2 decembrie 2021

Studiu: Aproximativ 80% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Aproximativ  80% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, arată cercetarea sociologică ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, aflată la ediția a III-a.

Cercetarea arată că 80,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 68,1% în iunie și 70,3% în martie), în timp ce 12,5% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 25,1% în iunie și 23% în martie), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.

”Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării următoarele categorii: cei cu vârsta sub 45 de ani,  persoanele cu educație superioară, gulerele albe. Gulerele albastre și locuitorii din regiunea Sud Muntenia, cei care nu utilizează rețelele sociale sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării”, se arată în analiza democrafică a cercetării.

În opinia a 48,8%, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români (față de 42,1% în iunie și 45,8% în martie). 44,8% dintre cei intervievați consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine (față de 48,6% în iunie și 47,3% în martie). 6,4% nu știu sau nu răspund.

”Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: locuitorii din București și cei din regiunea București Ilfov. Categoriile de persoane inactive, persoanele cu studii primare și bărbații consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine„, se arată în analiza democrafică a cercetării.

Aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” în opinia a 30% dintre cei intervievați, în timp ce 64,2% consideră că ar putea genera probleme grave în societatea românească. Nu știu sau nu răspund 5,8%.

Sunt de acord fără condiții ca România să primească refugiați din alte țări 12,3% dintre cei chestionați. 38,8% sunt de acord ca România să primească doar anumite categorii de refugiați și 47,3% se opun ferm acestei idei fiind de păere că în niciun caz România nu ar trebui să primească refugiați din alte țări. Nu știu sau nu răspund 1,6%.

”Sunt de acord ca România să primească, cu anumite condiții, refugiați în special tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Se opun primirii de refugiați mai ales cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu vârsta peste 30 de ani, cei care nu folosesc rețelele sociale”, se arată în analiza democrafică a cercetării.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%. Sondoajul este împărțit în cinci capitole, primul capitol fiind dedicat opiniei românilor privind direcția țării, tăierile ilegale ale pădurilor, primirea de imigranți și refugiați.