Miercuri, 25 Noiembrie, 2020 - 17:52
Simpozionul Granturilor Academiei Române

Academia Română organizează în perioada 26-27 noiembrie 2020 prima manifestare dedicată prezentării proiectelor finanțate prin Granturile Academiei Române. Sesiunea din acest an vizează Subprogramul „Științe Umaniste“, inițiat cu scopul de a susține financiar cercetarea în domeniile umaniste, beneficiare până acum ale unor linii de finanțare precare la nivel național.

Duminică, 15 Noiembrie, 2020 - 00:00

:Chiar dacă în ultima vreme afacerile nu i-au mai mers ca altădată (pandemia, de...) poetul Mircea dinescu nu e un om sărac. Ba din contră...Printre activele sale se numără:

1. Restaurantul „Lacrimi și sfinți” din Centrul Vechi al Capitalei...

2. Restaurantul „Politică și Delicatețuri” din spatele Halei Traian din Capitală...

3. Restaurantul „Politică și Delicatețuri - La Dinescu” din Pitești, bulevardul Brătianu, nr. 34...

4. Conac cu cramă, restaurant și camere de dormit la malul Dunării, în comuna doljeană Cetatea...

Miercuri, 21 Octombrie, 2020 - 13:36

Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 22 octombrie 2020, ora 12, expoziţia "Ion I.C. Brătianu - 156 de ani de la naştere".

Evenimentul va avea loc în Sala de expoziţii "Theodor Pallady" din Calea Victoriei 125. Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române.

Miercuri, 2 Septembrie, 2020 - 13:11
Decizia conducerii Academiei Române de a retrage comunicatul de pe site-ul instituţiei a fost luată ca urmare a hotărârii de a prelua iniţiativa organizării unei dezbateri

Academia Română a lansat în data de 27 august 2020 un comunicat de presă în care atrăgea atenţia că utilizarea pe termen lung a tehnologiei 5G poate avea efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Tema, aşa cum precizam, este sensibilă la nivel mondial şi a generat şi continuă să genereze dezbateri în comunitatea ştiinţifică internaţională.

Joi, 27 August, 2020 - 11:02

Academia Română îşi manifestă preocuparea faţă de consecinţele pe care utilizarea tehnologiei 5G le-ar putea avea asupra sănătăţii publice şi consideră că aceasta este o temă de maxim interes în contextul în care România analizează aprobarea strategiei de implementare a reţelei 5G la nivel naţional (HG 429/2019).

Luni, 17 August, 2020 - 11:01

Doamnei Ministru Monica Cristina Anisie
Ministerul Educaţiei şi Cercetării

PROTEST

Împotriva demiterii academicianului Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de Director General al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"

Miercuri, 12 August, 2020 - 11:33

Academia Română organizează joi, 13 august 2020, sesiunea de lansare a monografiei "Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice şi epidemiologice", lucrare ştiinţifică realizată sub coordonarea acad. Victor Voicu, a acad. Costin Cernescu şi a prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.

Luni, 10 August, 2020 - 13:57

Academia Română a luat act de recenta publicarea a celor patru variante ale Planului-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Constatăm cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două, la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie ("dezvoltare personală").

Marţi, 4 August, 2020 - 00:00
Propuneri pentru diminuarea efectelor negative ale acestora

Planeta noastră se confruntă cu un fenomen general de schimbări climatice rapide, de încălzire globală, cu impact major asupra mediului ambiant, asupra biodiversității și asupra condițiilor socio-economice. Academia Română consideră pe deplin justificată declaraţia din noiembrie 2019 a unui grup de peste 11.000 de oameni de știință din 153 de țări, care califică fenomenul de încălzire globală drept o situație de urgență climatică („climate emergency”). Față de această stare de fapt și la inițiativa secretarului general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, Academia Română a organizat un ciclu de conferințe și dezbateri publice privind schimbările globale. Numeroșii participanți prezenți au pus accent pe modificările climatice din trecut, prezent și din viitor, în cadrul celor trei conferințe, astfel:

  • Prima conferință: Schimbările climatice în istoria Pământului – modificări actuale în spațiile continental și marin-oceanic;
  • Conferința a II-a: Impactul încălzirii globale asupra mediului și societății;
  • Conferința a III-a: Cercetarea științifică internațională și românească oferă soluții de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

 

Dezbaterile din cadrul acestor conferințe au scos în evidență următoarele aspecte:

  • În decursul istoriei planetei au existat numeroase episoade de schimbări globale ale sistemului climatic, care au dus uneori la modificări dramatice ale mediului şi ale condiţiilor de viaţă, mergând până la extincţia aproape totală a organismelor marine și terestre. Studiile au arătat că schimbările climatice din trecutul Terrei au avut la bază cauze globale, legate de variația forțelor orbitale (evidențiate de M. Milankovič încă din 1920) şi cosmice (forcing extern), dar și cauze interne, terestre (forcing intern). Adesea, aceste schimbări s-au manifestat ciclic, la intervale diferite de timp. Suprapunerea unor astfel de cauze a influențat schimbările globale atât în intensitate, cât și ca repartiție regională.
  • Cercetările moderne privind evoluția climei din ultimii 150 de ani au scos în evidență creșterea semnificativă a temperaturii medii pe planetă. Această creştere se atribuie mai ales unor cauze induse de activitatea antropică, precum: creşterea concentrației gazelor cu efect de seră (în special dioxidul de carbon și metanul) ca urmare a utilizării combustibililor fosili, a dezvoltării activităţilor industriale şi a celor din agricultură, poluarea cu aerosoli, modificări în modul de utilizare a terenurilor (Raportul V al grupului interguvernamental privind schimbările climatice – IPCC).

 

Luni, 3 August, 2020 - 13:53

România în și după pandemie! Situația creată în România de apariția și evoluția pandemiei, al cărei impact socioeconomic este îngrijorător, dacă nu chiar dezastruos, pentru unele sectoare, a determinat constituirea unui grup de reflecție în cadrul Academiei Române, format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române, reprezentanți ai mediului universitar. Acesta a analizat și propus o serie de măsuri necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu și lung.

Miercuri, 29 Iulie, 2020 - 18:37

Academia Română consideră absolut necesară regândirea sistemului național de educație și subliniază că, pentru ciclurile preșcolar și primar, respectiv pentru copiii între 3 și 11 ani, școala on-line este departe de a fi oopțiune și poate avea efecte negative asupra dezvoltării lor psiho-sociale.

Academia Română susține, într-un comunicat publicat pe site-ul instituției, că educația se face în cadru social, prin interacțiunea directă dintre elevi, studenți, cadre didactice, părinți și oricare alte persoane și entități aflate în contextul conectării sociale.

Marţi, 28 Iulie, 2020 - 15:09

Academia Română consideră că educația reprezintă unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale unei societăți și are implicații profunde și de durată în toate celelalte sectoare socio-economice.

 

Sâmbătă, 11 Iulie, 2020 - 20:26
Interviul președintelui Academiei Române pentru Observatorul Cultural

Are 65 de ani. Este președinte al Academiei Române din 5 aprilie 2018. Istoric de prestigiu, cunoscător a cinci limbi – engleză, franceză, italiană, germană și maghiară –, Ioan-Aurel Pop, de cînd se află în fruntea Academiei Române, trage semnale de alarmă cu privire la degradarea învățămîntului umanist în România. Deja, din decembrie 2019, Academia Română a publicat un punct de vedere cu privire la situația disciplinelor umaniste (limba și literatura română, istoria, limbile străine, limba latină), așa cum sînt ele predate în școlile din România. Vom relua, în finalul interviului, acest punct de vedere, care este public și ar trebui dezbătut cu toți cei care sînt îngrijorați de soarta învățămîntului umanist românesc. De asemenea, pe parcursul acestui interviu, am discutat cu președintele Academiei Române despre evoluția României postpandemie și ne-am referit și la cele mai recente declarații care au tulburat relația româno-maghiară, la nivel interuman, guvernamental și diplomatic.

 

Ați ținut o conferință la Universitatea „Babes-Bolyai“, înainte de starea de ur­gen­ță, despre „dimensiunea istorică din studiul moștenirii culturale a umanității și a națiunii“. Ați spus, printre altele, că mulți elevi nu mai citesc opere literare, ci rezumate și pastișe, că nu mai știu nimic despre clasicismul greco-latin, despre uma­nism și raționalism, nu știu nimic despre cronologia cîtorva curente cultural-literare. Ați făcut o radiografie. Ce puteți face dvs. din poziția de profesor și de președinte al Academiei? Doar să vă plîngeți?

Nu pot face mare lucru. Pot să dau sfaturi, pot să atrag atenția. Din experiența de profesor pe care o am, pot să scriu și să vorbesc despre degradarea învățămîntului românesc. Mie mi-a plăcut să fiu profesor și știu, de peste 40 de ani, ce se întîmplă în învățămîntul românesc. Înainte de a ajunge la universitate, am fost profesor la un liceu industrial în Cluj. Știu cum se făcea carte și îna­inte de 1989, și după. Mereu le vorbesc studenților mei despre anumite concepte care au făcut carieră în sute de ani, cum ar fi  moș­tenirea culturală a Europei, și mă îngrozesc cînd văd că sînt neînțelese.

Oameni cu o educație „veche“, dar temeinică

Domnule profesor, amintiți de un curs, la care „am făcut experimentul neinspirat de a-i pune pe studenții mei din anul I să așeze în ordine cronologică cîteva curente cultural-literare, anume iluminism, romantism, simbolism (plasate de mine aleatoriu), spunîndu-le că s-au manifestat în trei secole succesive. Studenții, în majoritate, au fost complet neștiutori“. Cum s-a ajuns aici?

Din păcate, la limba și literatura română, nu se mai pune accent pe concepte și pe curente culturale. Eu, înainte de a merge la facultate, într-un sistem comunist, care avea tarele și defectele sale – despre care nu discutăm acum –, știam succesiunea curentelor culturale ale omenirii, le învățasem la trei discipline: la limba și literatura română,  la istoria literaturii universale – la secția umanistă de la liceu făceam această disciplină – și la istorie. Nu mai vorbesc despre limba și literatura latină, pe care am făcut-o patru ani în liceu. Astăzi, dacă povestești asemenea lucruri, unii tineri se miră, își închipuie că în timpul regimului comunist toți eram troglodiți. Unii dintre profesorii mei de la Liceul „Andrei Șaguna“ din Brașov erau cu diplome obținute în Occident, la Sorbona, la Berlin sau la Viena, oameni cu o educație „veche“, cum se spune, dar temeinică. Aș vrea să văd, astăzi, că unele lucruri care s-au validat în timp rămîn și sînt perpetuate de școală. Eu nu înțeleg de ce, la școală, se face o disciplină numită „Limbă și comunicare“? De ce nu era destul să se numească „Limba română“ și, în clasele mai mari, „Limba și literatura română“?

Să învețe tinerii să comunice! Nu poți sta mereu cu înjurătura în gură și cu un bagaj minim de cuvinte.

Da, de acord, dar era de ajuns „Limba și literatura română“, nu „Limbă și comunicare“. Copiii ajung la liceu, devin adolescenți și nu mai pot aprecia un text literar. Pentru că la „Limbă și comunicare“ li se dau cronici sportive, texte medicale, anunțuri de publicitate, texte din ziare și reviste nonliterare, texte de comunicare din viața cotidiană, „astăzi plouă, mîine ninge“, bilete, scrisori de recomandare, dar nu mai deprind gustul pentru literatură, nu li se mai cultivă plăcerea citirii și înțelegerii unui text literar. Eu, în școala aceea veche, dar cu profesori foarte buni, am învățat să mă exprim românește încă din gimnaziu, după volumul I al lui Ionel Teodoreanu, La Medeleni. Citeam cu profesorul de la clasă, cu creionul în mînă, La Medeleni, și comentam acele fragmente extraordinare. Așa am prins gustul unei anumite literaturi. Așa cum, în școala timpurie, cea primară, înveți după Amintirile lui Creangă. Aud, acum, că Amintirile lui Creangă sînt considerate nepotrivite și neînțelese de copii. Eu cred că nu mai sînt înțelese de profesori.

Miercuri, 8 Iulie, 2020 - 11:00

Marţi, 7 iulie 2020, Academia Română şi Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din cadrul Secretariatului General al Guvernului României au încheiat un protocol de colaborare. Parteneriatul are ca scop promovarea colaborărilor ştiinţifice comune dintre România şi Republica Moldova. Parteneriatul a fost semnat la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, de către acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi de doamna Ana Guţu, secretar de stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Secretariatul General al Guvernului.

Sâmbătă, 6 Iunie, 2020 - 07:50

În cadrul unei ședințe festive a Prezidiului, Academia Română a marcat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a recunoscut pe plan internațional unirea Transilvaniei cu România.

Prezidiul Academiei Române rememorează astfel evenimentele petrecute la începutul secolului al XX-lea, care au condus la crearea României Mari și consolidarea statului român modern.

Joi, 21 Mai, 2020 - 12:21

Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile, mediatice şi politice, asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri - ELI-Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor şi scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România şi pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toţi cei implicaţi pentru crearea şi consolidarea unui Spaţiu Comun al Cercetării în Europa.

Vineri, 15 Mai, 2020 - 12:33

În ultimele zile mass-media a fost intoxicată cu "informaţii" care pendulează între abjecţie şi fantezie, privitoare la o "răsturnare a preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop".

Biroul Prezidiului Academiei Române - organ colectiv de conducere a înaltului for, care activează într-un permanent consens academic - doreşte să-şi afirme solidaritatea deplină cu colegul nostru, actualul preşedinte al Academiei Române şi respinge alegaţiile defăimătoare cu care ne-au obişnuit unii neprieteni ai venerabilei noastre instituţii.

Biroul Prezidiului Academiei Române
 

Joi, 14 Mai, 2020 - 15:54
Vicele academician este posesorul unui raport de incompatibilitate ANI și al unei interdicții de trei ani în funcții publice

„Artist fiind, imaginile au impact puternic asupra mea, iar vederea trecătorilor având jumătate de față ascunsă sub masca chirurgicală îmi înspiră o mulțime tristă, redusă la tăcere de botnițe.

Declarată inutilă la începutul pandemiei în majoritatea țărilor europene, acum, când sperăm să ne apropiem de sfârșitul perioadei de maximă contagiozitate, masca a devenit accesoriul obligatoriu, cerut de guvernanți dacă avem „pretenția” să ne exercităm drepturile constituționale. Câte averi se vor face din această „obligativitate” vom afla noi odată și odată…

Miercuri, 29 Aprilie, 2020 - 17:31

Academia Română, din totdeauna apărătoare a drepturilor naţionale şi a unităţii teritoriului românesc, luând la cunoştinţă de propunerea legislativă privind „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc“,  respinge acest demers care încalcă flagrant Constituţia României.

 

Joi, 23 Aprilie, 2020 - 21:35

Sunt multe comunități care, de-a lungul timpului, și-au blamat ori îndepărtat bătrânii și nu întotdeauna cu intenții rele. De fapt, nici nu contează intențiile, ci rezultatul. Din păcate, societățile post-industriale se îndreaptă spre nașteri tot mai puține. În paralel, se produce creșterea duratei medii și a speranței de viață a oamenilor. Astfel, tot mai mulți oameni vor fi în putere la vârste mai înaintate și, prin urmare, vor fi activi la asemenea vârste. Omenirea îmbătrânește, dar acest fapt nu este neapărat o tragedie, din moment ce ne extindem viața activă spre vârste care odinioară erau destinate odihnei. 

Aflu că avem un Comitet Național pentru Situații Speciale de Urgență care, în aceste timpuri de asalt al bolii, ia măsurile cele mai potrivite în cunoștință de cauză. Este, evident, mult mai bine ca măsurile să fie severe și nu laxe, pentru a preveni înainte de a fi prea târziu. Măsurile acestea se iau pe baza unor date și, de cele mai multe ori, este vorba de date statistice. Altele mai bune nu avem și suntem obligați să ne ghidam după statistici, deși oamenii sunt ființe palpabile și nu se îmbolnăvesc și nu mor în funcție de statistici.

Revin, în acest cadru, la măsurile de izolare a bătrânilor într-un mod special, diferit de cele de izolare a celorlalte categorii de cetățeni. Trec peste faptul că nu toți oamenii sunt bătrâni la 65 de ani, așa cum se întâmpla în urmă cu secole sau chiar cu decenii. Izolarea specială a bătrânilor, după cum suntem asigurați, se face din rațiuni de protejare a lor. Totuși, în conștiința publică, ideea că bătrânii ar fi purtătorii cei mai mari ai virusului Corona este adânc înrădăcinată. Dacă ar fi așa, atunci ce rost are să-i înghesui pe toți în spațiul public (mai ales în magazine, adică în locuri închise) preț de două ore, în condițiile în care celelalte categorii sunt libere să iasă și ele în același interval? Dacă între orele 11 și 13, pot fi pe stradă și bătrânii (grupați cu toții atunci) și pot fi și ceilalți, oare nu sporește riscul de îmbolnăvire, mai ales că, în acest moment, în cele mai multe locuri din țară, masca și mănușile sunt doar recomandate, nu obligatorii. Oare dacă bătrânii s-ar putea distribui pe toata durata zilei, nu ar fi mai avantajos pentru limitarea contagiunii, nu s-ar rări posibilii răspânditori ai bolii?

Dar, dincolo de aceasta, aminteam de statistici pentru că ele trebuie să fie un îndrumar pentru decidenți în aceste situații-limită. Am mai arătat că ne-ar fi fost util să știm câți oameni mureau în medie pe zi în România înainte de a veni această pacoste peste noi, ca să putem aprecia cât de distrugătoare este pandemia. Nu cred că Institutului Național de Statistică i-ar fi fost greu să ne spună acest lucru, fiindcă nu era vorba de calcule prea complicate. În plan mondial, am văzut recent că s-au relevat asemenea date și că molima a făcut să crească numărul decedaților, în medie, de aproape trei ori față de perioada de dinaintea flagelului. Este foarte grav, dureros și trist. Pentru milioanele de familii care au morți este tragic, iremediabil, catastrofal. Acestor familii statistica nu le ajută la nimic. Revin, totuși, la statistică și constat, din date accesibile publicului larg, următoarele: în 2018, au murit în România 263 463 de oameni, ceea ce înseamnă 721,8 oameni, în medie, pe zi. Proporțional, sunt ceva mai mulți decât în Germania (de patru ori mai populată decât România), unde mor, în vremuri obișnuite, cam 2200 de oameni pe zi. E firesc să fie așa, deoarece în Germania speranța de viață e mai mare decât în România. Am urmărit – după datele Anuarului Statistic al României și după alte câteva surse coroborate – care este repartiția decedaților pe grupe de vârstă. Astfel, din cei 263 463 morți din 2018, erau 147 094 de persoane de peste 75 de ani, adică 55,8% din total. Morții de peste 60 de ani erau 223 740 și însemnau 84,9% din total. Acestea sunt, să zicem, două extreme. La mijlocul acestor extreme se situează morții de peste 65 de ani, care au fost în 2018 în număr de 201 399, adică 76,4% din total.

Luni, 30 Martie, 2020 - 11:52
Mesajul președintelui Ioan-Aurel Pop

Pentru prima oară, datorită gravelor împrejurări pe care le trăim, se va sărbători în acest an Ziua Academiei Române, de la 4 aprilie, departe de venerabila instituție, simbolizată de clădirea de pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu și Bellu), fără ca membrii să se mai poată reuni în tradiționala Adunare Generală festivă și fără să se mai poată organiza „Ziua Porților Deschise“.

Luni, 9 Martie, 2020 - 12:17

Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, organizează miercuri, 11 martie 2020, sesiunea aniversară "Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere".

Manifestarea se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.

Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi moderată de acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie.

Marţi, 11 Februarie, 2020 - 10:21
Conferința omagială organizată de Academia Română

Academia Română găzduiește joi, 13 februarie 2020, conferința omagială „Dimitrie Gusti – profesor, sociolog, statistician, muzeograf“, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în parteneriat cu Institutul de Sociologie al Academiei Române și cu Asociația Română de Sociologie. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 9:30.

 

Luni, 3 Februarie, 2020 - 13:55

Academia Română, consecventă cu poziţia sa fermă de apărare a valorilor culturale naţionale, de conservare a bogăţiilor subsolului României şi de protejare a mediului natural - poziţie exprimată în repetate rânduri (https://acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf) - salută decizia Guvernului României de reluare a procedurii de înscriere a sitului Roşia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Miercuri, 8 Ianuarie, 2020 - 18:23
Academia Română este alături de tinerii care au obținut rezultate notabile la olimpiadele internaționale de matematică, fizică, chimie și biologie

Academia Română în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ și Centrul de cercetare ELI-NP organizează, în perioada 8-12 ianuarie 2020, un program educațional destinat elevilor cu talent pentru știință din toată țara, care au obținut rezultate notabile la olimpiadele naționale și internaționale.

 

Miercuri, 11 Decembrie, 2019 - 14:58
Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învățământului preuniversitar din România

Recentele constatări date publicității, referitoare la procentajul ridicat al elevilor români afectați de analfabetismul funcțional, dar și îngrijorarea produsă de analfabetismul primar (cauzat de neputința școlarizării tuturor copiilor de vârstă școlară) și de abandonul școlar, determină Academia Română să propună un set de măsuri, reieșite din experiența celui mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare din România.

Marţi, 10 Decembrie, 2019 - 17:34
Ceremonie de decernare: 12 decembrie 2019, ora 11

Joi, 12 decembrie 2019, va avea loc ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, începând cu ora 11. Premiile vor fi înmânate de acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale.

Vor fi decernate 70 de premii, care recompensează performanța culturală și științifică românească a anului 2017, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare.

Premiile Academiei Române sunt în număr de 81, fiecare având numele unei personalităţi din domeniile științific și cultural reprezentate în cele 14 secții ale Academiei Române: filologie și literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, științe tehnice, agronomie și silvicultură, medicină, economie, științe juridice și sociologie, filosofie, teologie, psihologie și pedagogie, arte, arhitectură și audiovizual, știința și tehnologia informației.

Detalii despre istoricul Premiilor Academiei Române și Regulamentul de acordare sunt disponibile la adresa: https://academiaromana.ro/premiileAR/pag_premii.htm

Cu acest prilej, Academia Română acordă cinci diplome „Distincţia Culturală“ jurnaliștilor Mihaela Helmis, Radio România Actualităţi, și Alexandru Batali, revista „Market Watch“, regizorului Jon Gostin, directorului Editurii Mega, Cristian Sincovici, și autorilor monografiei localității Bolintin, Vasile Grigorescu, Ştefan Crudu, Marian Grigore, Ciprian Necşuţu.

 

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ

 

1. Premiul „Timotei Cipariu“

Lucrarea: Meşteşugul doftoriei. Primul tratat românesc de medicină. Studiul filologic, studiul lingvistic, ediţie, glosar şi indice.

Autoare: Lia Brad Chisacof

 

2. Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“

Lucrarea: Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), tom V: 1931-1935; partea I (2009), partea a 2-a (2012), partea a 3-a finală (2017)

Autoare: Cornelia-Luminiţa Radu, Maria Buturugă, Elena-Ioana Milea, Ileana-Stanca Desa* și  Iliana Sulică

3. Premiul „Ion Creangă“

Miercuri, 23 Octombrie, 2019 - 13:22

Academia Română şi Statul Major al Apărării au organizat marţi, 22 octombrie 2019, conferinţa "Apărarea frontierelor Marii Uniri - 1919". Evenimentul s-a desfăşurat în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României şi al evocării însemnătăţii anului 1919 în istoria ţării noastre.

Joi, 17 Octombrie, 2019 - 06:55

Academia Română a inițiat o serie de dezbateri pe teme actuale, cu impact major asupra omului și societății contemporane. Prima dintre aceste dezbateri științifice a avut în centrul atenției tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și inteligența artificială (IA), punând accent pe efectul acestora asupra societății în ansamblul ei, cât și pe rolul roboticii în dezvoltarea societății românești.

Academia Română consideră că utilizarea noilor tehnologii digitale are efecte imediate în numeroase domenii și prin Grupul de Reflecție privind impactul evoluției TIC și IA asupra omului şi societăţii a propus mai multe direcții de acțiune, pe care le supune analizei factorilor decidenți, în vederea stabilirii unor măsuri coroborate în domeniile educație, sănătate, cercetare, dezvoltare, inovare, economie, administrație publică, pentru armonizarea accesului populației la noile locuri de muncă specifice economiei digitale.

Academia Română a lansat în acest sens un manifest pentru adaptarea societății românești la era digitală, document care abordează impactul revoluției tehnologice și măsurile care ar trebui implementate în România.

Recomandările privind direcțiile de acțiune vizează elaborarea unui program coerent, la nivel național, care să includă aspectele specifice noii revoluții industriale și asigurarea mijloacelor pentru crearea structurilor de implementare în învățământ, în cercetarea instituțională și academică, cât și în viața publică. De asemenea, în document sunt menționate și eventualele costuri ale inacțiunii sau ale acțiunii întârziate.

Grupul de reflecție privind impactul evoluției TIC și IA asupra omului şi societăţii a fost înființat în cadrul Academiei Române în anul 2019, la inițiativa acad. Ioan Dumitrache, și este alcătuit din membri ai Academiei Române, specialiști în știința și tehnologia informației, tehnologia microsistemelor, inteligența artificială, economie, sociologie, filosofie, medicină, învățământ, precum și experți din mediul public și privat.

 

Redăm în continuare textul integral al Manifestului.

 

 

 

 

Marţi, 15 Octombrie, 2019 - 18:43

Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Medicale, în parteneriat cu Fundaţia "Academician Nicolae Cajal", organizează joi, 17 octombrie 2019, evenimentul "100 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Cajal".

Manifestarea se va desfăşura în Aula Academiei Române, din Calea Victoriei nr.125, începând cu ora 10.

Subscribe to academia romana