3 decembrie 2021

SRI, tot mai aproape!

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Avocatul Poporului a refuzat să atace la Curtea Constituțională celebra Ordonanță de Urgență nr. 6/2016, prin care guvernul Dacian Cioloș – la inițiativa ministrului Justiției Raluca Prună – a reintrodus Serviciul Român de Informații în dosarele penale (ca „organ de cercetare penală specială”), în ciuda Deciziei nr. 51/2016, prin care CCR a spart Binomul SRI-DNA.

Nu știu dacă acest vis al serviciilor secrete românești de a se implica ( mai mult sau mai puțin!) în dosarele penale din România a fost atins cu totul întîmplător în vremea unui guvern condus de Dacian Cioloș. Culmea, și cu un ministru al Justiției numit Raluca Prună, jurist fără noimă, fiica unui diplomat cu acoperire de intelligence în lumea arabă.

De altfel, nici premierul care a pus umărul la adoptarea Ordonanței cu pricina nu este străin de lumea serviciilor, și cariera sa și apariția partidului său fiind legate de nerăbdătorii utilizatori. Pentru mine, de mirare este faptul că Avocatul Poporului și conducătoarea instituției, doamna Renate Weber, nu au dat curs solicitării de contestare a Ordonanței. S-or fi speriat de presiunile precedente, or fi avut parte de explicații speciale sau pur și simplu o fi de acord? Dumnezeu știe!

Marți, 17 noiembrie, într-un mesaj scris pentru Lumea Justiției, judecătoarea Gabriela Baltag notează:

”După aproape 32 de ani de la căderea comunismului, fantomele trecutului umblă nestingherite peste tot.
Securitatea, instituție care a produs răni nevindecate și neuitate, pentru care în decembrie 1989 au murit atâtia români, este din nou în centrul atenției și aproape să ,,redevină” indispensabilă pentru apărarea fragilei democrații de la noi, amenințată de atâtea posibile incidente de securitate națională, terorism sau alte multe fapte, ce se vor descoperi și arăta societății.
A prins aripi, dar mai ales curaj, iar de astăzi și un strop de reglementare. Fosta Directie de Cercetări Penale din Securitate și/sau fostele Servicii de Anchete Penale existente în cadrul structurilor teritoriale de Securitate, trecute „în rezervă” pentru un timp, se pregătesc să pună pe ele haine noi, dezgropând obiceiurile și mecanismele de altădată, oamenii vechi, dar și noile achiziții.
Securitatea ne va coplesi repede cu dări de seamă „glorioase”, cum s-a întâmplat până nu demult, încercând să arate cât de utilă a fost și rămâne pentru existența noastră.
Sper că nu v-ati imaginat faptul că și-a pierdut vreodată cu adevărat îndemânarea, că locurile de anchetă din închisori sau beciuri au devenit între timp muzee sau biblioteci, cum ne îndemna să facem un exercițiu de memorie, acum ceva timp în urmă, un fost ministru de justitie curajos.
România pare să fi uitat repede dimensiunile implicării, dar mai ales urmele lăsate în istoria ei de către Securitate. „Serviciile” sunt permanent reinventate și astfel devin utile conservării și protejării cuceririlor vremurilor, indiferent care ar fi acelea.
În aceste timpuri pline de provocări, când exercitiul unor drepturi poate fi vizibil afectat, tot ce ne mai lipsea era să aducem la rang de lege atribuirea vocației de organ de cercetare penală în favoarea Securității.
Votul de astăzi, după aproape cinci ani de la adoptarea controversatei OUG nr. 6 din 11 martie 2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, este de neînțeles. Acest act normativ care nu a oferit de la început nicio garanție, niciun minim de protectie împotriva arbitrariului celor care vor declara că acționează cu scopul de a ocroti securitatea națională, dovedește că nu am învățat prea multe din dramele istoriei și că ne pregătim să o retrăim”.

Am reprodus o bună parte din mesajul doamnei judecătoare pentru că el reprezintă cea mai fidelă descriere dintr-o situație pe care societatea românească, inclusiv lumea politică și presa o ignoră. Din lașitate, din teamă, din prostie sau din inconștiență!
Devine cum nu se poate mai clar că asistăm la o lărgire nepermisă a suprafețelor controlate de Noua Securitate. În loc să se retragă din Justiție, parlament și partide politice și din mediul de afaceri, Noua Securitate se întoarce în cîmpul tactic și ne arată acoperirea legală în așa fel încît noi să nu le mai putem arăta obrazul.