16 octombrie 2021

Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cum stai cu sănătatea

sanatate legume
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Sună arhicunoscut: cheia sănătăţii este alimentaţia echilibrată – legume, fructe, verdeţuri, cereale, carne şi lactate. Toate grupele de alimente prezente la raport, în cantități bine echilibrate. Dincolo de această regulă generală însă fiecare organ are propria preferinţă pentru un aliment anume: cel care îi furnizează cantitatea optimă de nutrienţi esenţiali pentru buna lui funcţionare.

 Peștele: carburantul ideal pentru creier  

Cercetările medicale au stabilit că există o legătură strânsă între acizii graşi Omega3 din peşte şi memorie bună. Un studiu al Universităţii din Pittsburg afirmă că, la persoanele care mănâncă peşte cel puţin o dată pe săptămână, zonele cerebrale asociate cu procesul de cunoaştere şi memorare au un volum mai mare. Specialiştii atrag atenţia însă că modul de preparare este foarte important: prin prăjire, acizii graşi sunt distruşi, deci peştele trebuie gătit la cuptor sau pe grătar.

Muşchii se dezvoltă cu banane

Cei care merg la sală ştiu lecţia: înainte de antrenament trebuie să ia o masă uşoară şi energizantă, iar cea mai bună idee este să mănânce o banană. Fructul numărul unu pentru sportivii de performanţă şi pentru amatorii care vor să îşi dezvolte masa musculară, banana conţine un veritabil cocteil de nutrienţi esenţiali pentru dezvoltarea şi concentraţia masei musculare: acid folic, vitamine (A, C, E, B1, B2, B3, B6, K), potasiu, calciu.

Stomacul se drege cu broccoli

O echipă de cercetători niponi a raportat, în urma unui studiu amănunţi, că un compus fitochimic din broccoli, sulforaphane, previne gastrita hiperacidă, ulcerul gastric, chiar şi anumite forme de cancer, pentru că distruge bacteria responsabilă cu aceste afecţiuni, Helicobacter pylori. Pe de altă parte, fibrele din broccoli ajută stomacul să prelucreze alimentele, iar antioxidanţii puternici (vitamina C, vitamina E) neutralizează radicalii liberi (substanţele care grăbesc procesul de îmbătrânire celulară).

Pielea fină cu coacăze negre se ţine

Bogate în vitamine, minerale, polifenoli, acizi graşi esenţiali ( Omega 3 şi 6, acid alfa-linoleic etc.), coacăzele negre detoxifică în profunzime tenul şi pielea corpului şi le hidratează, păstrându-le aspectul strălucitor şi sănătos, ajută în tratamentul dermatozelor, eczemelor, acneei şi alergiilor de sezon și, bașca!, susţin sistemul imunitar.

Citricele – remedial antivarice

Celulita, venele dilatate, varicele sunt ţinute la distanţă de o vitamină mai puţin popularizată: vitamina P. Aceasta asigură

permeabilitatea vaselor de sânge şi întăreşte pereţii vasculari, făcându-i mai rezistenţi. Campioane prin concentraţia de vitamina P sunt citricele – portocale, lămâi, mandarine, grapefruit. Studiile clinice confirm contribuţia acestor fructe apetisante la prevenirea echimozelor şi a venelor varicoase ale gambelor.

 

Cireşele protejează intestinele

Antocianina, pectina, quercetinul şi fitosterolii sunt substanţele din cireșe care le recomandă pentru buna funcționare a intestinelor. Antocianina este un antioxidant puternic, ce distruge celulele canceroase, în special când sunt localizate în intestine şi colon; pectina este o fibră solubilă ce dă pinteni digestiei şi ”curăţă” tractul digestiv de colesterolul rău; quercetinul sporeşte rezistenţa membranelor celulare în faţa atacului radicalilor liberi, prevenind procesul de îmbătrânire precoce.

 Au, inima mea, numai roșii de ți-aș da!

Unele dintre cele mai iubite legume (sau mai curând fructe, cum le consideră specialiştii), roşiile conţin, printre aletele, licopen – unul din cei mai puternici antioxidanţi naturali -, vitamina A, vitamina C, antocianină, alfa şi beta caroten, potasiu, folaţi, fibre, un mix cu puternic efect protector împotriva afecţiunilor cardiace.

Porumbul se vede cu ochi buni

La fel ca legumele şi fructele portocalii, şi porumbul cel bălan este sursă principală de betacoreten, vitamina care protejează vederea de efectele negative ale razelor solare, ajută la buna funcţionare a retinei şi previne afecţiunile legate de înaintarea în vârstă.

Pătrunjelul previne căderea părului

Bogăţia, strălucirea şi rezistenţa podoabei capilare se alimentează prin consumul consecvent de pătrunjel. Această verdeaţă, utilizată ca plantă medicinală cu mult înainte de a fi ”promovată” în bucătărie ca şi condiment, conţine vitamine (A, C, B12), calciu, fier – elemente indispensabile pentru un păr sănătos. Mai mult, pătrunjelul ajută la prevenirea alopeciei (chelirii): frecarea scalpului cu o pastă obţinută din pătrunjel tăiat mărunt sau cu ceai din pătrunjel ”întinereşte” vasele de sânge, le fortifică, le  menţine elasticitatea şi implicit stimulează circulaţia sangvină, atât de importantă pentru sănătatea bulbului firului de păr. Pe de altă parte, clorofila, prezentă din abundenţă în fibra pătrunjelului, are efect antibacterian şi antifungic – inhibă proliferarea microorganismelor care îmbolnăvesc pielea capului. Iar o dată cu oxigenul, furnizează celulelor energia necesară pentru detoxifiere şi vindecare.

Pofă mare și sănătate, că-i mai bună cât toate!

Gabriela Boceanu