Publicat: 13 August, 2019 - 08:25

Neînțelegerile dintre PSD și ALDE sunt, mai degrabă, „de probăleală“. Fiecare încearcă să găsească o soluție de pe urma căreia să nu-și rupă gîtul. Ba, dacă s-ar putea, să mai și recupereze cîte ceva din ce-au pierdut. Ambele partide se află într-o situație dificilă. Dacă nu remontează, s-au ars. Dacă recuperează, trebuie să o facă pe cont propriu. Ploaia de declarații contradictorii nu înseamnă război. Ea trădează, mai degrabă, nehotărîrea celor două grupări de a opta, pentru o soluție sau alta. Cel mai prost din toată această hîrîială a ieșit ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici. Îndrăgostit de camere și de microfoane, acesta iese mereu la rampă cu tot felul de anunțuri și de cugetări de care se alege praful. Ba, că impozitează pensiile speciale, ba, că reduce cheltuielile, ba, că are bani și mărește salariile celor de la Ministerul Finanțelor. Să nu uităm că Teodorovici era unul dintre cei convinși că va candida la alegerile prezidențiale (deși omul nu trădase nici o idee majoră care să-l mîne spre o asemnea demnitate).Și, peste noapte, pitorescul ministru (fiecare folosește ce adjectiv vrea) și-a înghițit cuvintele și și-a șters buzele ca iepurașul care își trece lăbuțele peste botic după ce l-a înjurat pe elefant. Or, un om care o schimbă ca la apăsatul unui întrerupător cînd este vorba de cea mai importantă demnitate a țării și nu dă nici un semn că a avut o idee sau un proiect renunță la fel de ușor la toate promisiunile și declarațiile sale publice. Nu mai rămîne însă decît una pe care n-a lămurit-o și n-a convins nici populația, în ciuda glumițelor pe care le spune. Are Guvernul bani cu care să acopere nevoile și promisiunile guvernării sau îngroapă țara în datorii și se pregătește să cînte un „Foaie verde de dai n-ai…”
În ceea ce privește partea de tărăboi asumată de Victor Ponta ar trebui să trecem mai departe. Dacă guvernarea României mai încearcă să se redreseze cu sprijinul acestui cîrtitor acoperit, putem zice că mai degrabă încearcă să cîștige la Loto Prono.
Și, pentru ca țara să nu rămînă blocată în dosarul Caracal, și pentru ca nu care cumva scandalul să se lipească de un partid sau de președinte sau să ajungă și pe sema binomului, cea mai pavoazată dintre liberali, Raluca Turcan, a găsit de cuviință să iasă la rampă cu aceeași idee patriotică pe care o vîntură toți acoperiții și subordonații. Să fie convocată o ședință specială a Parlamentului care să îngroape niște acte normative și niște proiecte, dar, mai ales, să adopte:

 „Desființarea Secției Speciale de Investigare a Magistraților. Această secție este doar un mijloc politic prin care actuala coaliție de guvernare încearcă să politizeze și să subjuge justiția, afectatând astfel independența actului de justiție”.

Mă simt obligat să le atrag atenția celor care ar putea fi interesați de cotloanele acestei insistențe care ascunde de fapt o mare ticăloșie. Klaus Iohannis, Traian Băsescu și toată gașca protejată de DNA, plus SRI se tem de moarte că pierd controlul asupra instrumentului de tortură construit de Traian Băsescu-Maior-Coldea-Koveși și încă vreo cîțiva de prin preajmă. Cu Secția specială funcționînd dincolo comanda lor, toate abuzurile din Justiție se duc pe copcă. Pot fi cercetate și deferite CSM-ului și judecății. Judecătorii și procurorii (mai ales!) sunt obligați să respecte legea și să rămînă în pătrățica profesiei lor.
De ce face PNL-ul un program din protejarea exagerată a magistraților? De ce liberalii visează la procurori și judecători de tip comunist? De ce înfruntă PNL-ul insistența cu care populația României susține ca și magistrații să plătească pentru greșelile și abuzurile lor? Cu siguranță pentru a rămîne de partea binomului și pentru a nu fi ținta unor investigații legate de abuzuri și de corupție. Un Iohannis cu dosare penale pe mîna unor procurori speriați de SSIM nu mai este nici puternic și nici arogant. Altfel, va fi judecat un ministru sau un consilier prezidențial sau un general SRI de un judecător care știe că poate da socoteală. Iar decontul abuzului, al prostiei sau al partizanatului, nu înseamnă atac la statul de drept (cum zice PNL-ul din răsputeri) ci mai degrabă un prim atac la satul mafiot.

Topic: 

Format: