Publicat: 11 Martie, 2016 - 09:43
Share

Copreședinții ALDE Călin Popescu-Tăriceanu și Daniel Constantin, alături de vicepreședintele ALDE Cătălin Beciu, au prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă, concluziile unei întâlniri care a avut loc în cursul dimineții cu reprezentanți ai mediului de afaceri din sectorul energetic, sectorul IT, petrol și gaze, textile și patronate.

Una din problemele ridicate de mediul de afaceri este Declarația 088, declarația pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA.

'O declarație care ridică numeroase obstacole birocratice, de consum de timp, de energie, pentru că Fiscul vrea să vadă patronii la față de fiecare dată când se schimbă un administrator, un sediu și așa mai departe. Poate la bază intențiile sunt bune, dar modul acesta de a lucra și de a-i considera pe toți din start suspecți și infractori, creează o problemă majoră pe care cu toții au reclamat-o. Trebuie să vedem cum îmbunătățim lucrurile aici.

Alte subiecte au fost cele legate de modul în care în momentul de față sunt prevăzute și sancționate, în cadrul legal, conflictul de interese și abuzul în serviciu. Abuzul în serviciu trebuie în general să fie însoțit de crearea unui prejudiciu, dar sunt cauze pe rolul instanțelor unde s-a cerut să se facă precizarea prejudiciului. Și s-a spus că nu există nici u prejudiciu, decât unul de imagine. Ori pentru prejudiciul de imagine, să ajungi să condamni niște oameni reprezintă o serioasă problemă pe care au ridicat-o cei din mediul de afaceri, în mod cât se poate de justificat', a spus copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu.

Reprezentanții din industria textilă, au ridicat problema majorării salariului minim, care riscă să ducă la pierderea unor locuri de muncă. Călin Popescu-Tăriceanu a arătat că:

'Aici este o discuție foarte delicată, iar adepții majorării salariului minim, cum sunt și eu, cred că economia românească nu trebuie să se bazeze numai pe competitivitatea salariului și respectiv a remunerării forței de muncă, trebuie să investim în tehnologii noi, în dezvoltare, în produse cu valoare adăugată (...). Și aici trebuie să ne gândim la o soluție. Știu că în momentul de față la Ministerul Muncii este o comisie mixtă formată din reprezentanți de la Guvern, patronate, sindicate, care analizează impactul acestei măsuri. Eu cred că ideea creșterii salariului minim va scoate România din grupul țărilor slab dezvoltate, unde avantajul economic principal este dat de costul redus al forței de muncă. Trebuie să ne ducem spre o economie bazată pe inovație, pe dezvoltare tehnologică, dar nu pot să spun că nu trebuie să avem în vedere posibilele consecințe negative.

Alți participanți, care reprezintă sectorul energetic au vorbit despre discrepanța dintre nivelul creșterii economice, care nu se regăsește în plan investițional, volumul de investiții care să antreneze inclusiv firmele românești cu capacitate profesională ce este încă foarte scăzut și din acest motiv sunt foarte multe firme care trebuie să găsească soluții de avarie.

Am discutat cu cei din sectorul de construcții, care ne-au spus de controalele repetate și modul abuziv în care s-au petrecut anumite controale fiscale, ce au determinat închiderea unor firme care activau în Germania. Să vă explic mai exact despre ce este vorba. Li s-a cerut firmelor care au angajați în sectorul de construcții să plătească contribuțiile fiscale nu numai pentru salariile plătite muncitorilor, ci pentru ceea ce se numește în general diurna de deplasare. Considerând că și aceea este un venit.

Rezultatul a fost următorul: firmele românești s-au închis pentru că sumele revendicate depășeau uneori chiar cifra lor de afaceri și muncitorii români lucrează și acum tot în Germania, dar pentru firme portugheze, spaniole sau altele. Deci care e rezultatul? Am îngenuncheat firmele românești. Asta ca să vedeți modul de abordare și rezultatul unor politici care, uneori, par să fie lipsite de o gândire sănătoasă.

Nu știu dacă ați observat, anul trecut România a înregistrat o cifră record la Produsul Intern Brut, de 3,7%. În condițiile în care agricultura a reușit anul trecut să facă o producție de numai 17 milioane de tone, comparativ cu 22 de milioane de tone în 2014. Lucrul aceste reprezintă după aprecierile specialiștilor o pierdere de aproximativ un punct procentual din PIB. Un an agricol prost scade PIB-ul cu 1%, un an agricol bun crește PIB-ul cu 1%. Asta este și aprecierea BNR.

Cu toate acestea, economia a reușit o creștere spectaculoasă, care trebuie însă consolidată. Nu este suficient un an, ci trebuie un șir de ani și eu am spus nu o dată că România are nevoie de un nivel de creștere cu cel puțin două puncte procentuale peste media europeană, ca să fie capabilă într-un interval de 15 — 20 de ani să ajungă la nivelul țărilor europene dezvoltate. Stimulii pe care trebuie să-i aplicăm ca să se continue această creștere în perioada următoare într-o evoluție liniară, constantă pe următorii 20 de ani, în așa fel încât să ne atingem potențialul pe care îl avem, anume de a șaptea țară a Europei. Ambiția mea este să văd România devenind a 7-a putere economică a Europei.

Am convenit în finalul reuniunii să mergem mai departe și să structurăm două grupuri de lucru pe cele două paliere: probleme de ordin general — politici generale și politici sectoriale. Vom aduce și alți colegi care au competențe pe zona economică, cum este fostul ministru Vosganian sau ministrul Gerea și să preluăm care sunt problemele și propunerile pe care le fac cei din mediul de afaceri, în așa fel încât să găsim o soluție în plan legislativ'.

În cadrul conferinței de presă, copreședintele ALDE Daniel Constantin a precizat că: 'Demersul pe care l-am inițiat astăzi este prima întâlnire pe care am avut-o cu mediul de afaceri, ca partid cu o ideologie de centru-dreapta. Nu numai să ascultăm, ci și să implementăm ce ne spun dânșii în actele normative pe care noi le propunem la nivelul Parlamentului. Am elaborat un material de la care am dorit să pornim discuția de astăzi, care se referă la datele economice pe care România le-a înregistrat în anul 2015. Am discutat și despre eventualele constrângeri pe care le-am putea avea în anul 2016.

Una dintre ele este legată de agricultură, dar eu am fost surprins plăcut, chiar dacă nu au fost oameni din zona de agricultură, să constat că și de acolo s-a ridicat această nevoie de a se investi în acest sector. Și, ca un minus, au ridicat problema lipsei investițiilor în irigații. A fost un demers pe care l-am pornit în anul 2015. Este un demers pe care oamenii de afaceri l-au susținut încă din anul 2015, dar tot dânșii ne-au spus astăzi că efortul pe care l-au făcut împreună cu guvernul de anul trecut nu mai este susținut și în anul 2016. Cu alte cuvinte, legea pe care a promulgat-o președintele Iohannis, pentru a începe investițiile în sectorul de irigații, de un miliard de euro, pe cinci ani de zile, nu se regăsește ca și finanțare în Legea bugetului de stat.

Vă spuneam de datele economice din 2015. România s-a aflat pe locul cinci în UE din punct de vedere al creșterii economice, cu 3,7 % din PIB. În urma analizei pe care am făcut-o, a fost cel mai bun an din 2008, cu cea mai mare creștere și cea mai mare colectare la bugetul de stat de după criză economică pornită în anul 2008. Ce este important, că veniturile pe fondul celei mai importante politici de relaxare fiscală, au crescut. (...) Impozitul pe profit a crescut cu 13% în 2015 față de 2014, colectarea de TVA a crescut cu 12,3 % față de anul 2014. (...) Sigur că aici sunt prezentate și măsurile de relaxare fiscală care au făcut posibilă această relaxare fiscală și în discuțiile pe care le-am avut am evidențiat și pericolele pe care le-am identificat în anul 2016. După încasările bugetare din prima lună din 2016, acestea sunt mult mai mici. Este deja un semnal de alarmă!

Investițiile publice au fost ridicate ca o necesitate de către mediul de afaceri. Nu sunt foarte mulțumit nici cu nivelul investiților din trecut, dar nici cu ce se preconizează în 2016. Lipsa disponibilității fondurilor europene va face ca investițiile publice din 2016 să fie mult mai mici decât anul trecut. Aceasta ar putea avea repercursiuni în ceea ce înseamnă creșterea economică și încasările la bugetul de stat.

Vizavi de sectorul de irigații, mi-aș dori să nu avem secetă așa cum am avut în 2015. M-am uitat pe câteva previziuni ale INMH și se pare că în lunile aprilie-mai, cantitățile de precipitații vor fi sub ceea ce are nevoie solul și atunci probabil că vom vedea cu alți ochi faptul că nu s-au prevăzut fondurile pentru realizarea infrastructurii de irigație'.

Departamentul de comunicare ALDE