse în valoare, pentru diversificarea domeniilor de utilizare a acestora şi pentru a atrage noi audienţe. Grupurile locale interesate de acest tip de cercetare vor putea participa activ în acest proces, în perspectiva elaborării unor proiecte comune, ancorate în realitatea românească. Întâlnirile prilejuite de Simpozionul Arhivele Litoralului sunt deschise publicului larg, iar accesul este liber.

Procesul de globalizare şi modernizarea au dus şi în România la alterarea, uneori ireversibilă, a resurselor culturale locale, a elementelor autentice de arhitectură, port, obiceiuri din zonele rurale şi la dispariţia treptată a identităţii zonelor urbane. Toate acestea au rămas însă vii în sfera colecţiilor sau a arhivelor de imagini, care mai sunt păstrate în mediul privat, în comunităţi sau grupuri profesionale.

„Chiar dacă o bună parte a colecţiilor şi a arhivelor de familie sau profesionale s-au pierdut, au fost fragmentate sau sunt deja distruse, este important să semnalăm măcar acum faptul că acestea constituie importante resurse culturale şi de construcţie socială”, spune Raluca Oancea, lector UNARTE Bucureşti, membră a echipei care a iniţiat acest program.

Aceste teme, alături de alte subiecte relevante, cum ar fi perspectivele asupra colecţiilor de date în societatea informaţională sau relaţia dintre document şi proiect social, vor fi puse în discuţie, în perioada 17-19 august, zilnic între orele 15.00-17.00, la Grădina Cinemascop din Eforie Sud, în cadrul proiectului Arhivele Litoralului.

Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă şi transdisciplinară Arhivele Litoralului este un proiect amplu de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanţi ai şcolilor superioare de artă sau ştiinţe umaniste din Bucureşti, Cluj, Iaşi, îşi unesc eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoaşterea şi promovarea regională.

Proiectul, realizat cu sprijinul comunităţii locale de colecţionari de artefacte şi al organizaţiilor culturale judeţene, se va extinde în următorii doi ani către Constanţa şi 2 Mai urmărind identificarea şi digitizarea unui număr semnificativ de colecţii de fotografii şi cărţi poştale, obiecte şi materiale documentare legate de băile de soare, aer şi nămol. Acestora li se vor adăuga informaţii esenţiale cu privire la moravurile şi poveştile vechilor staţiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video şi obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă şi postcomuniste.

Procesul a pornit de la câteva colecţii deja cunoscute, printre care „Carmen Sylva”, deţinută de Asociaţia Forumul Artelor Vizuale, care vizează oraşele Eforie Sud şi Nord şi reuneşte în jur de 1.000 de fotografii şi cărţi poştale, sute de obiecte vechi şi materiale documentare legate de proprietăţile curative ale lacului Techirghiol, de funcţionarea băilor de soare, aer şi nămol, de sanatoriul din oraş, informaţii despre comportamentul recomandat la băi sau despre costumul adecvat în epocă. O altă resursă importantă este ampla colecţie „Victor Nicolai”, dedicată întregului litoral, care numără în jur de 3.000 de fotografii şi cărţi poştale, sute de obiecte vechi şi materiale documentare.

Pornind de la aceste colecţii, în cadrul simpozionului vor fi dezbătute şi limitările existente în zona cercetării interdisciplinare socio-artistice şi importanţa generării de abordări colaborative, prin echipe în care artiştii sunt ghidaţi de specialişti din domeniile teoriei artei, antropologiei, patrimoniului, biologiei, filosofiei.

PARTICIPANŢI:

MATEI BEJENARU – este artist şi fondator al Bienalei Periferic din Iaşi, România. Înfiinţat în 1997 ca festival de performance, Periferic s-a transformat într-o bienală internaţională de artă contemporană condusă de artişti, definită ca o platformă pentru discuţii despre contextele istorice, socio-politice şi culturale ale oraşului. Cu un grup de artişti şi filosofi din Iaşi, Bejenaru a fondat în 2001 Asociaţia Vector, o instituţie de artă contemporană care a susţinut scena artei emergente locale pentru a deveni vizibilă la nivel local şi internaţional. Împreună cu un grup de artişti şi profesori a fondat, în 2015, Centrul de Fotografie Contemporană din Iaşi al cărui director este. Între 2011 şi 2012 a fost profesor invitat la Universite du Quebec a Montreal (Canada).

În proiectele sale artistice recente, el cercetează materialitatea mediului fotografic şi politica reprezentării în format documentar. Predă fotografie şi video la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi şi este decanul Facultăţii de Arte Plastice.

IRINA BOŢEA BUCAN adoptă o metodologie simbiotică de artist-profesor-cercetător, care chestionează în mod consistent ideile dominante socio-politice, şi plasează în centru puterea umană de a-şi determina singur acţiunile, ca mijloc de creare a sensurilor. Alegând să acţioneze în diverse contexte, cum ar fi: instituţii academice, galerii alternative, muzee, bienale de artă, festivaluri de film şi centre comunitare, ea se concentrează în prezent pe descentralizarea discursurilor culturale şi pe posibilitatea de a susţine o diferenţiere creativă care există în afara unui sistem dominant de valori şi critici hegemonice.

În prezent, urmează studiile doctorale la Universitatea Goldsmiths din Londra şi susţine cursuri la UNARTE Bucureşti. În expoziţii solo şi de grup a avut multiple participări la Bienala de Artă de la Veneţia, Festivalul Internaţional de Film Rotterdam, Centrul Pompidou şi Galeria Naţională Jeu de Paume Pariş, Kunsthalle Winterthur, Muzeul Naţional Reina Sofia Madrid, Bienala Gwangju 2010, Centrul de Artă Contemporană Castelul Ujazdowki Varşovia, MNAC (Muzeul Naţional de Artă Contemporană), Bucureşti. A primit Premiul pentru Artiste Excepţionale „Visual Artist Prize 3Arts”, Premiul Silver pentru Filmul Impakt, Rezidenţa Internaţională la Recollets, Câte des Arts Pariş, Constantin Brâncuşi etc.

IULIANA DUMITRU este specialist în arhivare în cadrul Muzeului Ţăranului Român şi autoarea unei cercetări de specialitate axată pe zona 2 mai şi Vamă Veche.

CĂTĂLIN GHEORGHE este conferenţiar universitar, teoretician, curator şi editor. Predă cursuri de Teorii şi practici ale cercetării artistice, Studii şi practici curatoriale şi Studii vizuale aplicative la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi. Este editor al seriei de publicaţii Vector – cercetare critică în context şi curator al platformei educaţionale de cercetare critică şi producţie artistică Vector – studio de practici şi dezbateri artistice.

KOPACZ KUND este artist preocupat de temele ecologiei şi arhivelor şi cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterhazy Karoly (UCEK), Institutul de Arte Vizuale şi Teoria Artei din oraşul Eger, unde predă şi organizează arhivele unui program de studii unic – BA în Nature Art.

CRISTINA MORARU este curator şi teoretician. Deţine un doctorat în estetică la Universitatea Al. I. Cuza şi este asistent universitar la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi. Este (co) editor al publicaţiei academice Studies în Visual Arts and Communication şi membru fondator al Centrului de Fotografie Contemporană (C.F.C.). A participat în programe de studii internaţionale la NCCR Universitat Basel, Freie Universitat Berlin, Universitat Wien, HDK-Valand Academy Goteborg, Hochschule Luzern, Leuphana Universitat Luneburg, Universitat Hamburg s.a.

RALUCA OANCEA (Nestor) este lector la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti unde predă estetică şi artă media. Profilul său interdisciplinar include o licenţă în filosofia culturii şi una în computere, un masterat în arte vizuale şi un doctorat în teorie media, centrat pe investigarea noilor şi vechilor categorii estetice care circumscriu fotografia, filmul şi arta digitală cât şi pe relaţia dintre noile tehnologii şi arta contemporană. Ea este, de asemenea, curator independent şi autor de texte pentru publicaţii culturale şi academice ca: Praesens, Camera Austria, Ekphrasis, Eikon, Vremea, Scena9, Zeppelin, Revista ARTA, Revista de Filosofie, Annals of the University of Bucharest.

RALUCA PARASCHIV (Ionescu) este artistă vizuală şi lector la UNARTE Bucureşti unde susţine cursurile de Semiotica vizualului şi Comunicare în artele vizuale. Cu un parcurs profesional transversal în domeniile artei contemporane, teoriei vizuale şi ştiinţelor comunicării, este interesată de relaţia artă/ cultură/ educaţie – public – spaţiu urban/ spaţiu social. Este unul dintre iniţiatorii şi coordonatorii proiectelor interdisciplinare de cercetare actuală şi promovare aarhivelor siartei contemporane romaneşti (RoArchive, ArhivART, DPlatform, Archive4U)

EMIL CRISTIAN GHIŢĂ este artist vizual şi manager cultural, ce activează în zona de ecologie, arhive şi artă contemporană. Timp de trei ani a activat ca Project Manager Cultural în cadrul Centrului Ceh din Bucureşti, iar în 2021, alături de Alexandra Dumitrescu, a pus bazele proiectul Eforie Colorat – Grădina Cinemascop. De-a lungul timpului, a fost implicat în mai multe proiecte precum PlatformD, costode în cadrul Bienalei de la Veneţia, membru fondator al proiectului CAZUL 101, cofondator al Festivalului de Film Cinemascop şi Intervenţie Culturală.

Este unul din editorii albumului Made în CZ found în RO şi curator al mai multor expoziţii din cadrul Future Museum. A fost, de asemenea, curatorul altor expoziţii, precum Czechoslovak Home, Czech Image Pop-up Exhibition. A participat la mai multe expoziţii de grup, iar unul din proiectele sale de cercetare s-a finalizat cu o expoziţie personală, intitulată RafinX – o cercetare a uneia dintre cele mai mari şi mai vechi rafinării din Europa. Este unul dintre iniţiatorii proiectului Arhivele Litoralului, iar arhiva să cuprinde peste 500 de artefacte, de la vederi, albume private, de la cărţi şi reviste, la postere sau obiecte suvenir. Această colecţii este unul dintre subiectele de interes ale cercetării, alături de alte colecţii publice şi private.

ALEXANDRA DUMITRESCU este specializată în ştiinţe politice şi este interesată de dezvoltarea comunitară a zonelor cu acces limitat la cultură. În ultimii ani şi-a concentrat activitatea în zona de management cultural, ca fondator al proiectului Eforie Colorat, Intervenţie Culturală, AggressiON/ OFF sau Arhivele Litoralului. Activează de peste 10 ani în zona de producţie foto-video unde, de-a lungul timpului, a fost implicată în diferite proiecte, ocupând funcţii de D.O.P., Art Director, video editor şi asistent regie.

IULIA PANĂ este artistă vizuală şi poetă, profesor de Artă Fotografică la Centrul Cultural „Teodor Th Burada” din Constanţa, are un Master în Arte Plastice Vizuale şi un Master în Comunicare, Relaţii Publice-Publicitate. Are în palmares expoziţii personale şi de grup, dar şi volume de versuri, majoritatea dintre ele premiate. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1999), a Uniunii Ziariştilor din România (din 1995), a Uniunii Artiştilor Plastici (din 2015), precum şi membră PEN Club România (din 2018).

ECHIPA ORGANIZARE:
Organizatori: Emil Cristian Ghiţă, Alexandra Dumitrescu, Raluca Paraschiv, Cristina Irian, Ionuţ Cosmin Idu, Cristina Idu, Theodor Sârbu, Andreea Solba | Director de program: Raluca Oancea | Grafică: Andrei Turenici | Comunicare: Evantia Barca |

Sursa foto ArhiveleLitoralului