20 Mar 2018 - 19:38

Principalele subiecte ale zilei, reflectate în edițiile emisiunilor de știri din această seară: 

Klaus Iohannis: Guvernul nu are predictibilitate

Președintele Klaus Iohannis participă, marți, la aniversarea a 25 de ani a Camerei de Comerţ Americane din România.

„Ceea ce se câștigă ușor, de multe ori, se pierde la fel de ușor. De exemplu, investițiile în industria noastră de apărare. Trebuie încurajate, dezvoltate. Industria apărării are potențialul de a deveni vector esențial al dezvoltării economiei românești. Felicit investitorii americani și activitatea lor în țara noastră. Lansez tuturor invitația de a vă implica prin idei și soluții și în legătură cu proiectul de țară. Sunt convins că experianța și viziunea sunt active esențiale pentru realizarea unui proiect”, a declarat Klaus Iohannis. (Antena 3)

Taxă pentru eşecul reciclării selective

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile, în principal sticla, este ultima găselniţă a autorităţilor pentru gestionarea deşeurilor. Ministerul mediul vine cu propunerea unei garanţii de 50-60 de bani pe ambalaj, de vreo patru ori mai jos decât prima propunere, de 2 lei, dar tot e mult. Dincolo de intenţie, o astfel de propunere vine să compenseze eşecul lamentabil al statului, prin diversele lui autorităţi de a avea un sistem viabil de reciclare. Şi ceea se propune acum este de fapt o mutare a responsabilităţii către consumatori şi companii. Într-un mare stil. Nu avem pe scară largă un sistem de colectare selectivă. Autorităţile au eşuat lamentabil în a-l introduce.
Proiectul publicat în dezbatere publică de Ministerul Mediului prevedea o taxă suplimentară pentru fiecare produs pe care îl cumpărăm ambalat într-un recipient reutilizabil. Banii ar fi recuperaţi când sunt returnate recipientele goale.

Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului: El poate să se ducă la orice retailer şi în anumite instalaţii să şi bage cele 4 tipuri de deşeuri şi în contrapartidă să îi vină un bonuleţ care la sfârşit la casă să i se scadă din total factură de cumpărături pe care o are.

O astfel de taxă poate scumpi unele produse, ceea ce va schimba comportamentul consumatorului. În plus din grija pentru mediu se poate ajunge însă la aberaţii. Pentru a evita această garanţie, oamenii se pot îndrepta către ambalaje care nu intră în categoria celor reutilizabile. De pildă poate să ducă la o mai mare utilizare a Pet-ului sau a dozelor de aluminiu. Acestea sunt ambalaje reciclabile, dar nu reutilizabile. Iar unele dintre ele chiar sunt direct gunoi.

Constantin Damov, director firmă de colectare: Au apărut aceste PET uri opace, care astăzi sunt interzise în Franta. Aceste materiale nu pot fi reciclate. Au în ele o cantitate de colorant enormă, care nu le mai fac reutilizabile.

Colectorii de deşeuri şi firmele de sortare se tem că noua lege va duce la eliminarea lor de pe piaţă, în avantajul firmelor care au contracte cu primăriile.

Raul Pop, director companie de consultanţă: Este foarte neclar ce se va întâmpla cu ele. Exista o tendință de a reglementa în așa fel încât singurul care are voie sa colecteze pe teritoriul unei localități, indiferent dacă este de la domiciliu sau dintr-un magazin, să fie firma de salubritate. Neavând niciun fel de presiune concurențială, de unde stiu eu că nu plătesc un salariu de 1.000 de euro la fiecare operator de salubritate? (Digi 24)

Un general de brigadă provenit din DGIA, numit consilier pentru securitate naţională al premierului Dăncilă

Generalul de brigadă cu o stea (r) Andrei Diamescu a fost numit consilier de stat al premierul Viorica Dăncilă, cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, conform Monitorului Oficial.
Andrei Diamescu, care provine din Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) -serviciul de informaţii al Armatei - a primit gradul de general de brigadă în noiembrie 2014, printr-un decret semnat de preşedintele Traian Băsescu, scrie Mediafax.
Diamescu figurează şi ca membru al Consiliului de Administraţie al companiei naţionale Romarm.
Predecesorul lui Andrei Diamescu, generalul - locotenent (r) cu trei stele Lucian Foca, fost comandant al Forţelor Întrunite a fost eliberat din funcţie în luna ianuarie a acestui an. (RTV)

Scandalul Cambridge Analytica ia amploare: Mark Zuckerberg, chemat să dea explicații despre felul în care Facebook a furat datele a milioane de utilizatori 

Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg este chemat să dea explicații în fața parlamentarilor britanici. Acesta a fost convocat să se prezinte în fața Comitetului pentru domeniul digital, cultură, media și sport din Parlamentul de la Londra, informează The Guardian. 
Zuckerberg a fost citat în contextul dezvăluirilor despre datele personale ale milioane de utilizatori care au fost folosite de firma de consultanță Cambridge Analytica.
Într-o scristoare adresată lui Zuckerberg, președintele comisiei Damian Collins precizează că reprezentanții Facebook au fost întrebați de mai multe ori despre felul în care companiile au intrat în posesia și au folosit datele personale ale utilizatorilor și dacă acest lucru s-a întâmplat fără acceptul lor. 

„Răspunsurile oficialilor dumneavoastră au subestimat în mod constant acest risc și au înșelat comitetul. (...) Este momentul să audiem un oficial de top, cu suficientă autoritate pentru a ne da o explicație corectă a eșecului catastrofal al acestui proces. (...) Având în vedere angajamentul dumeavoastră de la începutul acestui an de a «repara» Facebook, sper că acel reprezentant veți fi dumeavoastră”, a precizat Damian Collins. 
Mark Zuckerberg este așteptat să răspundă acestei solicitări până la 26 martie. 
Apelul parlamentarilor britanici vine în contextul dezvăluirilor jurnaliștilor de la The New York Times, Observer și Channel 4 despre felul în care Cambridge Analytica a folosit datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook fără acordul lor. (b1 TV)

Legile Justiţiei, pe înţelesul tuturor. Ce s-a schimbat, după ce legile au fost puse în acord cu CCR

Legile Justiţiei. De două zile au avut nevoie parlamentarii PSD-ALDE pentru a trece legile justiţiei prin Comisia Iordache, iar apoi, pe repede- înainte, de votul din Camera Deputaţilor. Şi nu oricum, ci după ce articolele au fost corectate, în funcţie de observaţiile formulate de CCR. Realitatea.net vă prezintă un material sintetic, cu cele mai importante modificări făcucte la cele trei legi: statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM.
1. Preşedintele ţării a fost exclus din procedura de numire a conducerii ICCJ. Atribuţiile numirii judecătorilor revin CSM, în urma modificărilor.

"Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", se arată în amendamentul adoptat.

2. Eroarea judiciară a magistraţilor, redefinită. Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei. Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

3. Inspecţia Judiciară verifică eroarea judiciară. Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”. În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres. Practic, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.

4. Informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea CSM, precum şi cele legate de cooperare instituţională devin informaţii de interes public.

5. Interdicţii pentru judecători şi procurori, la anumite funcţii publice

(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia:

a) funcțiilor didactice din învăţământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare; b) funcțiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii și Şcolii Naţionale de Grefieri;

c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia, cu excepția funcțiilor de ministru și orice altă funcție de demnitate publică numită.

6. Comisiile de control, eliminate din verificarea magistraţilor. Totodată, au fost eliminate comisiile de control ale SRI si SIE din procedura de verificare a declaratiilor pe proprie raspundere ale magistratilor privind colaborarea cu serviciile de informatii, ramanand doar in atributia CSAT sa faca aceasta verificare. (Realitatea TV)

Rubrici: