Publicat: 12 Octombrie, 2018 - 14:05

​​Președintele Klaus Iohannis a promulgat noul statut al judecătorilor și procurorilor, susținând însă că „modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă un regres pentru democrația din România”. Șeful statului a promulgat legea, fiind obligat după epuizarea tuturor mijloacelor constituționale: reexaminarea și contestatarea la Curtea Constituțională. 

Șeful statului afirmă o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004, precum noile condiții de pensionare ale magistraților, modalitățile de numire sau revocare a procurorilor cu funcții de conducere și extinderea prerogativelor ministrului justiției, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective - exclusive ori determinante în evaluarea magistraților -, slăbirea independenței procurorilor în realizarea rolului lor constituțional, modificarea condițiilor de răspundere a magistraților, au un impact negativ direct asupra actului de justiție și asupra calității acestuia.

„Spre deosebire de celelalte două legi ale justiției deja promulgate, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepții a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activității de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispozițiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea și buna funcționare a sistemului judiciar, prin blocarea activității instanțelor și parchetelor. Președintele României subliniază că modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă un regres pentru democrația din România, pericol semnalat și de partenerii noștri europeni, de Comisia Europeană și de GRECO. În acest context, Președintele României solicită coaliției majoritare reluarea de urgență a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiției, prin consultări reale cu profesioniștii din domeniu și preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislația la standardele Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Principalele prevederi ale legii:

  • Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva.
  • Președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor simpli (până acum, putea refuza o dată, motivat).
  • Președintele României a fost eliminat din procedura de numire și revocare a conducerii Înaltei Curție de Casație și Justiție. Numirea și revocarea președinților, vicepreședinților și președinților de secții se fac de către Secția de judecători din CSM.
  • Președintele României poate refuza o singură dată, motivat, propunerile de numire în funcțiile de procuror-șef DNA, procuror-șef DIICOT, procuror general, înaintate de ministrul Justiției.
  • Magistrații se pot pensiona, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime. Cuantumul pensiei este 80% din salariul BRUT din ultima lună de activitate din care se scade câte 1% pentru fiecare an până la vechimea de 25 de ani (deci 75% pentru 20 de ani vechime). Până acum, magistrații se puteau pensiona anticipat doar cu 25 de ani vechime.
  • Judecătorii și procurorii pot fi reținuți, percheziționați sau arestați preveniv numai cu încuviințarea Secțiilor din CSM.
  • Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exericta acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către magistrat a funcției cu rea credință sau gravă neglijență, în termen de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției judiciare.

Tag-uri Nume: