Până și în seara de după alegeri Werner a exhibat aceleași obsesii totalitare de exterminare a adversarilor politici. Desființarea PSD este singurul proiect de țară al acestui personaj, a cărui goliciune intelectuală a început să se afișeze în toată splendoarea abia după ce a început să deschidă gura mai des, chiar dacă vorbește la fel de lăbărțat.

Președintele în funcție Klaus Iohannis a făcut un pas înapoi luni.

A anunțat că nu va participa la o dezbatere cu Viorica Dăncilă, motivând  că în următoarea perioadă se va concentra pe întâlnirile cu alegătorii. Adică cu aceia care nu îi vor pune probleme.

„PSD încearcă să atragă atenţia prin tot felul de manevre. Pot să vă spun de pe acum – urmează să discut şi cu colegele şi cu colegii în şedinţa de campanie – că eu mă voi concentra pe întâlnirile cu alegătorii în campania pentru turul doi”, a declarat Klaus Iohannis, la sediul central al PNL.

Ceea ce era de așteptat, bine ticluit și bine programat de către factorul intern și factorul extern, s-a întâmplat. La capătul unei campanii electorale practic inexistente, Klaus Iohannis s-a clasat detașat pe locul I. Plasându-și favorita pentru finala ce urmează să aibă loc peste două săptămâni pe locul secund. Din nou, se poate pune întrebarea ce va fi următorii cinci ani acest Klaus Iohannis. Președinte al României, guvernator al României sau un simplu vasal? Și voi încerca să răspund.

Deși a fost dezamăgit că nu a câștigat din primul tur, așa cum i-au proorocit Ludovic și Bogdan, Iohannis nu a renunțat la un discurs agresiv și totalitar la încheierea rundei preliminare, la finalul căreia a avut surpriza să constate că „dușmanul” nu a fost zdrobit. Încă...

S-a terminat prima rundă a campionatului național de vorbărie politică. Fără surprize și cu multe dezamăgiri ale celor care și-au imaginat că ar putea da o lovitură. Acum urmează play-off-ul. Chiar dacă nu e de așteptat ca el să aducă un învingător surpriză, el poate produce descalificarea cîștigătorului chiar înaintea urcării sale pe podium.

Cât timp a tăcut sau s-a exprimat doar ocazional, prin alocuțiuni scrise de alții, Klaus Iohannis a reușit să pară o persoană rezonabilă, în banca ei, preocupată mai mult de standardul personal de viață decât de agenda funcției dobândite printr-un banal concurs de împrejurări. De când a deprins vorbirea și și a căpătat gustul exprimării este alt om. Cu totul altul. Cuvântarea sa din seara anunțului rezultatelor primului tur al prezidențialelor dezvăluie o personalitate dominată de ură și intransigență față de adversar.

Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, până la ora 24,00, la nivel naţional, de 47,66%, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC).

În mediul urban, prezenţa la urne a fost de 48,54%, iar în mediul rural - de 46,49%.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 8.683.688, dintre care 5.057.364 - în mediul urban şi 3.626.324 - în mediul rural.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele Ilfov (63,13%), Cluj (59,20%) şi Sibiu (53,76%).

Potrivit datelor furnizate de AEP, după centralizarea a 18.740 secții de votare, ceea ce înseamnă 8.678.072 voturi (99,9%), nu au fost constatate schimbări.

Clasamentul este următorul:

Klaus Iohannis -36,6%

Viorica Dăncilă- 23,8%

Dan Barna-13,9%

Mircea Diaconu-9,2%

Theodor Paleologu- 5,6%

În așteptarea evenimentului din weekend parcă toate ceasurile au stat. A continuat să ticăe cel al lui Orban.ro (a nu se confunda cu...) marcând emoția  cvorumului care urma să decidă soarta unui guvern ce risca să rămână... fantomă. Spre propria sa uimire (chiar dacă se dădea leu, cum ar fi convins pe mulți nehotărâți prin munca de la om la om) cvorumul s-a făcut cu ajutorul nemijlocit al disidenților lui Ponta și al trădătorilor din PSD @  Au fost în sală 240 de participanți la vot, cu șapte mai mult decât era necesar. Votul în sine nici nu mai avea importanță, de acum @. Și uite cum a ajuns Orban premier - un lucru pe care nici el nu îl mai credea și pe seama căruia s-au făcut atâtea mișto-uri la precedentele moțiuni, pe care le urmărea din stradă, că nu avea acces în Parlament @ Cu vântul în pânze, și-a apus vocea de stentor (cea mai vizibilă calitate a sa) și a proclamat noua epocă în care picior de PSD-ist nu va mai rămâne în aparatul guvernamental. Spre seară, după votul de complezență, noiii miniștri (inclusiv cei respinși la comisii) s-au îmbarcat într-un autobuz și au mers la Cotroceni să se închine Măriei Sale Klaus Întâiul, cel care luptând cu Constituția i-a făcut în sfârșit oameni @ Curiozitatea acestui episod ține de faptul că viitorii miniștri au fost validați înainte să existe formula guvernamentală corespunzătoare, aceasta urmând a fi adoptată prin - culmea - ordonanță de urgență, la prima ședință de guvern. De fapt la a doua, pentru că prima a avut loc chiar în seara respectivă în prezența tătucului aflat pentru a treia oară într-o astfel de situație: o dată cu Grindeanu și a doua oară cu Dăncilă @ Înaintea votului de la Parlament încă premierul Dăncilă a stropit cu vitriol poza dictatorului pe care l-a acuzat de toate relele făcute și nefăcute @ În stilul său caracteristic Ponta a jucat la două capete montând o scenetă politică cu Tudose în care acesta făcea pe disidentul și vota guvernul, în timp ce Ponta poza în intransigent, amenințând trădătorii cu excluderea. Exact lucrul pe care îl făceau și aceștia @ A urmat preluarea mandatelor, Iohannis însoțindu-i pe principalii vectori ai puterii - cei de la Interne, Externe și Justiție - la noile locuri de muncă. A avut chiar prilejul să le felicite pe Mănescu și Birchall că au avut puseul de demnitate dar nu face ce le cerea șefa Guvernului. Este interesant de văzut cum ar trata un astfel de comportament din ograda proprie @ FMI a evaluat o creștere economică de 4% în acest an. Lucru care i-a descumpănit pe Cîțu și pe Orban, propovăduitorii dezastrului economic lăsat în urmă de pesediști @ Deloc pe placul noii puteri, Isărescu zice că România nu e nici în prăpastie, nici pe fundul ei și nici pe buza ei ! @ Problema comisarului european se rezolvă dintr-a patra încercare: puterea legitimă a propulsat-o pe Adina Vălean pentru funcție, nu de bunăvoie ci pentru că socialiștii europeni au amenințat că nu vor vota Consiliul dacă România nu propune o femeie. Așa încât Siegfried - zis și Vasile - a trebuit să se resemneze din visurile sale de mărire europeană @ Obsesia taxei de primă înmatriculare introdusă cu anasâna de Tăriceanu în precedenta guvernare liberală și pentru care se mai plătesc banii înapoi și astăzi, îl frământă și pe Orban, care a anunțat că o are în vedere @ A început lichidarea pe bandă rulantă a secretarilor de stat (vreo 80) și a altor șefi de instituții puși în funcții de PSD. Orban a făcut scurtă la mână semnând deciziile de încetare a activității @ Printre victime se află și șeful Agenției Naționale de Prognoză, Ghizdeanu, după 18 ani de serviciu credincios @ Isărescu își face cruce în legătură cu o estimare a Comisiei Europene potrivit căreia deficitul bugetar al României ar atinge 6,1%. Așa ceva nici nu poate fi luat în discuție! - zice guvernatorul care știe ceva mai mult decât birocrații de la Bruxelles despre economia românească @ Cea mai plicticoasă campanie electorală a continuat într-un anonimat deplin. A mai înviorat-o Viorel Cataramă, care a obținut de la CNSAS o adeverință că nu a fost agent al securității ci doar sursă. E drept că era candidat la recrutare, dar nu a mai avut timp @ Un alt candidat - Cumpănașu - a încercat și el să crească în opțiuni printr-un penibil fake news. Cică ar fi descoperit-o și filmat-o pe Luiza Melencu întru-un port din Italia unde căuta clienți. „Unchiul” (nu al ei) a a filmat-o, dar n-a abordat-o, ci a venit fuga în țară cu vestea senzațională. Dezmințită după două zile chiar de cea cu care fusese confundată dispăruta @ Venerabilul Șora s-a dus, la cei 103 ani ai săi, tocmai la Florența ca să urmărească ca observator procesul electoral din diaspora. Precis că luptătorul din Rezistență se va întoarce de acolo cu vestea ca a luptat alături de Garibaldi @ FITCH dă o lovitură bocitorilor liberali: acordă României un rating stabil BBB, cu care Cîțu se poate împrumuta avantajos pe piața bancară @ În prima dintre cele trei zile ale votului diasporean s-au prezentat la urne 79.000 de votanți @ Așteptat cu nerăbdare, Exit Poll-ul de la ora 21 a stabilit ierarhia estimată a primului tur, cu Iohannis în frunte și cu Dăncilă pe locul al doilea, la o diferență de 16 procente. Scorul poate suferi modificări prin adăugarea celor 7 procente ale votanților din Diaspora (AMBIDEXTRU)

Exit Poll-ul de la ora 21 care evaluează situația votului la ora 19, în absența celor aproximativ 7 procente ale Diasporei, oferă următoarea ordine:

1. Klaus Iohannis - 39%

2. Viorica Dăncilă - 22,5%

3. Dan Barna - 16,4%

4.Mircea Diaconu - 7,9%

5.Toader Paleologu - 6,1%

6 Kelemen Hunor - 3%

Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), în primul tur al alegerilor prezidențiale până la ora 18.00 au votat 42,19% din românii din țară, numărul voturilor fiind de 7.686.258. Cea mai mare prezență la urne este în Ilfov, Cluj, Brașov, Sibiu și Argeș. Codașe sunt Vaslui, Maramureș, Harghita, Satu Mare, Covasna. Este o prezență mai ridicată decât la alegerile europarlamentare, când până la ora 18.00 au votat 39,01% din alegătorii din țară.

Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), în primul tur al alegerilor prezidențiale până la ora 16.00 au votat 33,44% din românii din țară, numărul voturilor fiind de 6.093.433 . Este o prezență mai ridicată decât la alegerile europarlamentare, când până la ora 16.00 au votat 31,29%% din alegătorii din țară, dar mai mică decât la prezidențialele din 2014 când în primul tur au votat 35,15%

În Diaspora, până la ora 16.00, au votat la prezidențiale alți 515.797 români.

Fostul președinte Ion Iliescu a votat cu regularitate în ultimii 30 de ani - inclusiv de cele trei ori când a candidat la președinție -  la Secția organizată la liceul Jean Monnet, aflat în apropierea locuinței sale. De data aceasta starea de sănătate (a fost internat de mai multe ori la Spitalul Elias pentru probleme cardiovasculare) l-a obligat să solicite urna mobilă, atât pentru el cât și pentru soția sa Nina. Ambii sunt în vârstă de 83 de ani, Nina Iliescu fiind mai mare cu o zi decât soțul său.

Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), în primul tur al alegerilor prezidențiale până la ora 09.00 s-a înregistrat o prezență la urne, în țară, de 3,51%. Au votat în țară 640.431 de români. Județele fruntașe sunt Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Constanța și Olt. Județele codașe: Covasna, Satu Mare, Harghita, Maramureș, Bistrița Năsăud. Au ieșit la vot mai mulți alegători din mediul urban decât din mediul rural.

Șeful AEP, Constantin Buică, a intervenit în forță, după ce accesul jurnaliștilor în secția de la Liceul Jean Monet, acolo unde era așteptat la vot președintele Klaus Iohannis, a fost blocat ilegal de președintele secției, deși jurnaliștii dețin acreditări care le permit accesul.

Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), până sâmbătă la ora 20.00, au votat la secţiile deschise în străinătate 270.584 de persoane in turul I la alegerile prezidentiale. Cei mai multi romani au votat in:

1. Italia: 47.678
2. Marea Britanie: 42.720
3. Germania: 38.579
4. Spania: 32.461
5. Republica Moldova: 15.541
6. Franta: 11.750
7. Belgia: 10.594
8. Austria: 7.651
9. Olanda: 5.671
10. Danemarca: 5.445

Au votat in SUA 2.326 de romani, iar in Canada - 1.360. În Afganistan au votat 656 de români.

Potrivit Biroului Electoral Central, până sâmbătă la ora 16.00, au votat la secţiile deschise în străinătate 169.702 persoane.

Cele mai multe voturi, respectiv 30.080, s-au înregistrat la cele 142 de secţii de votare din Italia. La aceste voturi se adaugă 59 de persoane care au votat prin corespondenţă din Italia.

În vreme ce noi ne agităm (mai mult, mai puţin sau deloc) cu alegerile noastre prezidenţiale, pământul continuă totuşi să se învârtă (e pur si muove), iar politica mondială să ne aducă ştiri după ştiri, una mai şocantă decât alta.

Disputa dintre cei doi președinți poate fi considerată și ultima de acest fel, din drumul parcurs spre „nici una”
 

 A fost prima intalnire “fata in fata” din istoria democratiei reprezentative

Nu mai exista serviciu de cadre la presedintie! (I.Iliescu)
Credeti in Dumnezeu, dle Iliescu? (E.Constantinescu)
 

11 NOIEMBRIE 1996

O. Andronic: Ultimul act al alegerilor prezidentiale de acum, din 1996, repeta in linii mari situatia de acum patru ani. Doi dintre cei 16 - atunci sase candidati - se vor confrunta decisiv la urne duminica, 17 noiembrie: domnul Ion Iliescu si domnul Emil Constantinescu. Reprezinta o deosebita onoare pentru noi, cei care suntem gazde in aceasta seara, si un gest de consideratie pentru dvs. faptul ca domniile lor au raspuns cu generozitate invitatiei pe care le-am adresat-o. Le multumesc de la bun inceput, asa cum am facut-o de fiecare data cand au fost prezenti in acest studio, pe parcursul celor trei luni de originala demonstratie democratica, care s-a numit “Turneul candidatilor”. intalnirea din aceasta seara poate fi considerata - si le cer permisiunea de a o face - pe drept cuvant o incununare a acestui efort de a va oferi imaginea unei oferte politice cat mai complete si mai convingatoare. Prezenta domnilor Iliescu si Constantinescu, fata in fata, a constituit una dintre cele mai fierbinti doleante ale electoratului si este sansa ANTENEI 1 de a o gazdui pe prima. Este totodata, sansa dv. de a asista la debutul unui dialog pe care il dorim cat mai serios, cat mai argumentat si cat mai sincer, in deplina concordanta cu reputatia si profesionalismul politic al celor dintre care urmeaza sa alegem peste cateva zile pe cel care va fi presedintele Romaniei pana in anul 2000. inainte de a intra in subiectul propriu-zis, am sa fac o prezentare de protocol. Domnii Iliescu si Constantinescu au fost insotiti in studio de cate un mic staff format din patru persoane: din partea domnului Iliescu - domnul Melescanu, domnul Pascu, doamna Corina Cretu, domnul Paul Dobrescu, iar din partea domnului Constantinescu - doamna Zoe Petre, doamna Mona Musca, domnul Ion Caramitru si domnul Catalin Harnagea. Vreau sa mentionez ca, pe langa marele interes pe care l-a starnit aceasta intalnire, au existat si o serie de mici suspiciuni si de propuneri care porneau de la ideea ca moderatorul aici de fata ar putea fi partinitor. Am primit chiar cu vreo doua ore in urma un fax, care spune asa: “Stimate domnule Andronic, sper ca v-ati pregatit corespunzator emisiunea de diseara in compania marelui regizor Sergiu Nicolaescu, in ambianta placuta de la “Aquarium”. Va rugam sa dati dovada de aceeasi `impartialitate` in dezbaterea din aceasta seara. CDR”. Este o gluma. Sper…
E. Constantinescu: Noi avem incredere deplina in dvs.
O. Andronic: Sper ca nu am dezmintit aceasta incredere pe parcursul celor patru prezente, pe care si domnul presedinte Iliescu, si domnul profesor Constantinescu le-au avut in acest studio.
E. Constantinescu: V-am si felicitat.
O. Andronic: Va multumesc inca o data. Stimati invitati, avem la dispozitie doar o ora, cum zice CNA, si v-as cere permisiunea sa procedam in felul urmator: daca credeti ca mai este nevoie, am doua scurte schite biografice.
E. Constantinescu: Cred ca este inutil. Credeti ca nu ne cunoaste cineva inca?
I. Iliescu: Cred ca ne cunoastem destul.
O. Andronic: Atunci, renuntam la ele. Am pregatit pentru dvs. cate patru intrebari comune desprinse din Constitutie si din ceea ce prevede aceasta in legatura cu atributiile prezidentiale. Veti avea la dispozitie doua minute pentru raspuns si un minut pentru replica la raspunsul contracandidatului. Ordinea raspunsurilor va alterna, /.../ urmand sa-l tragem la sorti din aceasta urna. Dintre mesajele si intrebarile primite astazi din partea telespectatorilor vom prezenta cate una pentru fiecare dintre dvs. Moderatorul va avea si el dreptul la o intrebare, pe care si-a notat-o aici si, nu mai putin, vor fi si cate trei intrebari din programele pe care le-ati propus domniile voastre. Ca sa parafrazam o expresie celebra, cu Constitutia intr-o mana si cu regulamentul “Turneului candiatilor” in alta, sa purcedem la treaba.
E. Constantinescu: As dori sa-i urez succes domnului Iliescu, pentru ca ne aflam la aceasta prima dezbatere intr-un moment important pe care il asteptam de patru ani - cum ati spus dvs., romanii il asteapta de patru ani - in care putem afla adevarul despre situatia si economica, si politica, si sociala, si morala a Romaniei de astazi. Depinde de noi ca aceasta discutie sa fie serioasa, lucrurile sa le aflam cu adevarat si, la sfarsitul ei, noi, toti romanii, sa intelegem ca exista o responsabilitate - care acum ii revine domnului Iliescu pentru cat a fost la putere, data viitoare mie sau altcuiva care va fi la putere - dar avem aceasta responsabilitate fata de cei care ne asculta. Depinde de noi amandoi, mai presus de succesul nostru, al fiecaruia, succesul comun.
I. Iliescu : Ne aflam in al doilea tur al acestor alegeri. Au ramas cei doi finalisti. Acum, obiectul si obiectivul discutiilor se refera la functia de presedinte si ce ii revine fiecaruia in parte, deci cred ca dialogul nostru trebuie sa se refere exact la aceste angajamente privind indeplinirea functiei supreme in stat.
O. Andronic : Va multumesc. Stimati invitati, Constitutia prevede la Capitolul 2 - “Presedintele Romaniei” - care este rolul presedintelui. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. in acest scop, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. V-as propune ca prima intrebare sa faca parte din capitolul politicii externe si a reprezentarii statului roman. Am sa trag din aceasta urna ordinea in care veti prezenta raspunsurile: primul raspuns va veni de la domnul Emil Constantinescu. intrebarea este comuna. Dupa raspunsul domnului Constantinescu, asteptam timp de un minut replica domnului presedinte Iliescu.
I. Iliescu: Sau raspunsul...
O. Andronic: Replica la raspunsul domnului Constantinescu si viceversa.
I. Iliescu: inteleg.
O. Andronic: Sa incepem cu politica externa: reprezentarea statului roman. Care sunt mijloacele de care dispune presedintele pentru apararea interesului national peste hotare, ce criterii de eficienta are acest demers?
E. Constantinescu: Cred ca mult mai important decat un examen asupra cunoasterii Constitutiei, cred ca nu aceasta este problema, sa fim chestionati asupra a cum am citit Constitutia si cum o cunoastem. Mult mai important este ce se intampla cu adevarat, si aceasta pleaca dintr-un atribut care nu este inscris in nici o constitutie. O colega de-a mea, specialista in istoria antica, il cita pe Augustus si spunea ca “mai mult decat putere - am avut aceeasi putere ca ceilalti, dar am avut mai multa autoritate”, deci autoritatea este lucrul important si ea deriva din prestigiul pe care poate si trebuie sa il aiba un presedinte si care prestigiu se revarsa asupra tarii. Este extrem de important ca presedintele sa nu poata sa fie influentat de nimic, deci el sa nu poata sa fie supus nici presiunilor, nici santajelor decurgand din toata activitatea lui trecuta si sa nu fi facut nimic care sa poata sa dauneze apoi intereselor tarii. in politica externa, presedintele trebuie sa se prezinte ca un adevarat reprezentant al tarii, deci el trebuie sa aiba in spatele lui forta natiunii romane - acesta este singurul lucru care trebuie sa il ofere prestigiul adevarat. Noi am inteles acest lucru si timp de patru ani am incercat sa-i oferim presedintelui Iliescu, in politica externa, un sprijin cat se poate de puternic, pentru ca am pus deasupra intereselor de partid interesele nationale si in momentul in care, dupa alegerile din 1992, s-a intamplat ceea ce nu se intamplase pana in 1992 si politica externa a Romaniei a fost axata pe integrarea europeana si euro-atlantica ca prioritati, din acel moment CDR, pe care eu am reprezentat-o ca presedinte, a sustinut activ toate initiativele institutiei prezidentiale si ale guvernului, pentru ca erau interese nationale - aceasta a sporit foarte mult, a fost un lucru cunoscut peste tot in strainatate, ca Romania s-a prezentat ca un front unitar in aceste tratative internationale pe care le-a dus. Mai departe se intampla un lucru: trebuie sa stim ca etapa aceasta diplomatica pentru integrare europeana si euro-atlantica s-a incheiat. in acest moment, ceea ce conteaza este, in primul rand, modul in care se indeplinesc standardele economice si sociale. Iata ca presedintele, oricat de bun negociator ar fi, nu mai poate sa forteze o linie daca politica interna este nefericit dusa, cum este cazul Romaniei, si standardele economice si sociale o plaseaza pe ultimele locuri intre tarile foste comuniste din Europa Centrala si de Est. Asa cum spunea Titulescu - fiindca acest lucru ar trebui sa fie in mintea oricarui om care reprezinta tara - “dati-mi o politica interna buna si o sa va fac o politica externa pe masura!”. Aceasta este valabil pentru orice presedinte Si, ultimul cuvant, este foarte important ca, pe langa calitatile personale ale presedintelui, el sa reprezinte si o familie politica, pentru ca in Europa familiile politice sunt foarte bine consolidate: ele sunt democratia crestina, social-democratia, liberalismul si, intr-o masura mai mica, ecologismul. Atunci cand faci parte dintr-o astfel de familie politica, exista niste legaturi care se stabilesc si care ajuta foarte mult tarii ca sa aiba un suport in negocierile indispensabile.
I. Iliescu: Raspund direct, inclusiv cu amendari. Spre deosebire de domnul Constantinescu, care a incercat sa exprime teoretic niste consideratiuni despre ce inseamna reprezentarea in exterior, eu ma prezint cu faptele din acesti ani si, mai ales, din ultimii patru ani. Cred ca in domeniul politicii externe Romania a inregistrat in acesti patru ani progrese remarcabile, care sunt apreciate pe plan international iar, pe de o parte, au dat viata unui comandament, unui obiectiv al revolutiei romane, care, intre cele zece puncte programatice ale Proclamatiei revolutiei din decembrie, includea aceasta deschidere a Romaniei au marcat consacrarea acestei deschideri a Romaniei au consacrat consolidarea pozitiei Romaniei in organisme internnationale si a fost un obiectiv major pentru noi, poate obiectivul numarul unu al acestei perioade: relatiile cu institutiile europene si euro-atlantice. in acesti ani s-a produs mutatia fundamentala din acest punct de vedere. Suntem membri asociati la UE si ne aflam in plina negociere, pe baza strategiei, a ofertei UE, careia i-a urmat strategia noastra de raspuns. Suntem in discutii avansate cu /../ si am auzit aprecieri recente ca Romania se afla in momentul de fata in punctul cel mai inalt in ceea ce priveste modul de reprezentare si al sanselor in legatura cu intrarea in NATO. Avem relatii bune - in Consiliul Europei am devenit membrii plini - cu UEO, deci s-a infaptuit un program coerent si eu sunt de acord cu ceea ce s-a spus; am gasit din acest punct de vedere si m-am straduit ca sa realizam o platforma comuna de actiune si poate momentul major al acestei conjugari de eforturi a fost tocmai elaborarea strategiei nationale de integrare in UE. Toamna lui `94 a fost poate “toamna europeana” a Romaniei, care s-a incheiat tocmai cu o reuniune la nivel inalt, pentru ca Romania a fost pentru prima oara invitata, adica cele sase state asociate la reuniunea la nivel inalt de la Essen, unde s-a facut oferta UE de pregatire a tarilor asociate. Am fost singura tara care, la urmatoarea reuniune, la Cannes, ne-am prezentat cu raspunsuri concrete. Strategia Nationala de Integrare, care s-a bucurat de participarea reprezentantilor tuturor partidelor; regretatul domn Coposu traia, a salutat aceasta chestiune ca un moment politic semnificativ. Am avut forta sa trecem peste disensiunile firesti in confruntari democratice si sa ajungem la un consens intr-o problema esentiala de politica externa, la care sunt de adaugat toate celelalte chestiuni: relatiile noastre cu zona invecinata. Romania a fost apreciata si este apreciata pe plan international pentru stabilitatea sa interna si pentru ca este un factor de stabilitate intr-o zona foarte framantata a Europei, si s-au apreciat pozitiile active ale Romaniei in conflictul iugoslav, pozitiile noastre in legatura cu alte zone conflictuale din apropiere: Transnistria, in spatiul rus, relatiile noastre bune cu Turcia si cu Grecia, relatiile noastre bune in Orientul Apropiat - au fost la noi in tara Shimon Perez si Yasser Arafat, a fost un moment care a fost marcat ca atare, ca o contributie romaneasca la aceste eforturi -, Initiativa Marii Negre, care s-a bucurat de participarea activa a Romaniei la urmatoarea reuniune la nivel inalt din Bucuresti, care a consacrat acest lucru, initiativa central-europeana si dezvoltarea relatiilor cu tarile din aceasta zona. Cred ca toate acestea marcheaza o activitate politica foarte diversa. Cred ca nu s-a terminat necesitatea efortului diplomatic, efortului politic in continuare. Zilele trecute eu am transmis mesaje in legatura cu negocierile noastre cu NATO catre toti sefii de stat si de guvern in legatura cu dorinta noastra de a intra in primul val in NATO si ne-am bucurat de o primire corespunzatoare, m-am si referit la aprecierea din partea cercurilor militare americane cu privire la pozitia Romaniei pentru a avea sanse in legatura cu aceasta preocupare.
E. Constantinescu: Sigur ca la cele spuse despre presedinte, trebuie adaugat un element esential: credibilitatea. Din pacate, Romania si politica externa a Romaniei au fost marcate mult timp de slaba credibilitate pe care presedintele Iliescu a avut-o in Occident. Sunt cateva elemente care au condus la acest lucru: in primul rand, semnarea Tratatului de la Moscova cu Gorbaciov, cu URSS, intr-un moment in care nimeni nu a facut acest lucru; atitudinea sovaielnica cu ocazia puciului de la Moscova; faptul ca Romania s-a retras si, practic, a inceput sa joace un rol din ce in ce mai slab in problema Transnistriei, deci nu a jucat un rol pe care trebuia sa il joace, si nici chiar in problema iugoslava, si,bineinteles, modul in care este privit de familiile politice. Este un lucru clar in aceasta situatie, declaratiile pe care le-au facut presedintele Uniunii Democratice Europene, vice-chairman-ul Uniunii Crestin-Democrate, tarile importante care vor hotari in NATO si care aratau - trebuie sa o spun acum, nu este vorba de modestie, este vorba ca poporul roman trebuie sa o cunoasca - ca, daca va fi o schimbare a presedintelui, lucrurile vor sta mult mai bine pentru Romania, increderea va fi mult mai mare pe plan extern.
I. Iliescu: Aici abia sunt obligat sa dau replica si folosesc si primul minut, si al doilea. in legatura cu credibilitatea: eu cred ca tocmai acesti ani au aratat ca presedintele Iliescu a capatat o mare credibilitate pe plan international, lucru exprimat de oameni politici responsabili - si europeni, si americani, si din alte locuri. in legatura cu ce spunea domnul Constantinescu, cu declaratiile unui crestin-democrat...
E. Constantinescu: ... este presedintele Uniunii Democrate Europene.
I. Iliescu: Asta arata reversul medaliei. Eu am fost gentleman cand am vorbit despre incercarile mele si despre faptul ca am avut momente de convergenta si de actiune insa, in acelasi timp, trebuie sa spunem ca reprezentantii unor partide de-ale noastre au facut un lobby anti-romanesc, facand lobby anti-Iliescu si anti-guvern in exterior. Declaratia acestui domn este rezultatul tocmai al discutiilor cu domnul Emil Constantinescu si cu colegii dumisale de partid. in legatura cu Tratatul cu URSS, vreau sa va reamintesc ca atunci URSS exista; se punea problema nu numai pentru Romania, toate statele din aceasta zona purtau tratative pentru modificarea tratatelor existente, deci semnarea unor tratate insemna anularea tratatului care fiinta atunci si care se baza pe principii care nu mai puteau fi acceptabile, deci noul tratat semnat atunci, negociat si semnat, punea capat unor principii care nu mai aveau valabilitate, consemnau schimbarile care s-au produs si in URSS, si in tara noastra, si in zona, si afirmarea noilor principii de relatii intre state. in legatura cu puciul, vreau sa amintesc ca noi am fost primii care am luat atitudine atunci cand alti sefi de stat ezitau sa se pronunte in vreun fel in legatura cu evenimentele de la Moscova.
E. Constantinescu: A facut-o seful Guvernului….
I. Iliescu: Nu este adevarat, dvs. nu sunteti in tema.
E. Constantinescu: Eu sunt foarte in tema.
I. Iliescu: Premierul de atunci, domnul Petre Roman, in momentul in care s-a declansat puciul nici nu era in tara, era plecat la Madrid. Cand noi am convocat Consiliul Suprem de Aparare a tarii, am luat o prima atitudine, prin care ne-am delimitat complet si am afirmat ca procesele care au avut loc in Romania sunt ireversibile si tratam evenimentele cu atentie, pentru ca ceea ce se petrece acum nu putea sa ne lase indiferenti; dar in ceea ce ne priveste, aveam o pozitie ferma in legatura cu schimbarile din Romania. Dansul, cand a venit de la Madrid, mi-a facut propunerea sa-l consult pe presedintele comitetului provizoriu de atunci, ceea ce facuse, se pare, un alt sef de stat din Polonia sau din Ungaria, si am spus ca asa ceva nu este de facut. in legatura cu Transnistria, am initiat intalnirea de la Istanbul a celor patru sefi de stat: rus, ucrainean, roman si moldovean...
E. Constantinescu: Apoi ati disparut.
I. Iliescu: Nu am disparut deloc. La incetarea conflictului a actionat o comisie tripartita, cvadripartita pentru gasirea de solutii. Ulterior, au ramas problemele cu Armata a 14-a din Transnistria, care era problema interna a Moldovei, si relatiile ei cu Moldova. Iar in problema iugoslava, este aberanta afirmatia pe care o faceti. Toata lumea a apreciat pozitia echilibrata a Romaniei, faptul ca de la inceput a avut relatii cu toate partile aflate in conflict si toate aprecierile internationale au remarcat pozitia...
E. Constantinescu: Si guvernul cu mafiile cunoscute i-au fortat embargoul.
I. Iliescu: Iar sunteti in afara de problema.
E. Constantinescu: Nu, nu, sunt foarte in problema.
I. Iliescu: Dvs. sunteti complet pe langa problema. Embargoul nu a avut nici o legatura cu...
E. Constantinescu: Sigur ca da, numai ca treceau peste...
I. Iliescu: ... cu contrabanda care se facea si din Ungaria, si din Bulgaria...
E. Constantinescu: ... si mai ales din Romania.
I. Iliescu: Observatorii internationali au remarcat ca Romania a respectat cel mai mult toate conditiile impuse. Noi am initiat o comisie mixta cu reprezentantii si ai UE, si ai ONU, la Calafat. Din partea lor am ascultat aprecieri...
E. Constantinescu: Noi vom mai cerceta acest lucru cu Guvernul Vacaroiu.
I. Iliescu: Nu aveti decat sa cercetati, insa sunt lucruri care au fost rezolvate...
E. Constantinescu: Poporul le va afla pana la urma.
I. Iliescu: ... si exprimate in aprecierile organelor internationale.
O. Andronic : A doua chestiune se refera la apararea Constitutiei, intre indatorile presedintelui. Constitutia nu este, bineinteles, un document perfect, ea este perfectibila. Unde credeti ca va fi necesar - daca va fi necesar - ca parlamentul sau natiunea sa intervina pentru a adecva legea fundamentala la realitatea politica a tarii?
I. Iliescu: in primul rand, cred ca nu se impune acum sa facem modidicari la Constitutie. Constitutia este si ea un act rezultat al unei elaborari umane. Nimic nu este perfect si totul este perfectibil in lume. Dar abia am parcurs primii patru ani, timp in care au fost realizate in viata institutiile consacrate de Constitutie, conform principiilor statului de drept pe care le proclama Constitutia, si cred ca acum nu este cazul sa ne propunem unde anume sa umblam si sa modificam Constitutia. Trebuie, din contra, sa asiguram aplicarea ei consecventa si respectarea principiilor Constitutiei. Aici poate ar fi cazul ca domnul Emil Constantinescu sa explice pozitia dansului in legatura cu Constitutia, pentru ca pe parcurs au fost luari de pozitie si din partea dansului, si din partea colegilor domniei sale de partid, in legatura cu posibila schimbare a Constitutiei, legat de simpatiile binecunoscute monarhice ale domnului Emil Constantinescu si ale partidului din care face parte, care s-au exprimat si prim manifestari publice, si prin documente publice, si prin afirmatii - cum anume sa se modifice Constitutia, cum anume sa se faca referendum, in ultima vreme, inclusiv prin explicatii va trebui lamurit poporul, o anumita populatie, ce-i cu monarhia, ca apoi sa voteze la un referendum in cunostinta de cauza. Ar fi cazul acum ca domnul Constantinescu sa afirme explicit pozitia dansului, daca mai are de gand sa initieze asemenea actecare sa duca la modificarea unui principiu fundamental, forma de guvernamant, pentru ca am constatat ca se mentine aceasta chestiune si in documentele PNtCD cu privire la posibilitatea schimbarii formei de guvernamant; dansul a facut niste declaratii ca este republican, dar nu sunt prea convingatoare si chestiunea pe care o discutam este, intr-adevar, la tema, pentru ca este unul din principiile esentiale: forma de guvernare republicana.
E. Constantinescu: Iar venim la cunoscutele acuzatii si, in ultimul timp,l-am vazut pe domnul Iliescu asa, in postura unui pompier care este gata sa devina somer si atunci pune focul ca sa aiba apoi de ce sa se laude ca l-a stins, deci se creeaza tot felul de probleme, probabil false, pe care le vom discuta in zilele urmatoare, invocand declaratii care nu s-au facut. Nu am ce sa mai afirm, pentru ca si pe postul national de televiziune si pe toate posturile am declarat foarte clar ca nu particip la alegerile prezidentiale pentru a ceda puterea cuiva, ca nu sunt monarhist. CDR, analizand situatia, a luat in plen hotararea ca atunci cand va avea majoritatea parlamentara - si o are acum - nu va initia nici un referendum pe tema monarhiei. Aceste lucruri sunt foarte clare, nu avem ce sa discutam asupra lor - sigur, decat daca vrem sa provocam vrajba intre romani, din nou sa incercam sa cream probleme secundare acolo unde ele sunt foarte clare. Exista insa aspecte ale Constitutiei pe care le-am discutat inca din 1992 si as vrea sa revin asupra lor, pentru ca oamenii atunci nu au inteles. imi amintesc ca in 1992, chiar in aceasta faza, i-am spus presedintelui Iliescu la un moment dat ca exista ceva in Constitutie care ar fi trebuit modificat, si anume, elementul esential pentru orice Constitutie: aceasta inseamna dreptul de proprietate. in Constitutia Romaniei se spune: se ocroteste dreptul de proprietate. Eu am spus atunci ca normal trebuia sa se spuna: se garanteaza proprietatea. Domnia sa a facut gestul cunoscut din mana, moderatorul care era mai grabit decat dvs. a trecut peste aceasta problema - oamenii nu au inteles mare lucru. Astazi sunt aproape 700.000 de procese in care sunt tarati taranii pentru ca nu s-a garantat proprietatea, ci s-a creat posibilitatea, prin Legea 18, ca sa se reconstituie un drept de proprietate acolo unde primarul, uneori dupa bunul lui plac, dorea sa faca acest lucru. Acesta este un lucru fundamental, pentu ca o tara in care nu se respecta proprietatea si ea nu este garantata, ci mangaiata pe crestet si ocrotita, aceea este o tara in care nu se poate dezvolta nici economie de piata, nici prosperitate, si nici nu este o adevarata democratie. Partea a doua ar trebui sa se refere la respectarea Constitutiei, asa cum este ea. Am spus acest lucru, chiar daca partidele din CDR, la momentul respectiv, s-au abtinut cand s-a votat Constitutia - si spun aceasta pentru toti romanii: in momentul in care ea a fost adoptata au hotarat - si au fost patru ani de declaratii: o respecta asa cum este ea, si Constitutia, si toate legile. Din pacate, sigur, pentru mine a fost o drama ca domnul... presedintele Romaniei nu si-a indeplinit atributiile pe care le avea prin Constitutie si nu a vegheat ca aceasta Constitutie, asa cum este ea, sa fie aplicata. Ma bucur ca acum presedintele Iliescu, inca in functie, este langa mine ca sa-mi raspunda la o serie de intrebari pe care le-a ocolit toata vremea. L-am intrebat foarte transant intr-o problema care a fost cheie pentru Romania. A izbucnit anul trecut cu ocazia motiunii energiei. Deci, din cauza incompetentei crase a guvernului si a administratiei locale, Romania s-a aflat tarata anul trecut intr-o situatie cumplita. S-au intrerupt mari uzine, muncitorii au fost trimisi in somaj, s-au creat dezechilibre ecologice, populatia a fost intr-o situatie catastrofala si atunci, pentru prima data, o motiune depusa de Conventia Democrata Romana a fost votata in parlament. Deci, a fost votata in Camera Deputatilor chiar de catre deputatii PDSR, pentru ca situatia era asa de clara. in momentul in care ea a trebuit sa fie aplicata, deci in momentul in care trebuia sa se obtina raspunderea administrativa, financiara, penala chiar a celor implicati, in acel moment s-a spus: “Acest lucru nu se poate realiza” - guvernul n-a raspuns pentru ca nu exista o lege a raspunderii ministeriale. in Constitutia votata in 1991 se prevedea ca trebuie sa fie votata o lege a raspunderii ministeriale conform careia cei din guvern trebuie sa raspunda pentru ceea ce n-au indeplinit sau au indeplinit gresit in exercitiul functiunii. Mai departe, si presedintele Iliescu mi-a spus adevarul - ca, sigur, n-a avut atributii in acest sens. Discutia a trecut iarasi repede si acum as vrea sa o lamurim. in primul rand, avea aceste atributii, pentru ca in Constitutie ele nu sunt inscrise la Capitolul “Presedinte”, ele sunt inscrise la Capitolul “Guvern”, la Capitolul “Parlament”, la Capitolul... Deci acelea trebuie... Si atributii foarte clare. Prima atributie pe care putea sa o aiba era aceea de a prezida sedintele guvernului, sa ceara guvernului sa introduca in parlament o lege a raspunderii ministeriale. Doi: putea sa se prezinte cu un mesaj in parlament, cu autoritatea pe care o are un presedinte, si sa ceara ca o lege fundamentala, a raspunderii ministeriale, a ministrilor in fata poporului sa fie adoptata. Si, bineinteles, putea sa se adreseze propriei majoritati, fiindca face parte din partidul... deci, oricum, este legat de partidul care avea majoritate parlamentara. Deci nu s-a vrut. O a doua lege care nu s-a adoptat a fost legea Avocatului Poporului, care a fost adusa abia acum, in mod electoral, la sfarsitul campaniei si inca nu a fost votata nici pana acum. Asta este grav pentru Romania. Deci, pe de-o parte nu exista, la cinci ani de cand Constitutia a fost votata, o lege care sa-i sanctioneze pe ministrii care nu-si fac datoria, si nu exista o lege care sa creeze mecanismul prin care cetateanul sa fie aparat atunci cand este agresat. Si ultimul lucru: presedintele nu si-a indeplinit nici atributia expresa care o avea tot in Constitutie, prin care putea sa-i suspende pe ministrii care nu-si indeplineau obligatiile in timpul functiei lor si sa ceara anchetarea lor penala. in nici un caz, nici in cazurile de coruptie, nici in cazurile citate de incompetenta, presedintele Iliescu nu a facut acest lucru. Sovaielnic, incercand sa se ascunda in spatele Constitutiei, invocand tot felul de aspecte, trimitand purtatorul de cuvant, nu si-a indeplinit prerogativele de garant al Constitutiei - cu consecinte grave pentru Romania.
O. Andronic : Va multumesc. Domnule Iliescu.
I. Iliescu: Constat in primul rand ca dl Emil Constantinescu din nou evita sa puna degetul pe rana in legatura cu pozitia sa privind monarhia. Contesta ca a facut declaratii care sunt declaratii scrise - si in presa romana, si in presa internationala. Deci, pentru mine ramane sub semnul intrebarii...
E. Constantinescu: Nu exista aceste declaratii.
I. Iliescu: ...corectitudinea si nu stiu cand dansul este intr-adevar corect: atunci cand s-a pronuntat clar in favoarea monarhiei, sau acum, cand se declara republican. A fost 8 noiembrie. Dansul a participat la manifestatii promonarhice, de simpatie fata de monarh in toti anii. Anul acesta este semnificativ. Nici dansul, nici partidul dansului nu au mai facut nici o demonstratie. De ce oare?
E. Constantinescu: A facut-o PDSR-ul.
I. Iliescu: “Romania libera”, oficiosul CDR, in fiecare an consacra numere intregi zilei onomastice a fostului rege. Anul acesta nu a mai facut-o. Ce reprezinta acest lucru? De ce se feresc oamenii sa-si asume raspunderea a ceea ce sustin, intr-o credinta pe care o au - in monarhie? Si de ce se balacesc? Domnilor, asta tine de caracterul fiecaruia: sa-si asume raspunderea unui crez pe care il au sau nu-l au. in legatura cu afirmatiile pe care le face dl Emil Constantinescu, in primul rand constat - dansul are pregatire juridica: Constitutia Romaniei nu a fost redactata de Iliescu, de presedintele Iliescu.
E. Constantinescu: Din fericire.
I. Iliescu: A fost redactata de o Adunare constituanta la care au lucrat specialisti, toti specialistii nostri in drept constitutional si foarte multi juristi. Au fost discutii in legatura cu treaba aceasta: cum se formuleaza dreptul de proprietate sau garantarea proprietatii. Nu poate fi. Si s-au dat explicatii la vremea respectiva. Ma mir ca dansul, cu pregatire juridica, a omis acest dialog, aceasta discutie asupra temei. Proprietatea nu poate fi garantata. A garanta proprietatea inseamna sa limitezi dreptul omului de a dispune asupra proprietatii lui. Cand isi instraineaza proprietatea - el are dreptul sa o instraineze, sa o vanda - sau intra in faliment intreprinderea - ce inseamna garantarea de catre Constitutie a proprietatii? Si daca falimenteaza o intreprindere? Deci, ceea ce se garanteaza este dreptul de proprietate care-i ofera si dreptul inclusiv sa instraineze proprietatea. Deci, o chestiune pe care juristii au lamurit-o pe drept. Nu am avut nici un fel de amestec in legatura cu aceasta treaba, in legatura cu formularea si am dat tot creditul celor care sunt in meserie si care au formulat aceste chestiuni in cunostinta de cauza. in legatura cu respectarea Constitutiei: constat ca dl Constantinescu, de asemenea, nu a asimilat foarte bine atributiunile reale ale presedintelui si constat aceasta oscilatie si la dansul, si la altii. Ba sunt acuzat ca ma amestec prea mult - am fost acuzat ca am schimbat prea multi ministri conform prevederilor constitutionale cu privire la remanieri ministeriale si am fost acuzat, deci, de abuz din acest punct de vedere si ca am schimbat ministri fara sa fie trecuti prin parlament; nu prevede asa ceva Constitutia. Acum vad ca dansul ma acuza in sens invers: ca nu as fi fost suficient de exigent. De regula, presedintele face remanierile pe care le propune premierul. in legatura cu motiunea energiei: este o exagerare. Ea s-a dezbatut in cadrul parlamentului, s-au prezentat datele reale, nu era o situatie atat de dramatica cum o prezinta dansul, cum de fapt o prezinta si in aceasta toamna - ca PDSR-ul si guvernul PDSR-ului ar lasa o situatie catastrofala in legatura cu pregatirea ei. Datele pe care le-a prezentat oficial guvernul - nu stau eu sa ma ocup de treburile acestea, dar a prezentat o situatie comparativa pe toti anii, incepand din `90 pana in `96 - in toamna aceasta s-a asigurat cea mai buna pregatire: prevederi in legatura cu resursele energetice naturale. Deci, a fost o manevra politica diversionista, prin aceea ca motiunea nu necesita asemenea masuri si guvernul a actionat prompt. in legatura cu legile de care dansul vorbeste, iarasi este in necunostinta de cauza. Proiectul legii privind raspunderea ministeriala, legea functionarului public, declararea averilor au stat la parlament de multi ani. Guvernul de mult le-a inaintat ca proiecte. Din pacate, in parlament nu s-a gasit timpul necesar in aglomerarea de acte legislative. Nu e sub controlul presedintelui parlamentul. Legea privind declararea averilor a fost promulgata chiar de mine si ma si conformez acesteia. Celelalte doua, e adevarat, nu au putut fi validate de parlament. Asta nu intra in atributiile presedintelui si nu poate presedintele sa sanctioneze parlamentul cand nu-si rezolva ordinea de zi sau programul legislativ. O ultima chestiune: ba sunt sovaielnic, ba sunt autoritar. Mi se pare ca la dl Constantinescu transpare o anumita mentalitate cam autoritarista in legatura cu functiile presedintelui statului, cam neconforma cu principiile constitutionale. Am vazut si din ce a spus dansul pe parcurs in legatura cu ce are de gand sa faca in calitate de presedinte, inclusiv initiativa legislativa care nu /.../
O. Andronic : Dupa timing ar trebui sa fim la intrebarea 16. Nici n-am epuizat-o pe a doua.
E. Constantinescu: Eu constat ca nici de aceasta data n-am obtinut raspunsul de la dl Iliescu, dar mai avem dezbateri, asa ca nu va blochez dezbaterea. O sa insist si pana la urma cred ca o sa-mi raspunda si la intrebare asa cum trebuie. Observatii in ceea ce priveste proprietatea. Nu sunt abstractiuni, dle Iliescu. Este vorba de acei tarani nenorociti care, in loc sa-si primeasca pamantul lor, li s-a reconstituit dreptul de proprietate.
I. Iliescu: Acum faceti propaganda electorala? Ce au taranii cu...?
E. Constantinescu: Acum, gata! Nu fac propaganda electorala. Aceia sunt bani.
I. Iliescu: Vorbeam de Constitutie si de un principiu constitutional. Dumneata, cu pregatirea juridica pe care o ai, ai putea sa pricepi mai bine aceste lucruri.
E. Constantinescu: Vreau sa va atrag atentia ca folositi termenul de “mata” si “sa pricepi”. Eu il folosesc pe “dumneavoastra” si cred ca este cazul ca, din respect pentru oamenii care ne asculta, sa avem un limbaj adecvat. Va rog. Multumesc.
I. Iliescu: Deci, ma asteptam din partea dumneavoastra, cu pregatire juridica, sa pricepeti mai bine.
E. Constantinescu: Tocmai ca am pregatirea juridica.
I. Iliescu: Vad ca...
E. Constantinescu: Vad ca n-o sa accept evitarea raspunsului de catre dumneavoastra.
I. Iliescu: Vad ca in loc sa va referiti la formularea propriu-zisa din Constitutie si sa argumentati...
E. Constantinescu: Ma iertati, dar eu astept raspunsul dumneavoastra. Nu vreti sa-l dati...
I. Iliescu: Nu cu mine discutati aceste probleme. Este o chestiune pe care specialistii in drept...
E. Constantinescu: Specialistii in drept au lamurit tema aceasta si nu in favoarea dumneavoastra. Ascultati-l si pe dl Iorgovan, care a lucrat la Constitutie.
I. Iliescu: Dumneavoastra ati acuzat formularea din Constitutie. Nu-mi apartine mie, domnule, si toti specialistii au dezbatut-o.
E. Constantinescu: Eu am dat un exemplu unde ea ar trebui modificata.
O. Andronic: Sunteti de acord sa trecem la urmatoarea tema ? Si va revine dumneavoastra prioritatea de a raspunde, domnule Constantinescu. in peisajul actual al raporturilor stat-societate, care considerati ca sunt verigile slabe si domeniile prioritare in care se cere interventia institutiei prezindentiale, a presedintelui? El este, conform Constitutiei, mediatorul acestui tip de relatie.
E. Constantinescu: Iarasi va propun sa trecem de la discutiile teoretice la exemple foarte concrete. Pentru ca, vedeti dumneavoastra, noi nu ducem aici o discutie intre juristi, nu ducem o discutie teoretica, ca nu suntem la un simpoziom. Suntem chemati aici sa rezolvam, sa dam un raspuns la marile probleme ale Romaniei. Am discutat aceasta mare problema creata in mediul taranesc de aplicarea Legii 18. Iata acum ce a insemnat pentru Romania ca ministrii sa nu raspunda pentru ceea ce fac. Aceasta a dus la toata incompetenta cunoscuta a guvernului si la tot dezastrul economic. Hai sa trecem acum la un alt exemplu, la alta problema cumplita a Romaniei de astazi: coruptia, in care presedintele avea ce sa faca si presedintele Iliescu n-a facut aproape nimic. Deci, a dat declaratii ca acum, a anuntat ca lupta impotriva coruptiei, ca va face... Dar acum sa discutam care erau verigile care-i permiteau sa actioneze. Au existat comisii parlamentare pentru clarificarea cazurilor de coruptie anuntate de presa si cunoscute de toata lumea. Acestea sunt dosare imense, care s-au inmormantat sau care au fost trimise la Procuratura si Procuratura le-a blocat. Deci, exista o institutie in momentul de fata in Romania. Aceasta se numeste Parchetul General. Aceasta institutie blocheaza toate marile cazuri de coruptie. Nu ma refer la un caz mic, al unui mic portar sau cum s-a spus. Ma refer la adevarata coruptie: a ministrilor, a parlamentarilor, a celor din anturajul oamenilor presedintelui, a celor care sunt aproape de presedinte. Exista acuzatii foarte multe. Eu nu spun ca ele sunt vinovatii. Trebuie sa fie foarte clar: sunt acuzatii, nu sunt vinovatii. Aceasta problema insa trebuia sa fie in justitie prin Procuratura. Or, presedintele l-a schimbat acum, spre sfarsitul anului, pe procurorul general. Exista un mecanism care in Constitutie nu este in atributiile presedintelui, un mecanism binecunoscut si care priveste eficientizarea si cresterea rolului ministerului public. Deci, putea sa ceara primului ministru si, prin acesta, ministrului justiei sa analizeze activitatea ministerului public si, la cererea Ministerului Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii poate propune inlocuirea din functie a procurorului general ca si numirea de procurori si juristi. Si aici presedintele putea sa intervina cu un mandat imperativ,pentru ca anume dosare binecunoscute de coruptie si foarte clare sa fie rezolvate. in aceasta situatie, presedintele s-a ascuns in spatele atributiilor din Constitutie, a anuntat ca... Sigur, si-a facut afise in care spune: “Votati! Este un garant al cinstei” s.a.m.d. A anuntat ce va face cu PDSR-ul, ca ii va taia de pe lista, va anunta...Rezultatul este nul, oricata bunavointa am avea; oricat de deschisi am fi, rezultatul este acesta: nici un mare caz de coruptie nu a fost anchetat pana la capat in Romania. Desi presedintele a recunoscut ca exista coruptie, primul ministru a recunoscut ca exista coruptie, presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, care sunt si presedinti PDSR, au recunoscut ca exista coruptie, si ne aflam, asa cum spunea cineva cunoscut: Romania - o tara cu coruptie, dar fara corupti. Aceasta este o problema vitala, in care presedintele trebuia sa actioneze si trebuie sa o spun cu toata durerea: nu a actionat.
I. Iliescu: Din nou dl Emil Constantinescu face propaganda...
E. Constantinescu: Asta facem; propaganda este ceva serios.
I. Iliescu: Nu, dar informatiile dumneavoastra sunt nebazate pe fapte. V-as reaminti ca am fost primul care am ridicat problema coruptiei ca flagel,si am ridicat-o inca din 1990. Dupa alegerile din `90, cand, in virtutea prevederilor cu caracter constitutional, trebuia sa ma retrag din functii de partid - am fost membru fondator si presedintele FSN-ului de atunci - in ultima mea intilnire cu reprezentantii partidului am ridicat aceasta problema: pericolul care paste orice partid care ajunge la putere de a fi bantuit de un asemenea flagel, si am si lansat ideea “partidului incoruptibil”. Pe parcursul vremii, nu o data din aceasta problema am facut una de importanta majora si am atras atentia asupra ei. Am aici si o declaratie - pentru ca am fost convins ca va fi ridicata: declaratia din 1993, in care am pus cu toata acuitatea aceasta problema. M-am referit inclusiv la cazurile relatate in presa si am cerut tuturor instantelor sa actioneze. Am avut analize, nu una, cu Ministerul de Interne si cu Politia, cu Parchetul, cu reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii pentru actionarea in toate aceste probleme. Deci, nu numai ca nu am stat pasiv in aceasta problema, dar am actionat totdeauna. Se vantura o asemenea formulare, pe care vad ca si dl Emil Constantinescu... “oamenii presedintelui”. Eu as dori ca in aceste chestiuni sa se manifeste o anumita responsabilitate, sa mi se nominalizeze exact oamenii asupra carora presedintele are autoritate. Eu am un staff la presedintie, singurul pe care il numesc eu. Restul - exista anumite proceduri de numire a institutiilor statului. Chiar procurorul general. S-au schimbat trei procurori. Eu il numesc pe baza propunerilor care vin de la magistratura si am determinat trei schimbari ale procurorului general. Dar asta nu este suficient. Fenomenul este, intr-adevar, de mari dimensiuni, politizarea lui nu ajuta la rezolvarea problemei. Exista in practica juridica si prezumptia de nevinovatie. A lansa aprecieri si acuze generale fara fapte, date, documente, in care justitia sa se pronunte, nu se rezolva problemele. Una este campania de presa - si un gazetar isi poate permite orice fel de aprecieri, desi eu cred ca si gazetarul ar trebui sa verifice veridicitatea unor aprecieri pe care le face, pentru ca face o calomnie, o jignire si oamenii au dreptul la apararea propriei imagini - or, in acelasi timp, apropiindu-se aceste alegeri, am facut apel la partidul de guvernamant,pentru ca s-au exprimat acuze la adresa unor oameni, ca sa analizeze, chiar daca nu sunt finalizate actele de cercetare si nu exista elemente de ordin juridic ca sa poata fi omul incriminat, dar pentru a inlatura tot felul de suspiciuni, sa opereze aceasta innoire a propriilor candidati. Si eu cred ca a fost o receptivitate remarcabila, pe care nu cred ca a avut-o nici un alt partid. 70% a fost innoirea candidatilor PDSR la aceste alegeri si, mai ales, au fost si la nivelul organizatiilor judetene, ca si al organismului central. Au fost inlaturate de regula persoanele asupra carora planau macar anumite lucruri. Deci, eu cred ca trebuie sa existe si o anumita responsabilitate cand se lanseaza acuze, pentru ca ele pot sa se transforme in acte incorecte la adresa unora. Prezumptia de nevinovatie trebuie sa fie un principiu al statului de drept. Altminteri, revenim la practici trecute,cand, din simple acuzatii, din simple suspiciuni erau trimisi oamenii la inchisoare. Ne aflam intr-o alta faza a relatiilor stat-societate si cred ca trebuie sa pornim de la acest lucru.
E. Constantinescu: Stiti, innoirea aceasta s-a realizat mai degraba prin aceea ca oamenii PDSR-ului nu au mai fost alesi de catre oameni tocmai pentru ca au fost perceputi ca un partid legat de coruptie. in ceea ce priveste partea teoretica, n-am negat ca stati foarte bine, domnule Iliescu. Cu teoria si cu declaratiile...
I. Iliescu: Nu numai cu teoria, domnule Emil Constantinescu.
E. Constantinescu: Absolut numai cu teoria. Cu teoria si cu declaratiile stati minunat. Cu faptele...
I. Iliescu: Eu sunt garant numai prin ceea ce fac eu.
E. Constantinescu: Cu faptele nu ati facut nimic, pentru ca, daca luam rezultatele, avand in vedere ca in Romania, in sapte ani - ceea ce noi numim sintagma “regimul Iliescu” si este acceptata - nici o persoana importanta, cu functie in guvern... asta inseamna coruptie; inseamna cel de la putere, care isi foloseste puterea pentru interes personal. Nici o persoana de la guvern, din fruntea parlamentului, din anturajul presedintiei nu a fost condamnata. Deci, in acest moment coruptia nu exista in Romania, domnule Iliescu. Ori exista, ori nu exista.
I. Iliescu: in momentul in care vorbiti de anturajul presedintiei, ar trebui sa nominalizati, pentru ca altfel riscati sa cadeti intr-o capcana.
E. Constantinescu: Nu este vorba de o capcana.
I. Iliescu: Ba da. Lansati acuzatii la adresa unor oameni fara sa aveti temei.
E. Constantinescu: Eu va spun un singur lucru si va rog sa-mi raspundeti la aceasta intrebare daca puteti. De ce in sapte ani un singur caz de coruptie nu a fost finalizat? Logic este noi sa spunem: Romania este unica tara din lume in care nu exista coruptie, atata timp cat nimeni nu a fost pedepsit.
I. Iliescu: Finalizat de cine? Precizati.
E. Constantinescu: De catre Justitie. Pentru ca justitia nu trebuie sa aiba conotatie politica.
I. Iliescu: Deci, Justitia se afla sub controlul presedintelui?
E. Constantinescu: Nu. Parchetul General si Ministerul de Interne. Dumneavoastra spuneti ca ati avut discutii. Dumneavoastra ati avut sedinte. Eu imi amintesc foarte bine. Si eu am fost membru de partid. La sedintele de la partid se faceau niste dezvaluiri nemaipomenite, se inchidea sedinta si nu se intimpla nimic. Cam sedintele astea le tineti dumneavoastra cu ceilalti. Pentru ca dumneavoastra tineti o sedinta cu ministrul de interne si lucrurile merg la fel. Dosarele de coruptie nu merg mai departe. O sedinta cu procurorul general - si lucrurile merg la fel. Schimbati procurorul general si se comporta ca si celalalt procuror general. Rezultatul este acesta - noi plecam de la rezultat. Eu va spun: atata timp cat n-a existat un singur caz de coruptie condamnat, noi trebuie sa terminam cu ... Trebuie sa veniti dumneavoastra ca presedinte si sa spuneti: “Popor roman, noi suntem singura tara din lume in care nu exista coruptie!” Iata, in sfarsit, ca exista si un loc in care ne aflam pe locul intii: suntem in coada Europei la toate clasamentele economice, sociale, in schimb, in materie de cinste si coruptie suntem pe primul loc. Noi n-avem coruptie. Nu exista coruptie fara politica. Nu exista nici un corupt, nu exista politica. Asta este intrebarea la care trebuie sa raspundeti dumneavoastra.
I. Iliescu: in primul rand, trebuie sa va spun ca nu este chiar asa. in toti acesti ani s-au desfasurat numeroase cercetari de proces, cu infractori de tot felul si inclusiv cu corelatii diverse. Apoi, sunt masuri juridice si sunt masuri administrative. Daca masurile juridice nu s-au finalizat - si poate sunt motivatii pentru care justitia nu a putut sa finalizeze cazul pe care il astepta toata lumea sau ca n-are argumente suficiente, nu are fapte suficiente, sau, ma rog, nu are operativitatea necesara - dar masuri administrative s-au luat tot timpul, de inlaturare a unor oameni asupra carora planau diverse...
E. Constantinescu: Care?
I. Iliescu: Si ministri, si prefecti...
E. Constantinescu: Ati dat dumneavoastra un ministru... ati suspendat vreun ministru pentru coruptie?
I. Iliescu: Ministrul comertului - pentru coruptie si pentru ca era amestecat in...
E. Constantinescu: Dl Crisan?
I. Iliescu: Da.
E. Constantinescu: Va atrag atentia ca si directorul SRI si toata lumea v-au prevenit, si presa a facut-o. Desi stiati, l-ati numit. Nu, dumneavoastra ati fost silit. Este cel mai nefericit caz pe care l-ati adus in discutie, pentru ca nu l-ati trecut prin Parlament, ati luat aceasta masura si l-ati numit. Dvs cand numiti un ministru - o sa fiu si eu in situatia asta, deci, vreau sa stiu, fiindca spuneti mereu ca aveti experienta - nu va informati? Nu stiati ca are 17 firme? Dv l-ati numit. Nu stiati ca are 17 firme? A trebuit sa vina “Adevarul” sa va spuna: iata, dle Iliescu, care este situatia dlui Crisan, iata, dle Iliescu, ce se intampla cu dl Crisan. Si, in sfarsit, la presiunea opiniei publice, asa, sa luati o masura. Nu puteati sa o luati de la inceput? Dvs. l-ati numit. Nu va informati cand numiti un ministru, il luati asa, la intamplare? Asta este problema. Deci, dvs. ati promovat un... Recunoasteti ca mi-ati dat, in sfarsit, un exemplu de coruptie. Dvs. l-ati selectionat si l-ati numit si, in fata presiunilor opiniei publice, l-ati demis. A fost mai departe trimis in judecata?
I. Iliescu: Deci, vreau sa va spun...
E. Constantinescu: Deci, recunoasteti ca este corupt. A fost trimis in judecata?
I. Iliescu: in primul rand, Guvernul, cand s-a constituit prima data, a fost trecut prin Parlament. Remanierea...
E. Constantinescu: Spuneam de dl Crisan.
I. Iliescu: Remanierile se fac fara sa mai treaca prin Parlament.
E. Constantinescu: Constitutia este construita prost.
I. Iliescu: Remanierile se fac la propunerea primului ministru. Dl Crisan nici astazi nu a fost acuzat de coruptie.
E. Constantinescu: Dvs. l-ati dat exemplu.
I. Iliescu: Nu, dati-mi voie, eu am spus “oameni asupra carora planau orice fel de suspiciuni”. Ce s-a pus in discutie era un alt principiu, pe care eu am cerut sa il respectam in general: demnitarii sa nu aiba participari la diverse forme de afaceri, ca membri in consilii de administratie, conducatori de firme s.a.m.d. Eu nu cunosteam situatia concreta a dlui Crisan, nici nu l-am cunoscut pe dl Crisan inainte de a fi numit.
E. Constantinescu: Foarte rau, domnule.
I. Iliescu: Nu mai exista serviciu de cadre, dle Constantinescu, la Presedintie.
E. Constantinescu: E foarte rau. Exista oriunde in lume departamente de resurse umane.
I. Iliescu: Poate dvs. o sa faceti un serviciu de cadre la Presedintie. Deci, eu cer ca cei care ii propun - eu am numit, spre exemplu, procurori si judecatori, la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii - asta nu inseamna ca eu stau sa il verific pe fiecare in parte. Sunt mii de persoane care sunt numite prin decizii...
E. Constantinescu: I-ati demis pe cei care nu v-au dat informatii?
I. Iliescu: Da.
E. Constantinescu: Pe cei care aveau un serviciu si nu v-au dat...
I. Iliescu: Sigur.
E. Constantinescu: Cine? Puteti sa ne dati un nume de om pe care l-ati demis pentru ca nu v-a informat?
I. Iliescu: Sunt doua lucruri distincte: coruptia sau fapte incompatibile cu calitatea de...
E. Constantinescu: Nu. Dvs. l-ati citat la coruptie; v-am cerut un exemplu de coruptie si l-ati dat pe dl Crisan.
I. Iliescu: Nu la coruptie, ci la fapte incompatibile. Vreau sa va spun ca la dvs. in partid, la dvs. in Conventie sunt oameni care sunt parlamentari, care au afaceri si vad ca vreti sa ii propuneti si in guvern.
E. Constantinescu: Eu va asigur ca am sa-i verific la sange.
I. Iliescu: Bun, nu stiu cum o sa-i verificati dvs.
E. Constantinescu: Va spun eu: o sa-i verific asa, la cadre.
I. Iliescu: Aveti un numar foarte mare de oameni cu afaceri, care s-au imbogatit in aceasta perioada. Problema nu are o conotatie unilaterala.
E. Constantinescu: Coruptia incepe cand esti la putere.
I. Iliescu: Puterea este relativa; putere este si administratia locala, administratia locala in Bucuresti a fost a dumneavoastra.
E. Constantinescu: Absolut. Sunt de acord.
I. Iliescu: Si cazuri de coruptie au fost, nu unul, si i-ati repropus in continuare.
E. Constantinescu: Nu am repropus pe nimeni. Dati-mi un exemplu. I-am si scos, i-am eliminat complet.
I. Iliescu: Au fost primari de sector care...
E. Constantinescu: I-am eliminat complet.
O. Andronic: Haideti sa terminam cu Constitutia. Va rog frumos, terminam cu ea si vedem ce mai facem dupa aia.
E Constantinescu: Lasati-o, ca mai avem nevoie de ea.
O. Andronic: Deci, al patrulea capitol, care se refera la indatoririle prezidentiale, este “Integritatea si unitatea nationala”. Ce inseamna pentru dvs. unitate nationala in imprejurarile zilelor noastre? Dle Constantinescu.
E. Constantinescu: Important nu este ce inseamna pentru mine si important nu este ce inseamna in imprejurarile actuale. Principiile sunt principii care nu tin nici de o perioada, nici de o conjunctura, nici de o politica, nici de un guvern. in orice sistem exista lucruri care nu se negociaza. Iar principiul pe care dvs. l-ati enuntat, integritatea teritoriala, caracterul national unitar al statului roman, nu se negociaza. Deci, acestea sunt, asa cum au spus marii nostri luptatori din Transilvania, acestea nu se discuta. Se afirma si se respecta. Pentru ca in ultimul timp au aparut tot felul de discutii aberante, vreau sa amintesc, sa ma refer la cateva lucruri care privesc caracterul unitar al statului roman. in 1992, la Cluj, in fata unei multimi de 50.000 de oameni, am prezentat Proclamatia de la Cluj: am jurat in fata celor prezenti ca voi respecta, atat ca presedinte, cat si ca om, toata viata mea, caracterul national unitar al statului roman. Am avut o discutie in `92 asupra acestui aspect si am prezentat documente. Pentru ca eu nu ma fac ca nu inteleg si inteleg si dedesubturile intrebarilor, si replicile care vor veni, vreau sa lamuresc lucrurile de la inceput, ca sa nu mai fie nici un fel de discutii. in spate sta aceasta problema a minoritatii maghiare. Despre asta este vorba si de aceea problema aceasta o ridicati dvs. acum. Dupa ce am facut - asta este problema, nu are rost sa ne ascundem acum, ca alta ar fi problema; de asta o discutam acum, fiindca este o problema reala a Romaniei, si a fost de-a lungul secolelor, sensibilizeaza foarte mult romanii, exista o istorie care a avut tragismul ei, problema trebuie discutata, lamurita, clarificata - dupa aceasta declaratie pe care am facut-o in 1992, si sigur ca eu am primit voturile unei parti insemnate a minoritatii maghiare pe aceasta declaratie, fiind prezenti la aceasta declaratie, amintesc tuturor celor care pot sa uite ca am luat o hotarare foarte dura, aproape chirurgicala, in cadrul careia a trebuit sa renuntam, in anumite cazuri, deci, chiar UDMR a plecat din CDR, pentru ca am cerut tuturor sa faca o declaratie expresa si clara asupra respectarii caracterului national, unitar al statului roman. Deci, acest lucru l-am dus cu consecventa, in fiecare moment, cu fiecare declaratie, in fiecare atitudine publica. Cand a fost vorba despre Tratatul cu Ungaria, am participat la Timisoara si am dat o declaratie, inclusiv postului dvs. de televiziune, in care am spus: particip la semnarea acestui tratat, propus, sigur, negociat de catre ministrul de externe si semnat de primul ministru in prezenta presedintelui Iliescu chiar intr-un moment electoral, pentru ca consider ca noi vom castiga alegerile, noi vom forma guvernul; atunci, am venit aici, sa-mi asum aceasta responsabilitate, ca vom aplica acest tratat asa cum a fost semnat. in negocierile asupra tratatului am avut aceeasi atitudine fara echivoc. Cand s-a pus problema unei semnari grabnice a tratatului la Paris, dl Vacaroiu mi-a dat un telefon cu vreo doua ore inainte, m-a sculat duminica din somn si m-a rugat sa vin la Palatul Victoria in doua ore, pentru ca se punea o problema a atitudinii partidelor parlamentare fata de semnarea sau nu, o data cu Slovacia, la Paris, a acestui tratat. Si atunci am dat un sprijin pozitiei Guvernului Vacaroiu, am fost si criticat de multe ori pentru acest lucru, si am spus ca el nu trebuia semnat atunci, pentru ca in acel moment Recomandarea 1201 nu era clarificata. Si am spus: noi nu vom accepta decat atunci cand la aceasta Recomandare se va da o explicatie foarte clara, prin care se va spune ca nu se accepta autonomie teritoriala pe criterii etnice si drepturi colective. Aceasta este pozitia ferma a CDR, a mea personal, ca un garant, ca viitor presedinte, ca un garant al Constitutiei, si a guvernului CDR-USD.
O. Andronic: Va multumesc. Dle Iliescu?
I. Iliescu: Eu cred ca in aceste probleme pozitiile mele sunt foarte clare, ele au fost consecvente, inca imediat dupa revolutie, in toate actele pe care le-am emis dupa aceea, cu prilejul redactarii Constitutiei si in toate momentele politice pe care le-am avut ulterior. Eu cred ca in Romania s-a realizat un cadru optim pentru manifestarea identitatii etnice a tuturor minoritatilor nationale, pentru afirmarea culturii proprii, si este un element de imbogatire a patrimoniului comun al Romaniei inclusiv patrimoniul cultural al minoritatilor etnice. Si noi am pornit de la aceste principii in asigurarea drepturilor celor mai largi si aliniate la toate principiile internationale. in Constitutie s-a introdus inclusiv prevederea alinierii Romaniei la documentele internationale la care devine parte. Si noi am semnat multe documente internationale referitoare la drepturile minoritatilor, pe care le-am consacrat in legi si in practica noastra politica. in legatura cu problema propriu-zisa, pe care a subliniat-o si dl Constantinescu, este de discutat, pentru ca, din pacate, conducerea UDMR ramane consecventa intr-o serie de revendicari ale sale, pe care le-a reluat si recent, inclusiv dl Frunda. Sunt documente semnate de dl Markó Béla si alti lideri ai UDMR, care urmaresc cu consecventa ca aceste doua principii sa fie, totusi, promovate in perspectiva si si-au exprimat si speranta ca, cu schimbarea conducerii politice a Romaniei, ei vor putea sa reia si sa actioneze in acest sens. De ce au aparut aceste suspiciuni in ultima vreme? Chiar si dl Frunda, dupa primul tur, cand a plecat la Targu Mures, a facut o declaratie - ca au discutat la UDMR ca sa sprijine candidatura dlui Emil Constantinescu, ca o vor face cu toata discretia necesara, pana la al doilea tur. Aceasta a suscitat anumite suspiciuni din partea oamenilor: daca nu exista vreo intelegere care nu este transparenta, nu este clara in legatura cu sprijinul politic pe care UDMR are de gand sa-l acorde dlui Constantinescu in turul II si guvernului care se va forma, pe baza intelegerii CDR-USD. Si in aceasta chestiune eu cred ca este corect ceea ce s-a solicitat, ca pe aceasta chestiune si dl Emil Constantinescu personal, si CDR sa aiba o pozitie ferma, clara si principiala. Eu nu sunt impotriva prezentei in viata politica a reprezentantilor minoritatii maghiare, chiar si a UDMR, dar pe pozitii principiale clare, de respectare a Constitutiei, de respectare a principiilor unitatii si integritatii nationale si drepturile acordate minoritatilor sa fie insotite de loialitate fata de statul roman.
E. Constantinescu: Aici nu putem incheia, aici trebuie numai sa o ducem mai departe, sa discutam acest lucru, pentru ca trebuie gasite, si exista mijloace care pot sa satisfaca si doleantele minoritatilor, toate minoritatile, oricare ar fi ele, inclusiv ale celei maghiare, fara sa lezeze in nici un fel nici sensibilitatile romanilor. Acestea sunt legate, in primul rand, de o propunere mai veche a noastra pe care, din pacate, vechiul parlament, vechea majoritate parlamentara a blocat-o si care priveste autonomia administrativa reala, bazata pe bugete locale. Or, eu am repetat la infinit, a fost si preluata, ma bucur, aceasta fraza in care am spus ca in aceasta Lege a bugetelor locale trebuie ca drepturile sa fie egale si situatia sa fie egala in Covasna sau in Vaslui, in Harghita - ca sa luam cazul - sau in Giurgiu. Pentru ca, in acel moment, se realizeaza si aceasta necesitate, ca administratia sa fie mai aproape de cetatean, sa il reprezinte in interesele lui, dar fara sa se creeze o discriminare pozitiva pentru unele zone de concentratie maghiara, care sa lezeze majoritatea. in al doilea rand, trebuie garantate cu adevarat, si nu numai in vorbe, drepturile omului, intr-un sistem de respectare a legii si a justitiei, pentru ca asta va garanta atunci si dreptul fiecarui om, deci si al acelui roman, sa spunem, izolat in judetul Harghita sau Covasna - ca eu vreau sa discutam lucrurile pe fata - pentru ca sa nu se simta izolat intr-o colectivitate, ci aparat chiar de catre o comunitate care, la un moment dat, ar dori sa-i impuna anumite restrictii pe care el sa nu le poata... Deci, vreau sa spun ca democratia ofera parghiile prin care se pot realiza si doleantele respectarii si apararii identitatii nationale, ale drepturilor economice, ale drepturilor sociale ale comunitatilor, dar si interesele nationale, pe fondul acestui principiu, pe care nu trebuie sa il discutam, al unitatii statului roman, care este sfant pentru noi.
O. Andronic: Va multumesc. Doriti sa adaugati ceva?
I. Iliescu: Da. Deci, eu vreau sa insist, totusi, putin, pentru ca exista un proiect de lege initiat de UDMR cu privire la minoritati, in care aceste lucruri sunt afectate, adica principiile de care vorbim noi, si de aceea va trebui tratata cu atentie aceasta initiativa legislativa, pentru ca se va face o colaborare in cadrul Parlamentului, a majoritatii noi parlamentare si la acest proiect de lege ca sa nu se afecteze in nici un fel principiile constitutionale, ferm, clar. in ce priveste autonomia administrativa, nu este o noutate. Am consacrat-o de la bun inceput, imediat dupa decembrie 1989, si am mers consecvent pe acest lucru. in ce priveste mijloacele, se refera la intreaga situatie...
E. Constantinescu: La bugetul local. Nu ai buget...
I. Iliescu: Dar as vrea sa mentionez ca in ultimii trei ani de zile ponderea transferurilor de la bugetul central spre bugetele locale a crescut foarte mult. Deci, la cat au permis posibilitatile bugetare, s-au facut destul de multe lucruri pentru a mari suportul financiar la administratia locala, au fost introduse si taxe pe care le decid administratiile locale. Ele sunt, de altfel, si elemente de nemultumire din partea unor organizatii, in legatura cu taxele locale.
O. Andronic: Si ale gazetarilor, pentru ca pe noi ne taxeaza.
I. Iliescu: Si aici, sigur, va fi greu, dar principiul, ca atare, va fi acceptat de toata lumea. Este si constitutional. Este, cred, un domeniu in care nu avem controverse si divergente.
E. Constantinescu: Aceasta discutie este un lucru foarte important, aceasta discutie in Parlament. Deci, ea trebuie sa fie scoasa de sub suspiciune. Faptul ca ce a obtinut Romania foarte important, in ultimul timp, a fost - si noi ne mandrim, la momentul respectiv CDR a avut un curaj istoric cand a cooperat, intr-o vreme, cu UDMR, pentru ca s-au scos conflictele din strada, care pot sa devina violente, cum au fost la Targu Mures, si s-au mutat in Parlament - asta nu inseamna ca in Parlament trebuie sa ne intelegem. Totdeauna grupurile minoritare, grupurile socio-profesionale vor avea niste pretentii maximale, insa acestea se discuta in Parlament pana la - si aici revenim la intrebarea dvs. - pana la ce nu se negociaza. Deci, atata timp cat nu negociem caracterul unitar al statului roman, autonomia pe criterii etnice, restul, sigur, putem sa discutam cu calm, cu intelegere si in folosul tuturor.
O. Andronic: Stimati invitati, daca nu ar fi fost defectiunea asta cu cronometrajul - cred ca a fost vorba de o defectiune - aveam o gramada de intrebari frumoase si interesante din programele dv. Ma vad nevoit sa renunt la ele, fiindca timpul inainteaza implacabil. Nu am sa renunt insa la dreptul meu de moderator de a va pune o intrebare.
E. Constantinescu: Un drept al omului.
O. Andronic: Un drept al omului. Am si eu acest drept. Banuiesc ca - evident, fara placere - nu excludeti din calculele dvs. - nici dvs., dle Iliescu, nici dvs., dle Constantinescu - ideea ca s-ar putea sa nu castigati aceste alegeri. Din informatiile mele de gazetar rezulta ca, in aceasta ipoteza, dlui Constantinescu i se rezerva functia de prim-ministru in guvernul Conventiei, iar dl Iliescu ar urma sa devina presedinte al PDSR. intr-o asemenea eventualitate, care poate fi fantezista, v-as intreba care vor fi primele masuri pe care le veti lua, sau veti intentiona sa le luati, intr-o astfel de calitate - dl Constantinescu, in calitate de prim-ministru, si dl Iliescu, in calitate de presedinte al PDSR.
E. Constantinescu: Mai intai, precizez ca, sigur, accept sa particip la un joc de televiziune.
O. Andronic: Absolut.
E. Constantinescu: Pentru ca suntem intr-o campanie electorala, in care televiziunea de tip occidental a organizat tot felul de runde: cu prim- ministri, ministri, ministri ai gazetarilor. Suntem sub embargou; dupa cum stiti, CDR a luat o decizie foarte clara, nu se discuta nici o propunere nominala pentru ministru sau pentru alte functii parlamentare pana la terminarea alegerilor prezidentiale.
O. Andronic: Da.
E. Constantinescu: Dar ne jucam. Si cand spun asta, ma gandesc la ceea ce ar trebui sa faca un prim-ministru. Acesta este modul in care raspund la aceasta intrebare. Un prim-ministru ar trebui sa se ocupe, in primul rand, de rezolvarea unor probleme care nu asteapta intarziere. Deci, Romania se afla cu cateva probleme in starea de explozie. Si acestea privesc situatia familiilor cu multi copii, situatia pensionarilor de la sate, situatia batranilor. Oriunde am fost in tara, am discutat cu zeci de mii de oameni; sigur, dialogul a fost cu sute de mii de oameni, cu zeci de mii de oameni am discutat direct. Peste tot mi s-au ridicat aceste probleme. Si atunci, aceasta a facut ca noi sa propunem cateva masuri imediate privind majorarea ajutorului social pentru familiile cu multi copii, ale pensiilor din mediul rural, la 50.000, tot la 50.000 celelalte, si niste masuri potrivite pentru cresterea pensiilor si pentru domeniul educatiei si al sanatatii. Deci, pare ca punem o problema sociala in fata unei probleme economice si, sigur, un prim-ministru trebuie sa rezolve, in primul rand, problemele economice care sa ofere banii, care apoi se pot distribui. Dar nu poti castiga nimic fara incredere. Deci, Romania va trebui sa redistribuie prioritatile bugetare. Eu nu am timp, am dovedit ca exista fonduri si daca, cu acordul - eu iau varianta ca sunt presedinte si va fi altcineva prim-ministru - va trebui sa se adopte rapid niste legi care sa transfere sacrificiul asupra celor care conduc. Cunoasteti fraza pe care am spus-o: generatiile de sacrificiu in Romania trebuie sa inceteze, sa nu se mai sacrifice poporul, trebuie sa se sacrifice conducatorii. Trebuie sa fie reduse drastic toate acele cheltuieli de protocol, paza de la acest nivel, sa fie folosit fondul de asigurari sociale, care acum se raporteaza de la an la an, pentru a da incredere oamenilor, si trebuie sa se dea imediat legea raspunderii ministeriale, ca ministrii sa inteleaga ca trebuie sa-si indeplineasca obligatiile. Si, dupa aceea, sa trecem la adevarata reforma economica, care trebuie sa creeze mijloacele substantiale de satisfacere si de rezolvare a marilor probleme sociale in Romania.
O. Andronic: Va multumesc. Dle Iliescu, acceptati ideea acestui joc?
I. Iliescu: Accept orice idee, nu ma jeneaza nici un fel de discutie. Dar ceea ce ati sugerat dvs. ca posibilitate nici nu poate fi discutat. Conducerea unui partid este o chestiune de alegere, de democratie interna a partidului. Deci, eu ar trebui sa devin, in primul rand, membru al acestui partid. Nu sunt membru al acestui partid, in calitatea pe care am avut-o, de presedinte. Ceea ce am ca certitudine este ca am fost ales ca senator. Deci, pot sa ma gandesc la functia de senator si la cum o sa o indeplinesc. Mai mult nu am ce sa comentez. in ce priveste spusele dlui Constantinescu, un premier cred ca, in primul rand, indiferent cine va fi, va trebui sa elaboreze un program al guvernului care sa tina seama de realitati, pentru ca ceea ce a prezentat CDR in timpul campaniei electorale, “Contractul cu Romania”, pe asemenea probleme, promisiuni, probleme sociale, care nu pot fi de nimeni respinse... Cine nu vrea sa creasca veniturile oamenilor, sa creasca pensiile, sa creasca ajutoarele pentru... Toate sunt probleme reale, dar ceea ce contine pretentia de a da si solutii, de a stabili cifre, la un calcul sumar, ar duce la scaderea, pe de-o parte, a intrarilor la bugetul statului prin reduceri de impozite si, pe de alta parte, la cresterea cheltuielilor la dimensiuni foarte mari, ceea ce ar pune niste probleme economice grele, insurmontabile. Deci eu cred ca, in primul rand, trebuie elaborat un program al guvernului cu picioarele pe pamant, care sa porneasca de la realitati date, de la resurse, si toate aceste chestiuni sa le corecteze in functie de realitati.
E. Constantinescu: Dle Iliescu, stiti cat costa pe an “Contractul cu Romania”?
I. Iliescu: Am auzit ce ati spus dvs.
E. Constantinescu: in clipul dvs...
I. Iliescu: Nu, eu am citit ce ati spus dvs., dar, insumand toate consecintele masurilor propuse de dvs., se realizeaza o discrepanta intre intrari si iesiri, care nu pot fi...
E. Constantinescu: Acum, ascultati-ma cu putina rabdare. Deci, in clipul pe care l-ati difuzat in campania dvs. electorala CDR era acuzata ca impune un program care ar costa 5000 de miliarde de lei pe an - sigur, eram acuzati ca noi prezentasem pentru 200 de zile, care erau numai cateva milioane, si ca nu am fi spus. Asa este. Ce scria in clip, acolo, este adevarat. Dupa ce se depasesc cele 200 de zile - care sunt legislative, nu costa foarte mult, costa cateva sute de milioane - intr-adevar, pe un an de zile “Contractul cu Romania”, cu toate aceste masuri, costa 5000 de miliarde de lei. Si eram acuzati ca aceasta va duce la inflatie, ca nu avem mecanisme si posibilitatea sa le indeplinim. Numai ca noi am prezentat “Contractul cu Romania” acum un an, si apoi am prezentat baza financiara. Am aratat de unde luam banii, ce facem, ce se intampla. Chiar la inceputul campaniei electorale, PDSR, in sfarsit, care guvernase patru ani fara program de guvernare, a venit cu cele 21 de programe si si-a prezentat programele de guvernare in prezenta dlui Iliescu, candidat prezidential. Sigur ca ziaristii, care fusesera invatati toata vremea sa preseze “Contractul cu Romania”, si erau clipurile noastre, cat costa “Contractul cu Romania”, s-au adresat si dlui Adrian Nastase cu intrebarea fireasca: cat costa cele 21 de programe? La care dl Adrian Nastase a dat un raspuns stupefiant: intrebati CDR, puneti-i pe ei sa calculeze. Noi am pus toti specialistii, a durat doua saptamani si am calculat. Costa 18.000 de miliarde de lei. Deci, costa de patru ori mai mult decat costa programul nostru. Si atunci, eu vin si intreb: unde este demagogia? Noroc ca nu au castigat. Daca castigau alegerile si trebuia sa-si aplice un program care ar fi costat 18.000 de miliarde... Era demagogie sau nu, dle Iliescu? Aceea ce era, era o apreciere corecta si serioasa...
I. Iliescu: Eu nu intru acum in discutii asupra acestui lucru si nici nu avem timp.
E. Constantinescu: O sa mai discutam.
I. Iliescu: Dar mai avem vreme si...
E. Constantinescu: O sa veniti data viitoare mai pregatit.
I. Iliescu: Nici nu-mi revine mie si nu revine presedintelui.
E. Constantinescu: Nu, acum va imaginau presedinte de partid.
I. Iliescu: in conditia de presedinte voi sustine orice masuri care sa vina in favoarea populatiei, care sa vina in sprijinul solutionarii unor probleme sociale, dar totul trebuie facut pe baza de calcul realist. Dvs. ati produs acolo si niste cifre la fel, enorme, intrari de resurse financiare din afara, vreo 60 de miliarde de dolari. Nu stiu de unde aveti dvs. aceasta garantie.
E. Constantinescu: O sa avem. Asta e.
I. Iliescu: Eu va spun ca Ungaria, spre exemplu, care a avut usi deschise la toate organizatiile internationale, nu a depasit cateva miliarde pe an. Dvs. vreti sa aveti 15 miliarde pe an. Este, in primul rand, greu de presupus ca se vor gasi asemenea... si as fi curios sa cunosc acele organisme financiare care sa va ofere asa ceva.
E. Constantinescu: Asteptati...
I. Iliescu: in al doilea rand, daca ar fi cineva care sa ofere aceste resurse, povara economica a tarii ar fi extraordinara, pentru ca vine si scadenta returnarii acestor credite si dupa doi-trei ani de zile se ridica valoarea sumelor de returnat la o valoare mai mare decat tot exportul de azi al Romaniei. Adica, sunt lucruri total...
E. Constantinescu: Sunt lucruri care arata ca datoria externa a Romaniei a crescut fara sa se intample nimic.
I. Iliescu: Cat este datoria externa a Romaniei? 6 miliarde...
E. Constantinescu: Dar 6 miliarde pentru nimic, pentru ca...
I. Iliescu: Nu este adevarat.
E. Constantinescu: Pentru nimic. Nu s-a facut nici o retehnologizare, nici o reconstruire industriala.
I. Iliescu: Nici aici nu aveti dreptate. Luati sumele respective...
E. Constantinescu: Le-am luat.
I. Iliescu: Din anii 1990 si 1991, cand toate aceste finantari externe au mers mai ales pe bunuri de consum.
E. Constantinescu: Pai, vedeti?
I. Iliescu: ...Peste 80%, in timp ce in ultimii trei ani a crescut ponderea acestor resurse externe pentru investitii, pentru modernizari.
E. Constantinescu: Da, dar dv in `90 v-ati reales tot...
I. Iliescu: Atat in sectorul de stat, cat si in sectorul privat; si o pondere mare acum in investitii, peste 50%, revine sectorului privat, si cu resurse interne, si cu resurse externe. V-am spus, daca veti fi premier, sau indiferent, premierul dvs. va trebui sa calculeze cu mai multa rigurozitate...
E. Constantinescu: Mie imi pare bine ca, dupa patru ani de la intalnirea noastra, recunoasteti ca in primii doi ani ati folosit 2 miliarde pentru consum, care, de fapt, au platit voturile pentru dv.
I. Iliescu: Nu, este vorba de perioada Guvernului Roman.
O. Andronic: Situatia mea devine extrem de delicata cu fiecare minut care trece. Vad priviri ucigase.
I. Iliescu: Din contra, dupa `92 s-au facut deplasari spre...
E. Constantinescu: Daca puneti intrebari prea bune.
O. Andronic: Am urmatoarea rugaminte. Haideti sa terminam intr-o tonalitate optimista. Si anume: ce intrebare ati dori sa-i puneti dlui Iliescu si ce intrebare ar dori dl Iliescu sa va puna dvs.? Dar asta chiar in doua minute, ca, altfel...
I. Iliescu: Asta, pentru optimism.
O. Andronic: Pentru optimism.
I. Iliescu: Eu v-as cita. As vrea sa va intreb numai daca va mentineti aceasta afirmatie pe care ati facut-o cu zece zile inaintea primului tur de scrutin, la Cluj, in fata studentilor. Acolo ati spus asa: “Guvernul Roman a produs o catastrofa si un haos. in timpul guvernarii Roman au fost distruse sistemele de irigatii. Asa ca Guvernul Vacaroiu nu a mai putut face nimic. Nu mai era nimic de distrus dupa Petre Roman. Iar istoria nu va putea sa explice importurile de cereale platite mai scump decat productia interna”. Daca va mentineti aceste aprecieri.
E. Constantinescu: Pot sa raspund in 30 de secunde. Aceasta intrebare face parte dintr-o tehnica foarte abila si care este specifica dlui Iliescu, care timp de 7 ani a reusit in mod minunat sa-i puna pe toti unii impotriva altora: muncitori impotriva intelectualilor, mineri impotriva celorlalti. Deci, acum, care este problema? Se incearca sa se creeze o disensiune intre CDR si USD, intre mine si guvern. Lucrurile stau cu totul altfel, si ele trebuie sa fie astfel inteles de catre oamenii seriosi care ne asculta.
I. Iliescu: Adica nu ati afirmat, sau ce sa inteleg?
E. Constantinescu: Nu, am afirmat. insa lucrurile trebuie exact asa intelese, si asta depaseste putin ceea ce dvs. puteti sa faceti. tara este intr-o situatie extrem de grea. Poate, in dezbaterile urmatoare, va trebui sa ajungem sa examinam aceasta situatie cumplita in care se afla Romania in momentul de fata la toti parametrii. Ea este pe ultimele locuri in Europa la toti parametrii sociali. Deci, ne aflam in pragul unei ierni foarte grele, pentru care guvernul nu s-a pregatit. O sa vedeti imediat, o sa publicam o carte alba, deja avem informatii asupra acestei tactici a pamantului parjolit, pe care Guvernul Vacaroiu a aplicat-o. Ei bine, romanii, in acest moment, aveau nevoie rapid de o majoritate parlamentara, care sa sustina un guvern care sa se apuce de treaba. Asta a fost sarcina lui. Nu va imaginati ce am reusit in 36 de ore: sa ne intelegem cu USD - nu pe posturi, deci, nu am discutat posturi, nu am discutat persoane, ci am discutat programul de guvernare si ce trebuie facut de acum inainte. Nu va ascund ca nu a fost usor, nu va ascund ca intre PNt si PD, fostul FSN, au existat probleme care tin de trecut, probleme destul de grave. Nu va ascund ca eu, ca reprezentant din societatea civila, deci, in perioada Pietei Universitatii si a mineriadei, am avut in spatele meu... Dar toata lumea in tara asta a spus: domnule, in aceste momente trebuie sa trecem peste aceste lucruri si in aceste momente trebuie sa ne intelegem. in aceste momente trebuie sa ne indreptam spre viitor. Au existat greseli ale trecutului, au existat greseli ale tuturor. Noi trebuie acum sa vedem ce putem face impreuna. Avem un program real de reforma pentru acesti oameni? Avem un program prin care putem sa asiguram niste proiecte sociale prin care sa salvam oamenii care sunt intr-o situatie dificila? Putem asigura pacea si linistea in aceasta tara? Atunci, nimic nu este prea putin. Aceasta este esenta intelegerii si acesta este raspunsul pe care vi-l dau. Eu am facut aceste afirmatii, am trecut peste ele, asa cum noi eram dispusi si in alte ocazii si eu cred ca si oamenii cinstiti si corecti din PDSR care au fost alesi acum in Parlament vor sustine programul nostru de guvernare, pentru ca vor pune mai presus interesul tarii, interesele si din aceasta iarna, si de perspectiva, fata de anumite momente ale trecutului care, sigur, au fost dificile si pe care istoria si analistii politici si economici le vor...
O. Andronic: Si acum, intrebarea dvs. pentru dl Iliescu.
E. Constantinescu: Credeti in Dumnezeu, dle Iliescu?
I. Iliescu: Dle Constantinescu, eu m-am nascut intr-o familie de oameni evlaviosi, am fost botezat in Biserica Ortodoxa Romana si am aceasta calitate. Sigur, in evolutia mea intelectuala s-au produs anumite deplasari, dar am ramas patruns de elementele fundamentale ale credintei si ale moralei crestine. Eu sunt mai crestin si mai credincios decat multi altii care isi etaleaza in public aceasta credinta, cu care eu cred ca nu trebuie sa se faca nici comert, nici propaganda politica.
E. Constantinescu: Ati declarat ca sunteti liber-cugetator. Asta inseamna necredincios, deci om fara Dumnezeu.
I. Iliescu: Nu, asta nu inseamna necredincios.
E. Constantinescu: Asta inseamna. Orice dictionar...
I. Iliescu: Asta inseamna respect fata de...
E. Constantinescu: Dle Iliescu, cu limba romana nu poate fi... Cand ati mintit, atunci sau...
I. Iliescu: ...inclusiv oamenii Bisericii evolueaza in contactul cu stiinta. Intoleranta de o parte si de alta nu aduce nimanui nici un fel de folos. “Crede si nu cerceta”, spre exemplu, este un concept care a fost parasit de oamenii Bisericii, pentru ca se imprumuta din ceea ce aduce stiinta, inclusiv in viata cultelor, in viata Bisericii. Fundamental este altceva, ceea ce patrunde in comportamentul si in starea morala a fiecaruia in parte. Eu am mai mult decat altii, care isi afiseaza credinta in Dumnezeu.
O. Andronic: Va multumesc mult de tot. Se apropie cu pasi mari un dezastru - de mine, nu de dvs., - asa ca va cer permisiunea sa incheiem aici acest foarte interesant dialog. Aceasta a fost, stimati telespectatori, prima intalnire directa a celor doi aspiranti la inalta functie de presedinte al Romaniei. in numele organizatorilor “Turneului candidatilor”, acest veritabil maraton publicistic care, vreme de trei luni, a incercat sa va familiarizeze cu principiile si mecanismele alegerilor democratice, organizatori care sunt ANTENA 1, “Libertatea” si “Jurnalul national”, le multumesc domnilor Iliescu si Constantinescu pentru amabilitatea cu care au raspuns invitatiei noastre, pentru maniera deschisa si competenta cu care au abordat aceasta intalnire, dorindu-le sa fi convins prin argumentatia lor si pe aceia dintre dvs. care mai stau inca in cumpana. Le doresc, asadar, succes, multumindu-va pentru atentia cu care ne-ati urmarit. La revedere.

Aproape 79.000 de români au votat la urne în primul tur al alegerilor prezidenţiale până sâmbătă la 07:00 ora României, când s-a încheiat practic prima zi de vot în afara ţării, prin închiderea secţiilor organizate în Americi: Argentina, Brazilia, Canada, Columbia, Chile, Cuba, Mexic, Peru, Statele Unite, Uruguay, Venezuela.

Ludovic Orban a început prost. Vrea să se laude că muncește zi și noapte, vrea să se vadă asta la televizor și a preluat de la Victor Ponta păcatul de a vorbi în direct la TV în deschiderea ședințelor de guvern. Mare brînză! Din două-trei explicații scapă cel puțin o prostie. N-are cine s-o mai dreagă din moment ce a spus-o primul-ministru. Eventual președintele României să iasă în fața camerelor și să spună că premierul nu prea știe ce vorbește.

Joi este ultima zi de campanie. De vineri, privilegiații politicii românești, diasporenii încep să voteze. O să rîdeți. Ei luptă mai departe cu un comunism imaginar, în vreme ce muncesc din greu la un capitalism care a luat și ia din România tot ce este mai bun: bărbați pricepuți la muncă, intelighenția super-dotată, femei frumoase, fabrici, resurse, energie, lemn etc. Pentru autohtoni au mai rămas serviciile. Adică șmotrul. Nu este o problemă? După mintea celor care conduc serviciile secrete și profită la greu de pe urma unei asemenea îndeletniciri nu este o problemă.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) a declarat vinerea trecută că măsurile de răsfăț electoral luate pentru sensibila și atât de preocupata noastră diasporă sunt inutile, întrucât aproape sigur în 10 noiembrie vor fi din nou cozi la secțiile de votare din străinătate.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, susţine că nu este mulţumit de cum a decurs votul prin corespondenţă, considerând că acesta a fost un eşec, în condiţiile în care doar 41.000 de persoane şi-au manifestat interesul de a vota în acest mod.

Premierul Viorica Dăncilă a spus că în cazul în care va ajunge președinte al României nici nu se pune problema să-l grațieze pe Liviu Dragnea. De asemenea, Dăncilă a spus că demersul prin care Liviu Dragnea încearcă dizolvarea PSD nu are nicio șansă de reușită și a precizat că nu a discutat cu liderul PSD dinainte de arestare.

”Vă dați seama că nu este o decizie a fostului președinte care să ne bucure. Este o decizie care ne întristează, dar nu se va ajunge la acest lucru pentru că noi am făcut totul legal.

Președintele Klaus Iohannis a făcut marele anunț. În public. Nu s-a adresat deci doar staff-ului restrâns din conducerea PNL. A ținut să informeze întreaga clasă politică, populația României și, până la urmă, lumea întreagă că moțiunea de cenzură va trece. Și imediat va organiza consultări și va numi un premier liberal. Premierul unui guvern de tranziție. De ce a procedat așa? Și care vor fi pașii următori?

Oferta pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie este excesiv de modestă. Asta ca să evităm cuvintele care rănesc inutil. Dar, să ne înţelegem, nimeni nu mai aşteaptă ca salvarea naţională - care, totuşi, e o chestiune din ce în ce mai presantă - să vină de la nişte alegeri prezidenţiale. Cu excepţia celor direct interesaţi de ciolan, alegerile din noiembrie nu mai reţin atenţia, nu mai produc nici o emoţie.

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, sâmbătă, prin tragere la sorţi, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot la alegerile prezidenţiale din data de 10 noiembrie.

După reprezentanții partidelor s-a efectuat tragerea la sorți pentru restul candidaților, independenți sau susținuți de partide care nu sunt parlamentare, astfel că, potrivit surselor citate, ordinea finală este următoarea: