12 august 2022

Studiu: Şapte din zece profesori spun că examenele de admitere organizate de colegiile naţionale vor duce la inechitate

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Şapte din zece profesori consultaţi de World Vision România spun că examenele de admitere organizate de colegiile naţionale vor duce la inechitate. 82% vor ca proba de specialitate de la BAC să fie obligatorie

În cazul în care colegiile naţionale îşi vor putea organiza propriile examene de selecţie a elevilor, cei din mediile dezavantajate nu vor mai avea aceleaşi şanse de admitere în cadrul acestor unităţi de învăţământ, afirmă aproape 70% dintre cadrele didactice consultate de World Vision România. Totodată, fundaţia atrage atenţia că o astfel de măsură este neconstituţională şi discriminatorie fiindcă limitează accesul la învăţământ obligatoriu, de calitate pentru toţi copiii.

Datele au fost extrase dintr-o consultare publică cu privire la proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar, adresată de World Vision România către cadrele didactice din toate ciclurile de învăţământ. La consultarea fundaţiei au răspuns aproape 3.400 de respondenţi în perioada 25-31 iulie.

Încrederea şi interesul cadrelor didactice faţă de Legile Educaţiei

79% dintre cadrele didactice chestionate de World Vision România vor să participe în mare şi în foarte mare măsură la dezbaterea despre proiectele pentru legile învăţământului. În acelaşi timp, 93% cred că vocea lor contează doar în mică măsură sau nu contează deloc.
De asemenea, 83% dintre profesori nu cred deloc sau cred doar într-o mică măsură că pentru educaţie va fi alocat 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, cum prevede actualul proiect al Legii Învăţământului Preuniversitar.

Admiterea la liceu şi excelenţa

Doar 29% dintre profesorii respondenţi consideră că elevii din mediile vulnerabile îşi păstrează aceleaşi şanse de admitere dacă colegiile naţionale îşi vor face propria selecţie printr-un examen distinct de admitere. În schimb, 67% dintre respondenţi spun despre copiii din mediile dezavantajate că nu vor mai avea aceleaşi şanse ca în prezent, iar 5% au preferat să nu-şi exprime un punct de vedere.
Totodată, 70% dintre profesori consideră ar trebui să existe clase/grupe de excelenţă şi în alte unităţi de învăţământ liceal, pe lângă colegiile naţionale. Atragem atenţia că în actualul proiect de lege, noţiunea de excelenţă este legată doar de colegiile naţionale.

Bacalaureat şi liceele profesionale

În privinţa Bacalaureatului, 82% dintre cadrele didactice vor ca proba de specialitate a examenului să rămână obligatorie. 16% nu sunt de acord cu obligativitatea acesteia, iar 2% nu şi-au exprimat poziţia.
Peste jumătate (52%) dintre profesori susţin ca liceele profesionale să poată păstra şi alte filiere, precum cea teoretică sau vocaţională. Doar 38% sunt de acord cu eliminarea acestora.

Prevenirea abandonului şcolar şi învăţământul de calitate pentru toţi copiii

87% dintre cadrele didactice sunt de acord ca, în lege, să fie reglementat un program de tip „Şcoală după Şcoală” (ŞdŞ) cu masă caldă dedicat şcolilor vulnerabile. În actualul proiect, programul de ŞdŞ şi masa copiilor sunt prevăzute în secţiuni diferite, nu şi integrate împreună.
În acelaşi timp, 78% dintre profesori sunt de acord ca şcolile vulnerabile să primească finanţare suplimentară care să se adauge la costul standard per elev, cum este prevăzut în proiectul de lege.

Cariera didactică şi managementul şcolilor

Întrebaţi în ce măsură sunt de acord ca şi posturile cu mai puţin de 18 ore să poată fi scoase la concursul de Titularizare, numai 48% dintre cadrele didactice respondente au spus că sunt de acord. 47% au spus că nu sunt de acord, iar 5% au preferat să nu exprime o poziţie.
O oarecare paritate de opinii o vedem şi pentru intrarea la catedră. Mai exact, cu propunerea ca intrarea în cariera didactică să se facă printr-un an de stagiatură urmat de examen de licenţiere, doar 56% sunt de acord. Astfel, 40% dintre profesorii respondenţi nu sunt de acord, iar 4% nu şi-au exprimat părerea.
41% dintre profesori spun că înfiinţarea postului de director administrativ, care să se alăture echipei de management (formată în prezent din director şi director adjunct) va ajuta la eficientizarea activităţii şcolii. 49% nu cred că ar ajuta, iar 10% au preferat să nu-şi exprime opinia.

Conducerea agenţiei care va face evaluarea externă a calităţii educaţiei

În proiectul de lege se prevede că noua instituţie pentru evaluarea externă a calităţii educaţiei va fi Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţii (ANISAC). Structura se va înfiinţa prin reorganizarea ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar) cu preluarea atribuţiilor de inspecţie şcolară de la actualele inspectorate şcolare judeţene şi din Bucureşti. Potrivit Art. 96 (9), „Autoritatea este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte,cu rang de subsecretar de stat. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului educaţiei.”
În urma consultării realizată de fundaţie, doar 33% dintre profesori au spus că sunt de acord ca preşedintele şi vicepreşedintele ANISAC să fie numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului Educaţiei.
„În clipa de faţă avem îngrijorări legitime că proiectul pentru Legea Învăţământului Preuniversitar se concentrează prea puţin pe asigurarea de şanse echitabile pentru toţi copiii la un învăţământ de calitate. Dacă ne uităm la ceea ce ne spun profesorii, vedem că nu le clar cum această lege le va schimba cariera didactică şi managementul şcolar. World Vision România va transmite către Ministerul Educaţiei toate datele şi observaţiile la care am ajuns în urma consultării a mii de profesori şi elevi. 93% dintre profesorii consultaţi de noi nu mai au aproape deloc speranţe că vor fi ascultaţi. Ministerul Educaţiei are acum şansa să le arate că nu este aşa şi că recomandările şi vocile lor contează”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Primele recomandări ale fundaţiei World Vision România:

1) Eliminarea examenelor care pot fi realizate de către colegiile naţionale pentru a-şi face propria selecţie a elevilor. Reamintim că până la finalul clasei a XII-a învăţământul este gratuit şi obligatoriu. În aceste condiţii, crearea unui sistem paralel de evaluare pentru admiterea la liceu este neconstituţională şi discriminatorie. Susţinem ca pentru admiterea la liceu să existe acelaşi sistem de evaluare pentru toţi elevii, iar diferenţierea nivelului de competenţe să se facă prin construirea unor subiecte de examen care să departajeze corect elevii.

2) Solicităm ca nu doar colegiile naţionale să poată deveni unităţi-pilot de excelenţă.
Din experienţa noastră de peste 30 de ani în şcoli şi licee vulnerabile, am văzut numeroase exemple de profesori dedicaţi care reuşesc să facă performanţe cu elevii lor, inclusiv să ajungă la olimpiade şi alte concursuri. Credem că viziunea de la care ar trebuim să pornim cu toţii, ca societate, este că în orice liceu poate exista excelenţă, dacă profesorii şi elevii primesc sprijinul moral şi material necesar.

3) Proba de specialitate a profilului studiat la liceu să rămână obligatorie la examenul de Bacalaureat. După cum se precizează şi în proiectul de lege la Art. 67(5): „Învăţământul liceal este centrat pe formarea competenţelor specifice, în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare, şi pe consolidarea şi diversificarea competenţelor-cheie.” Întrucât, în cei patru ani de liceu, sistemul de învăţământ îşi propune să le formeze competenţe specifice elevilor, considerăm necesară şi evaluarea acestora.

4) Să fie reintroduse bursele de studiu pentru liceenii cu medii peste 7 şi care au venit lunar per membru de familie cel mult egal cu salariul minim net pe economie, astfel încât fie încurajată performanţa a cât mai multor elevi din mediile dezavantajate.

5) World Vision România desfăşoară programe educaţionale în comune şi oraşe mici, unde de multe ori există un singur liceu care combină specializări din două filiere: tehnologică (profesională) şi teoretică. În condiţiile în care liceele profesionale nu vor mai putea cuprinde alte filiere, solicităm Ministerul Educaţiei:
– Să clarifice mecanismele prin care toţi elevii, inclusiv cei de la sate sau din urbanul mic, vor avea acces la ce profil de liceu doresc să studieze;
– Să finanţeze corespunzător naveta, cazarea la cămin şi accesul la cantină pentru elevii care au nevoi de mobilitate pentru a studia profilul de liceu dorit;
– Să clarifice cum cadrele didactice de la liceele unde anumite specializări vor fi desfiinţate se vor reintegra în sistemul de învăţământ şi în ce măsură consorţiile şcolare pot fi implicate în rezolvarea acestei probleme.

6) Programele de învăţare remedială şi de şcoală după şcoală care se desfăşoară în şcolile dezavantajate să includă o masă pe care copiii să o poată servi la şcoală sau în cantina unităţii de învăţământ, cât şi activităţi de educaţie non-formală. Reamintim că, în actualul proiect de lege, aceste programe nu sunt integrate.
Combinarea celor trei componente (învăţare remedială, masă caldă şi educaţie non-formală) în programul fundaţiei Pâine şi Mâine, de care beneficiază 1.400 de copii din clasele I-IV din comunităţile cele mai vulnerabile de la sate au dat rezultate extrem de încurajatoare: 82% şi-au îmbunătăţit rezultatele la Matematică, iar 85% la Română.

7) În comunităţile dezavantajate, unde şcolile consideră că este necesar şi în colaborare cu autorităţile locale, să fie înfiinţate mai multe posturi de mediatori şcolari şi de asistenţi sociali care să aibă ca principală misiune prevenirea şi combaterea abandonului şcolar. Mai exact, acestea ar putea ajuta la procesul de identificare a nevoilor şi soluţiilor pentru copiii care se află în risc de abandon.

8) În privinţa posibilităţii titularizării cadrelor didactice pe norme cu mai puţin de 18 ore şi a procesului prin care un cadru didactic îşi începe cariera, având în vedere că părerile personalului didactic sunt polarizate, considerăm că Ministerul Educaţiei ar trebui să vină cât mai repede cu clarificări în privinţa implementării acestor măsuri.

9) Legat de înfiinţarea postului de director administrativ, din feedback-ul pe care l-am primit de la profesori şi directori, nu este clarificat dacă acesta răspunde legal pentru managementul finanţelor unei şcoli sau dacă răspunderea rămâne integral la directorul unităţii de învăţământ. Considerăm că existenţa unui director administrativ la nivelul unităţii de învăţământ va avea un efect pozitiv asupra creşterii capacităţii de management.

10) Toate funcţiile de conducere din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţii (ANISAC) să fie ocupate prin concurs. World Vision România consideră că responsabilii pentru evaluarea externă a calităţii educaţiei ar trebui să aibă un grad cât mai mare de independenţă pentru ca societatea să aibă o oglindă reală asupra calităţii educaţiei.

11) Propunem ca nouă atribuţie a Ministerului Educaţiei: organizarea de consultări directe, extinse, periodice sau specifice ale cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, prin chestionare, interviuri, dezbateri, inclusiv prin colaborarea cu organizaţiile societăţii civile, în pregătirea actelor normative şi a politicilor publice în domeniul educaţiei.

(Consultare organizată cu sprijinul proiectului „Inspectoratul” Şcolar Civic, proiect derulat de World Vision România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Granturilor SEE şi Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informaţii accesaţi www.eeagrants.org)

Sursa foto Pixabay