Miercuri, 8 Aprilie, 2020 - 16:38

Poliţiştii care patrulează lacul Constanţa (Bodensee), de la graniţa de sud a Germaniei cu Elveţia, vor folosi un dirijabil pentru a monitoriza respectarea de către public a "lockdown"-ului, restricţiile de deplasare impuse pentru a opri răspândirea noului coronavirus, relatează miercuri dpa.

Aerostatul va survola pitorescul lac în weekendul care vine şi în care se sărbătoreşte Paştele catolic, mai ales că se aşteaptă condiţii meteo foarte prielnice ieşirilor, cu temperaturi de până la 22 de grade Celsius.

Miercuri, 8 Aprilie, 2020 - 10:00

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei Internaţionale a Romilor, eveniment dedicat recunoaşterii culturii, istoriei şi drepturilor milioanelor de romi din toată lumea. Ziua de 8 aprilie este un prilej de a readuce aminte că procesul de incluziune a romilor presupune eforturi susţinute din partea tuturor actorilor relevanţi, atât la nivel statal, cât şi la nivel internaţional.

Marţi, 7 Aprilie, 2020 - 20:22
21 de noi decese inregistrate marti în România

În Romania numărătoarea morților a ajuns la 197 cu 21 de noi decese inregistrate marti.
Cu  360 de noi cazuri de imbolnavire , numarul total ajunge la 4.417.
Luni am înregistrat cel mai mare numar de morti intr-o singura zi de pana acum - 25 . Klaus Iohannis a anuntat prelungirea pana pe 16 mai a starii de urgenta.

Marţi, 7 Aprilie, 2020 - 17:49

Primul ministru britanic Boris Johnson a primit suport pentru oxigen și este ținut sub observație atentă în unitatea de terapie intensivă a Spitalului St Thomas din Londra, pe măsură ce simptomele lui Covid-19 se agravează.

„Nu se află pe un ventilator nu”, a declarat ministrul cabinetului, Michael Gove, marți dimineață. "Primul ministru a primit ceva suport pentru oxigen si este tinut, desigur, sub o supraveghere atenta".

Marţi, 7 Aprilie, 2020 - 14:43

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat marţi, 7 aprilie a.c., cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, la Ceremonia de semnare a Acordului de Colaborare Bienală între Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Biroul Regional pentru Europa şi Ministerul Sănătăţii din România. Evenimentul s-a desfăşurat prin videoconferinţă, la Palatul Cotroceni. Semnarea acestui acord, pentru perioada 2020-2021, întăreşte colaborarea dintre ţara noastră şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ziua Mondială a Sănătăţii din acest an este dedicată marcării activităţii asistentelor medicale şi a moaşelor.

Luni, 6 Aprilie, 2020 - 23:35
Corespondență specială din Italia de la Grigore Arbore

Corespondență specială din Italia de la Grigore Arbore  Maine marti 7 aprilie, dupà teleconferinta Eurogrupului, vom sti dacà organizatia supranationalà, aflatà la varsta maturitàtii si numità Uniunea Europeanà, introdusà in intocmirea comunitarà preexistentà  prin Tratatul de la Maastricht (1992) ca “nepoatà” a Comunitàtii Europene a Càrbunelui si Otelului (CECO - Tratatul de la Paris, 1951) si descendentà directà a Comunitatii Economice Europene (Tratatul CEE: executiv din martie 1967, ca urmare si a  Tratatului de Fuziune al Tàrilor CECO din aprilie 1965), intentioneazà sà existe sau sà se lichefieze. Orice reflectie serioasà asupra  stàrii prezente sau stàrii viitoare a a Uniunii Europene, un conglomerat de state ce include entitàti   cu conotatii geopolitice  determinate de realitàti sociale, economice, culturale, religioase, istorice  neomogene, dar interconectate de o lungà istorie mai mult sau mai putin comunà, nu poate sa ignore faptul cà ar fi fundamental gresit sa plecàm de la premisa cà ele pot fi reprezentate doar din perspectiva unor state ce, pentru o serie de motive ce tin de evolutii specifice in plan economic si politic,  au mai multà “fortà contractualà” in interiorul acestei structuri  supranationale. Configurarea viitorului intocmirilor acesteia intereseazà in egalà màsurà pe toti cetàtenii statelor UE, indiferent de “greutatea specificà” - economicà, politicà si culturalà etc - a acestora in interiorul UE si in consecintà si in reuniunile “lavarf” destinate luàrii deciziilor fundamentale, bazate pe obligatoria unanimitate a unor organe (tendential - dar nu mereu pe deplin) reprezentative.  Intr-o astfel de reflectie este necesar sa ne reamintim cà UE s-a configurat la inceput, prin Tratatul de la Maastricht (cunoscut precum Tratatul privind Uniunea Europeanà (versiunea consolidatà: februarie 1992) doar ca un organism politic si economic cu caracter supranational si interguvernamental, fàrà o personalitate juridicà care sà o distingà  de  aceea a celor trei Comunitàti din care ii descindea propria existentà (Comunitatea Europeanà a Càrbunelui si Otelului - CECO, al càrui tratat fondator este cunoscut si precum Tratatul privind Comunitatea Europeanà - CE),  Comunitatea Economicà Europeanà - CEE, constituità prin tratatul de la Roma din 25 martie 1957 si  Comunitatea Europeanà  a Energiei Atomice - CEEA (actuala Agentie Euratom) si sà o  conecteze direct cu aceea a Statelor membre . Tratatul de la Lisabona din 13 decembrie 2007 (in vigoare din 9 noiembrie 2009) a modificat mai apoi atat Tratatul privind Uniunea Europeanà, care instituia in fapt Comunitatea Europeanà (Maastricht 1992). Tratatul de Lisabona a inlocuit Comunitatea Europeanà cu Uniunea Europeanà, in calitate de organizatie internationalà succesoare, inzestratà cu personalitate juridicà (art. 1 si 47 al Tratatului). Tratatul de instituire al CE  al  Comunitàtii Europene a primit astfele denumirea de Tratat de functionare a Uniunii Europene.

O constructie institutionalà, tip organizatie internationalà, atat de complexà ca aceea descrisà in mod ultra-sumar mai sus,  presupune o functionare complexà, acordatà la drepturile si servitutile acceptate de Statele membre prin intrarea intr-un angrenaj formidabil de mecanisme menit sà contribue la stabilitatea, pacea, bunàstarea  popoarelor de pe un continent care a fost terenul de confruntare  al celor mai sangeroase ràzboaie din istoria omenirii. Nu este de mirare cà intr-un asemenea angrenaj institutional statele cu economii mai puternice sa se simtà autorizate sà incerce a orienta in sensul propriilor conveniente functionarea institutiilor unei formatiuni care nu este o Federatie si nici un Super Stat, care nu s-a exprimat cu o voce unicà in probleme fundamentale ce privesc politica externà intr-o lume a globalizàrii. Inaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate a fost - cu partiala exceptie a lui Javier Solana (mandat 1999-2004-2009) - o figurà de decor, fictivà chiar.  In numele mecanismelor capitaliste ale economiei de piatà stucturile institutionale ale UE au favorizat adeseori pauperizarea tàrilor aflate pe trepte de dezvoltare net inferioare tàrilor Ocidentului si in special ale Europei Centrale si de Nord.  Economiile unor tàri ce au intrate in ultimele decenii in UE, pe parcursul “procesului de làrgire”, au fost victimele predestinate ale pierderii capacitàtii de a putea recurge la instrumente nationale de promovare a acelor procese de dezvoltare in màsurà a asigura modernizarea proceselor de productie, competitivitatea produselor (pentru existenta càrora trebuie sa ai productie in pas cu progresul tehnologic), asigurarea resurselor  pentru dezvoltarea insfrastructurilor etc.  In Uniunea Europeanà decalajele intre grupul tàrilor “ràmase in urmà”, printre care se numàrà si Romania si tàrile UE puternic industrializate se adancesc in loc sa se reducà. Cifrele sunt sub ochii tuturor si din literatura de specialitate credibilà nu citez decat extrem de “supàràtoarle” pentru autoritàti, datorità cumplitelor adevàruri pe care le reflectà, articole dlui Petrisor Peiu, personaj de inalt profil intelectual, cu o cunoastere profundà a functionàrii mecanismelor decizionale ce au impins Tara noastrà in situatia de marginalizare economicà, pauperism si distrugere a sanselor valorificàrii fortei de muncà nationale spre folosul Natiunii. Romania este - vor sau nu vor guvernatii ei - parte a situatiei degradàrii raporturilor intre “Centrul” UE si periferiile acesteia, din care facem parte, din pàcate.

 

Luni, 6 Aprilie, 2020 - 22:36

Boris Johnson , premierul britanic, a fost internat la spital chiar ieri (duminică, 5 aprilie 2020) și de atunci a fost mutat la terapie intensivă. Premierul s-a îmbolnăvit de ul COVID-19 și a încercat la început să combată virusul acasă. Sănătatea premierului s-a înrăutățit, dar nu se află încă pe un ventilator.

„Pe parcursul acestei după-amieze, starea premierului s-a agravat și, după sfatul echipei sale medicale, a fost mutat la Unitatea de Terapie Intensivă din spital”, a spus un purtător de cuvânt.

Luni, 6 Aprilie, 2020 - 13:22

Austria intenţionează să redeschidă magazinele mici începând de săptămâna viitoare, ca prim pas pentru relaxarea progresivă în următoarele luni a restricţiilor introduse pentru a lupta împotriva noului coronavirus, însă condiţia este ca cetăţenii să continue să respecte cu stricteţe măsurile actuale de izolare, a anunţat luni guvernul de la Viena, potrivit AFP, Reuters şi dpa.
​​​​​​​

Luni, 6 Aprilie, 2020 - 12:47
„Administrația Trump construiește o cortina de fum pentru a ascunde gestionarea improvizată și neregulată a pandemiei din Statele Unite”

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, s-a adresat printr-o scrisoare , direct „poporului american”, denunțând intențiile agresive ale administrației Trump și dând asigurări că Venezuela nu este o țară de „tranzit primar” al drogurilor către Statele Unite.

Către Poporul Statelor Unite ale Americii:

 

Luni, 6 Aprilie, 2020 - 12:02

Că epidemiile nu sunt ceva nou, se știe. Se și spune că “de a lungul istoriei, atunci când oamenii s-au răspândit în lume, au avut însoțitor constant bolile infecțioase. Chiar în această eră modernă, epidemiile sunt aproape constante” (Mohammed Cherkaoui, The Shifting Geopolitics of Coronavirus and the Demise of Neoliberalism,19 martie 2020). Doar de la Primul Război Mondial încoace s-au înregistrat “gripa spaniolă” (1918-19), cu patruzeci de milioane de morți, “febra asiatică” (1957-58), HIV/AIDS (1981), “gripa aviară” (1997), SARS (2002-2003), EBOLA (2014-2016) și altele.

Numai că noua epidemie ar putea să fie devastatoare. Singure SUA, cu acumulările lor unice, nu exclud să înregistreze peste două sute de mii de victime. Aproape că nici un loc de pe Pământ în care trăiesc oameni nu pare ocolit. Din creștere economică lumea a fost aruncată brusc în recesiune. Sunt consecințe grele, care obligă la a regândi cam totul.

Când oamenii sunt în primejdie, gândul la Dumnezeu este între primele. Faptul este firesc. Religia a fost poate cea mai mare resursă motivatoare în istorie și este parte organică a culturii trăite de cei care suntem astăzi.  

Dumnezeu este atotputernic și, cum s-a spus nu demult, “Deus caritas est (Dumnezeu este iubire)”. Ceva s-a petrecut, însă, dincolo de lumea accesibilă nouă. Isaac Luria avea dreptate: în atotputernicia sa, Dumnezeu a lăsat lumea în seama ei și pe mâna oamenilor spre a vedea ce pot face din ea și din ei. Dumnezeu nu și-a abandonat creația, nu a întors fața, dar i-a pus pe oameni să-și construiască lumea în care vor să trăiască.

Societatea modernă, ai cărei membri mai târziu născuți suntem și noi, cei de azi, este rezultatul. Iar când ai răspunderea construcției ai multe de făcut. Dacă citim revelațiile ce au pus în mișcare cultura lumii, oamenii aveau  de respectat ființa umană a fiecăruia, de ajutat pe cel în nevoie, de făcut dreptate, de îngrijit natura, de cultivat adevărul și binele și de aspirat la o viață înțeleaptă.

Acum, odată cu pandemia coronavirusului 19, ei au de satisfăcut urgențe. Încă este redusă testarea, încât știm puțin despre mecanismele răspândirii virusului. Operăm cu descrieri făcute la Wuhan, dar dacă acel virus, cum ne spun analizele, a înregistrat mutații? “Gripa spaniolă” a omorât în Europa adulți tineri, iar în India populația flămândă – pe cine vizează nou coronavirus? Nu se cunoaște deocamdată vaccinul potrivit. Nu se știe nici măcar amploarea infecției, căci în multe țări testarea abia a început.

Cunoaștem geografia răspândirii, dar originea virusului rămâne controversată între alternative: piața fructelor de mare sau lilieci sau un laborator sau ceva în afara Chinei. Până la tranșarea cu argumente factuale a disputei, suntem cu coronavirus 19 printre oameni la o scară cu puține precedente. Calculele spun că cincizeci de milioane de oameni ar fi putut fi deja infectați.

Cred că nu sunt de ignorat câteva fapte privind originea virusului. Am în vedere condițiile vieții subtropicale, combinate cu mari concentrări de populație, de multe ori în periferii mizere ale unor metropole urbane sau în zone poluate, și cu efectele schimbării climatului, care antrenează modificări în sfera microorganismelor.

 Spre deosebire de abordările sociologizante, care ocupă în aceste săptămâni mass media, sunt de părere că doar natura sau ceva ce recompune  ori măcar influențează (de pildă, prin ionizare sau poluare) mecanisme ale naturii, pot genera, totuși, viruși biologici. Restul ține, firește, de societăți.

Impactul și transmiterea virușilor depind, desigur, de „modelul economic hegemonic” (David Harvey, Anti-Capitalist Politics in the Time of COVID 19). De fapt, sunt afectate cel mai mult astăzi țări care sunt mari “sugative” de turiști (Italia, Franța, Spania) și țările aflate în centrul schimburilor mondiale (SUA, China, Germania, Marea Britanie), care structurează azi economia lumii.

Nici o țară nu este pregătită să spitalizeze instantaneu un efectiv nelimitat de infectați, după cum nici una nu poate administra în timp scurt teste pe scară mare. Grav este, însă, că industria medicamentelor a fost prinsă pe picior greșit. Ea pare să nu fi produs suficiente antibiotice (Mike Davis, The Coronavirus Crisis Is a Monster Fueled by Capitalism, 20 martie, 2020), preferând în anii din urmă investiții mai profitabile.

Nici o țară nu a scăpat fără victime, dar Israel și Germania au făcut față mai bine situațiilor. Ele au acum procente mai joase de decedați printre infectați, având sisteme de sănătate mai bine puse la punct. În plus, ambele au înțeles deja în decembrie 2019 noutatea bolii de plămâni semnalată de medici chinezi și s-au lansat în căutarea antidotului.

Peste toate situațiile se înalță, însă, un adevăr simplu: în fața infectării nu mai este siguranță pentru o parte a societății, câtă vreme nu este siguranță pentru toți. De aceea, asigurările de sănătate cuprinzătoare (universal coverage) nu vor mai fi de ocolit, oricare ar fi disputa politică.

În acest context, s-a deschis înfruntarea epidemiilor cu ajutorul digitalizării. Scriitorul sud-corean Byung-Chul Han (vezi Beatriz Garcia, Key to Coronavirus:Why are the Western countries failing to control the pandemic?, AL DIA, Philadelphia, 22 martie 2020) explică ceea ce s-a realizat în China și Coreea de Sud, în materie de oprire a răspândirii virusului, prin „supravegherea digitală (digital surveillance)”. Aceasta preia, în orice clipă, temperatura persoanei. Civic, digitalizarea nu este aici fără inconveniente, dar preventiv contează. Aș observa că Israelul are rețeaua electronică ce permite fiecărui cetățean, oriunde se află, să facă o aplicație, încât medicii să poată lua act de starea lui.

După amânări datorate perplexității, autoritățile publice s-au repezit să îngrădească virusul. Am fost de la început de părere că țintiți trebuie să fie virusul și purtătorii lui. Erau, așadar, de instituit, de la primele semne de pericol, controale medicale fără lacune la frontiere și inspecții sanitare, dar nu de oprit toate activitățile – mai ales că unele nu extind virusul. Nu văd, de pildă, de ce voluntariatul,  medical sau de altă natură, să fie oprit, oprind de-a valma tot ce mișcă!

România avea avantajul că, nefiind “sugativă” turistică și având o populație în bună măsură vaccinată antigripal, putea să țină noul virus sub control. Numai că aici decidenții practică cea mai primitivă politică.

Mai întâi, aceștia au amânat cât au putut luarea de măsuri, fiind obsedați de “alegerile anticipate”. Nu pentru a da un orizont țării, căci evident nu sunt în stare, ci pentru a se asigura că nimeni nu-i va putea trage la răspundere în anii ce vin. Desfigurarea  prostească a democrației este mijloc de conservare de sine.

După ce au manipulat în “alegeri” și “referendumuri” butaforice cea mai mare emigrație dintr-o țară în timp de pace, alimentând-o cu falsuri și aberații, decidenții s-au simțit datori să-i preia fără control medical serios pe toți sosiții la frontieră. S-a ajuns ca peste un milion de veniți din zonele infectate să se răspândească în sate și orașe.  Iar acum, se cere “stați acasă”, după ce chiar casa a fost virusată.

În multe țări europene, guvernele au proclamat starea de neceesitate. Unii consideră că este un “răspuns disproporționat”, explicabil prin tendința de a folosi starea excepțională ca paradigmă a guvernării și prin încercarea de a profita de  epidemie pentru a se obține, în absența terorismului, mobilizarea generală (Giorgio Agamben, “The Invention of an Epidemic”, în Quodlibet, 26 februarie 2020). Alții spun că starea de necesitate se adoptă din multe rațiuni în vremea noastră (Jean-Luc Nancy, Viral Exception”, în Antinomie, 27 februarie 2020), nu numai din interese de mărire a puterii.

 Acest fapt nu scoate din discuție întrebarea privind folosirea stării de necesitate. În condițiile date, se proclamă asemenea stare spre a ataca virusul și a reduce efectivul de purtători, nu pentru ca inși fără valoare să  trișeze, dându-se drept salvatori.

Ce va veni după pandemie este dependent, înainte de orice, de ceea ce se petrece. Pe bună dreptate, Papa Francisc relansează tema  raporturilor deranjate cu natura. “Atunci când eșuăm în a recunoaște ca parte a realității valoarea unei persoane sărace, a unui embrion uman, a unei persoane cu disabilități – ca să mă refer doar la câteva exemple – este dificil de auzit plânsul naturii înseși; toate sunt conectate”. Nu va fi, așadar, viitor sigur fără o natură recunoscută și valorificată în ceea ce are.

Este adevărat că autoritățile publice din multe locuri s-au compromis. Cum se vede la noi, obsesia “alegerilor anticipate”, acum a “alegerilor” care să legitimeze “guvernul meu”, întunecă și așa anacronica optică a decidenților. Iar obsesia “omului meu”, în locul persoanelor competente  – la nivelul guvernării, dar și la Suceava, Arad și în alte locuri din țară – duce confuzia valorilor, ce se cultivă sistematic în România  deceniilor din urmă, la urmări tragice. Este destul să intri în detaliile “cazului Suceava” – cu numiri în funcții ale unora care, precum zic bucovinenii,  nici de “căprari” nu-s buni, cu aducerea, cu autobuze și avioane, de emigrați, tot din nevoi “electorale” – pentru a-ți da seama de iresponsabilitatea la care s-a ajuns.

Are loc, într-adevăr, „prăbușirea autorității publice, mai mult decât un derapaj totalitar dramatic” (Roberto Esposito, “Cured to a Bitter End”, în Antinomie, 28 februarie 2020). S-au uzat, însă, mai ales politici. Este clar că epoca neoliberalismului se apropie de sfârșit. Ea a adus libertăți mai mult ca oricând, pentru foarte mulți oameni. Nu a reușit, însă, să lege de libertăți – de altfel, nici nu a încercat – răspunderi și un sens reflectat al vieții. Nedreptățile s-au extins, decalajele, dintre cetățeni și dintre țări, s-au adâncit, ostilitățile între state au revenit, iar viața oamenilor se consumă în lupta pentru supraviețuire sau putere.

Unii pledează deja pentru luarea sub control a sistemelor de sănătate. Schimbările ce vin vor trebui să fie, însă, mai largi, dacă va fi curajul schimbării.

Sunt cel puțin trei învățături din care se cuvin trase consecințe: natura poate fi la fel de puternică ca orice armă; necunoașterea noastră, ca oameni, este mai mare decât se crede; iar solidaritatea umană trebuie să treacă dincolo de culturi și regimuri. Moderația în gânduri și fapte devine astfel imperativă!

Ar fi cazul ca, mai ales în țările din liniile secundare, cercetarea științifică inovativă să scoată de pe scenă cantitatea enormă a verbiajului gol. Este din nou limpede că academismul  gonflat și sterp este opusul valorii, nicidecum confirmarea ei. Ideea nouă, soluția salutară s-ar cuveni să redevină criteriul valorii profesionale.

Este clar că vin schimbări majore ale activităților. „Munca la domiciliu”, sprijinită și de revoluția continuă din electronică, capătă o nouă pondere, iar reorganizarea activităților dincoace de “societatea masificată” se impune. Și una și alta antrenează schimbări în lanț.

Tot atât de clare sunt solicitările globale. „Corectura globalizării”, angajată de Statele Unite ale Americii în ultimii ani, și recunoașterea identităților naționale și a rolului statului național – care nu este nicidecum „etnostatul”, dar se află la distanță de un cosmopolitism paralizant – vor trebui reasumate. Este din nou limpede că mobilizarea națională nu se opune automat libertăților civile.

Lumea va arăta altfel în urma pandemiei. Dar încă este prea devreme pentru anticipări stricte. Influenți strategi le emit, totuși.

Stephen Walt, de la Harvard University, scrie că, “pe scurt, Covid 19 va crea o lume mai puțin deschisă, mai puțin prosperă și mai puțin liberă” ( “How the World Will Look After Coronavirus Pandemic”, Foreign Policy, March, 20, 2020). Da, așa va fi, dacă nu se va învăța destul din experiența ultimilor cincizeci de ani!

ȘI eu cred că schimbări în viziunea asupra relațiilor internaționale, la care se referă deja mulți, sunt indispensabile. O spun, de altfel, și strategi americani, și cei chinezi, și cei ruși, și cei germani. Printre alternative, există însă și astăzi aceea a ieșirii din exclusivismul confruntării, spre limanul cooperării.

Mereu realistul Robert D. Kaplan întrevede revenirea la scindările globale. El scrie că “ceea ce ne așteaptă va fi o interacțiune a ideologiilor și a naturii înseși” (“The Neomalthusian World of the Coronavirus”, în The National Interest, February, 28, 2020), care va diviza lumea.  Numai că și aici este vorba de o eventualitate. De una concurată, totuși, de altele!

Sunt de părere că lumea rămâne sub impactul “geometriei variabile a supraputerilor” (A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). Oricât de contorsionată este situația momentană, nu apar semne ale schimbării acestei “geometrii”. Îți dai seama de acest fapt examinând dependențele reciproce dintre supraputeri, puteri și țări în general.

Spus simplu, ca umanitate suntem, cel puțin în raporturile cu natura, în aceeași barcă. O schimbare, forțată din orice direcție, ar duce în acest moment, după părerea mea, tocmai la “anarhia” pe care Robert D.  Kaplan o anticipează, nu fără groază.

Byung- Chul Han exprimă optica modernității asiatice când susține că urmează „crahul” civilizației europene. „Crahul putea să vină și fără virus. Probabil că virusul este doar preludiul la un crah mult mai mare”.  Europenii mai vorbesc de „dușmanul invizibil (invisible enemy)”, căci nu s-ar fi eliberat de limbajul războiului rece, dar „provocarea” la schimbare este, pentru bătrânul continent, mult mai mare. Să sperăm că după virus vine o „revoluție umană (human revolution)”, conchide Byung-Chul Han, care va înlocui  o societate „destructivă”, fără a recurge la „poliție digitală”. Nu virusul va face acea „revoluție”, ci „oamenii cu rațiune”.

În orice caz, ce vine este dependent de ceea ce oamenii vor fi în stare să gândească după o răvășire fără precedent. Eu sunt de părere că nu va fi „crah”, dar va fi nevoie de o reorganizare din temelii a actualei Uniuni Europene. Altfel, aceasta devine istorie. Căci nu are cum să dureze ceea ce s-a înstrăinat de meritocrație, de democrație, de inovație și de preocuparea pentru cetățeanul simplu.

Probabil nu prea târziu sunt de tras concluzii observând ce s-a făcut din proiectele de democratizare și de unificare europeană ale cotiturii benefice din jurul lui 1990. Și stabilind cu acuratețe cum și de către cine s-a fracturat democratizarea, încât au proliferat, în unele țări, regimuri  anacronice și decidenți incapabili, iar Uniunea Europeană a fost adusă în paralizia din primăvara lui 2020.

De curajul de a privi realitățile în față și de a schimba abordări, organizări, politici, decidenți depinde, în fond, ceea ce vine. Iar la noi, unde amatorismul dă astăzi tonul, va fi nevoie de schimbare cu atât mai mare!

"http://www.andreimarga.eu"

Duminică, 5 Aprilie, 2020 - 10:49
Testate ca posibil leac pentru Covid-19

Hidroxiclorochina, medicament anti-malarie produs de India, a fost apreciată ca un potențial remediu pentru Covid-19 . Președintele american Donald Trump i-a cerut premierului Narendra Modi să renunțe la interdicția exporturilor .

Guvernul federal a acumulat deja 29 de milioane de doze de hidroxicloroquina în stocurile sale naționale și încearcă să obțină mai multe, chiar dacă eficacitatea medicamentului împotriva Covid-19 este încă testată și rămâne discutabilă. 

Duminică, 5 Aprilie, 2020 - 09:48
„America first” în acțiune. Se invocă Legea Producției Apărării

Război cu Germania pentru măști de față? Pirateria sau justificată prin Legea producției apărării din SUA?

Război împotriva COVID-19. Toată lumea pentru sine?

 

Sâmbătă, 4 Aprilie, 2020 - 16:46

Forțele armate venezuelene semnaleaza astazi, potrivit presei locale, ca mobilizează mijloace de luptă în mai multe locatii strategice din țară, în fața planurilor de agresiune ale guvernului Statelor Unite.  Acelasi lucru il semnaleaza, pe cale oficiala, si Președintele de la Caracas, Nicolás Maduro.

 

Sâmbătă, 4 Aprilie, 2020 - 15:47

Șase mari aeronave cargo au ajuns vineri, 3 aprilie la Belgrad cu o parte din ajutorul Rusiei pentru tara prietena, Serbia, constand în echipamente și experți, pentru a face față răspândirii pandemiei Covid-19 în aceasta țară. Aeronavele Iliusin IL-76 MD au început să aterizeze pe aeroportul militar din localitatea Batajnica, de la periferia Capitalei, de la ora 14:35, ora locală. In primul avion s-a aflat, potrivit presei locale, generalul maior Mikhail Chernishov, care a fost primit de prim ministrul sârb, Ana Brnabic.

Vineri, 3 Aprilie, 2020 - 20:45

Cetățenii ruși rămași în străinătate,ca și străinii care doresc să părăsească Rusia, nu se vor mai putea întoarce acasă în curând.

 

Conform rapoartelor agențiilor de știri ruse, Rusia va suspenda toate zborurile internaționale - fără NICI O excepție - începând cu 4 aprilie, în încercarea de a opri răspândirea epidemiilor COVID-19.

Măsura va intra în vigoare la miezul nopții de sâmbătă, au declarat surse din principalii transportatori aerieni din țară.

Vineri, 3 Aprilie, 2020 - 20:40

Numărul de decese din Marea Britanie din coronavirus a crescut cu 684 până la 3.605 la 1600 GMT pe 2 aprilie, în creștere cu 23% față de ziua precedentă. De la 9 dimineața, 3 aprilie, au fost testate un număr de 173.784 de persoane dintre care 38.168 au fost pozitive.

Stephen Powis, directorul medical național al Serviciului Național de Sănătate Anglia, a declarat joi, la o informare din Downing Street, că o rată a decesului ridicată va continua să fie văzută „încă câteva săptămâni”.

Vineri, 3 Aprilie, 2020 - 08:47

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut joi, 2 aprilie a.c., o convorbire telefonică cu Preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, domnul Pedro Sanchez.

În cursul convorbirii, au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global.

Cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

Joi, 2 Aprilie, 2020 - 12:19
În cele din urmă, toate imperiile mor și suntem în faza terminală a Noii Ordini Mondiale, care va pierde războiul

Ultimele săptămîni au pus totul la punct pentru ultima luptă. Există atît de multe fapte și evenimente diferite, la stînga și la dreapta, și voi încerca să fac tot posibilul să rămîn metodic în această expunere complicată...mă lupt de trei săptămâni cu acest articol din cauza cantității mari de informații care apar în fiecare zi. Conceptul de Noua Ordine Mondială, este pur și simplu dorința unui grup de criminali ai Ocultei, stăpîni ai finanțelor lumii, care doresc să guverneze din punct de vedere economic și politic întreaga planetă ca o singură familie fericită. Au început în 1773 și au trecut prin schimbări importante de-a lungul anilor, dar conceptul și obiectivul nu l-au schimbat niciodată. Băncile internaționale care au jefuit planeta prin dolarul american din 1944 sunt acum amenințate de hiperinflație, datorită producerii în exces de hîrtie igienică numită dolar, fiindcă tiparnița se rotește de ani de zile pentru a-și acoperi cheltuielile absurde pentru a susține războaiele pentru petrol și resurse, războaie pe care acum la final le-au pierdut. Pentru a preveni această hiperinflație viitoare, au generat un atac cu virus asupra a patru țări (China, Iran, Italia și acum Statele Unite) pentru a răspîndi panica în populație, cu ajutorul prețios al mass-mediei mainstream...Chiar dacă acest virus corona nu diferă de virușii noi care atacă oamenii în fiecare an, spaima mass-media i-a împins pe oameni să se izoleze în mod voluntar prin teamă și teroare. Unii și-au pierdut locurile de muncă, companiile falimentează, panica a creat un accident de bursă care a golit de economii oameni simplii și companiile mici deopotrivă.
Cu toate astea, Oculta Criminală a pierdut și această ultimă luptă disperată. Virusologul francez de top, dr. Didier Raoult, a descoperit că soluția împotriva virusului este clorochina, un antimalaric care a fost folosit de chinezi cu rezultate spectaculoase pentru a vindeca pacienții, adăugînd și  azitromicină, și a salvat primele sale 1000 de cazuri. Donald Trump a impus imediat același tratament printr-o luptă împotriva propriei sale administrații federale de droguri, cumpărată și deținută de deep state. Acest lucru a forțat toate mass-media să vorbească despre elixirul miraculos al Dr. Didier Raoult, semnînd certificatul de deces pentru toate guvernele occidentale, agențiile lor medicale, Organizația Mondială a Sănătății și media care încerca să distrugă reputația impecabilă a medicului, inventînd totodată " efecte secundare periculoase ”a unui medicament aproape inofensiv care a fost folosit de 60 de ani pentru a trata malaria. Reprezintă deja o certitudine științifică faptul că măsurile aberante pe plan internațional, care au produs o panică mare, sînt inutile deoarece acest virus nu este altfel decât celelalte care ne afectează în fiecare an. Aceasta a fost o victorie uimitoare pentru Trump și populația prezentă pe rețelele  media de socializare, care au expus împreună minciunile patologice ale canalelor oficiale de comunicare ale fiecărei țări din Noua Ordine Mondială. De facto, credibilitatea acestor guverne marionete s-a stins în aer, iar Italia va ieși cu siguranță din UE imediat după criză, ceea ce va declanșa un efect de domino care va trece prin toate țările UE și membrii NATO. 

Miercuri, 1 Aprilie, 2020 - 15:56

Luni, când Orban și Cîțu purtau în ședința de guvern un dialog hilar despre amânarea ratelor la credite, iar ministrul Economiei anunța că „începe lupta” fabricării de măști, un avion-cargo rusesc transportând 10 milioane de măşti medicale ateriza pe aeroportul Paris-Vatry, în nord-estul capitalei franceze, în cadrul „podului aerian" dintre China şi Franţa.

Miercuri, 1 Aprilie, 2020 - 09:57
Trump: Fără bani pentru o economie verde a SUA, ci pentru infrastructură

Hawaii tocmai a devenit mortal astăzi cu un prim deces pe COVID-19.
Este cea mai neagră zi din Statele Unite, cu aproape 4.000 de morți.

Numai în New York, centrul epic al COVID-19 1550 de oameni și-au pierdut viața, 75795 sunt infectați și spitalele arată ca zone de război, potrivit lui Trump.

Miercuri, 1 Aprilie, 2020 - 09:47

Crizele, în general, arată adevăratul caracter al semenilor noștrii, mai ales în contextul psihozei create la nivel global, când unii oameni par a se teme și de propia persoană...totuși, există și OAMENI și nu în zadar trebuie scris acest cuvânt cu majusculă.

 

Marţi, 31 Martie, 2020 - 19:21

Marea Britanie a anunţat marţi că va reînnoi automat vizele pentru angajaţii străini din sistemul de sănătate, fără taxă, pentru a garanta că se pot concentra pe lupta împotriva pandemiei de coronavirus, relatează agenția Reuters.

Măsura de prelungire a vizelor se va aplica unui număr de 2.800 de doctori, infirmieri şi paramedici care lucrează pentru Serviciul Naţional de Sănătate (NHS), aflat sub presiune, şi ale căror vize urmau să expire până la 1 octombrie.

Decizia îi include şi pe membrii familiilor lor.

Marţi, 31 Martie, 2020 - 13:55

Cuba a fost o speranță pentru țări precum Italia și Spania care luptă împotriva mortalității Coronavirus și se simte abandonată de majoritatea lumii, chiar și de Uniunea Europeană. Întreaga lume se luptă în prezent cu un inamic comun. Acest inamic se numește COVID-19. Poate că acum este momentul să se pună capăt blocajului american din Cuba. Este timpul pentru ca lumea să se reunească.

Marţi, 31 Martie, 2020 - 10:58

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, informeaza marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Pe de alta parte, Franţa şi Germania sunt "campioane" în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%.

Marţi, 31 Martie, 2020 - 10:57

Mulți dintre contestatarii români ai măsurilor energice, dar întârziate luate de Guvernul Orban, invocă modelul suedez. Spre deosebire de toate celelalte state europene, Suedia a decis să trateze cu relativă indiferență epidemia de coronavirus. Specialiștii epidemiologi suedezi au estimat că populația își va găsi singură anticorpii. Astfel încât oamenilor le-a fost recomandat doar să stea acasă dacă se îmbolnăvesc. Urmarea este tragică.

Marţi, 31 Martie, 2020 - 10:33

 

 

După izbucnirea inițială a coronavirusului COVID-19 la Wuhan, China , țările au început să își închidă granițele, iar în unele locuri, oamenii cu aspect asiatic au fost învinuiți că ar fi răspândit „virusul chinez”. În schimb, în ​​etapele inițiale ale focarului din China, o teorie populară a postulat că boala era de fapt o armă genetică concepută să vizeze chinezii și asiaticii mai pe scară largă, ceea ce duce la o epidemie de xenofobie.

Izbucnirea internațională a COVID-19 a fost întâmpinată cu încurajarea sprijinului reciproc din partea multor țări, dar, din păcate, epidemia de xenofobie și tendințele anti-globale au devenit, de asemenea, mai evidente ca niciodată.

Acum, o lună mai târziu, pe măsură ce focarul continuă să se răspândească în Europa și SUA, astfel de speculații fără fond ar trebui să înceteze să mai capete tracțiune. În mod similar, ar trebui să fie clar deocamdată că virusul nu aparține unei țări și că profilarea rasială ar trebui să se oprească, la fel cum în urmă cu o lună, rezidenții Hubei nu ar fi trebuit să fie ostracizați în China.

În această criză, umanitatea împărtășește o singură soartă, iar pentru a obține victoria, lumea trebuie să se reunească pentru a afirma cooperarea globală și pentru a preveni „izbucnirea” xenofobiei oarbe.

Într-un moment în care lumea depinde de conducerea lor pentru a afirma solidaritatea, este regretabil faptul că unii lideri mondiali, precum președintele american Donald Trump, au stârnit și mai mult sentimentele negative, alăturându-se mongerilor de frică în a face comentarii incendiare precum dublarea romanului coronavirus COVID-19 „ virusul chinez ”pe Twitter - așa-numitul lider al lumii libere care susține această epidemie de xenofobie. Conform aceleiași logici, focarul H1N1 din 2009 în America de Nord ar fi putut fi numit „gripa americană” - dar nimeni nu s-a abătut atât de jos încât să-l stigmatizeze.

Desigur, virușii nu cunosc granițe, rasă sau ideologie. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a numit explicit virusul într-o manieră neutră tocmai pentru a evita asocierea discriminatorie cu regiuni, rase sau clase. Lumea trebuie să fie vigilentă pentru a nu lăsa xenofobia să se manifeste în momente de acest fel, când țările ar trebui să se reunească pentru a asigura o victorie pentru umanitate.

Împărtășirea informațiilor

În ciuda diverselor stigme și acuzații care au apărut inevitabil și, deși autoritățile medicale din Wuhan și provincia Hubei au comis diferite erori de judecată în etapele inițiale ale focarului COVID-19, în urma intervenției guvernului central, China a lucrat pentru a furniza informații către OMS și comunitatea internațională cât mai repede posibil. Când virusul a fost confirmat a fi o nouă gamă de coronavirus, țara s-a asigurat că secvența genică completă, primerii și sondele au fost disponibile la nivel internațional. Pe măsură ce efortul de izolare a evoluat, China a împărtășit constatările legate de măsurile de control al prevenirii epidemiilor și metodele de tratament și a organizat zeci de sesiuni la distanță cu organizații precum OMS, ASEAN, Uniunea Europeană și țări precum Japonia, Coreea, Rusia, Germania, Franța și NE.

Așa cum o parte din lume a fost ocupată de a acuza vina asupra Chinei, comentatorii din țară au fost repede să distreze tot felul de conspirații internaționale. La 29 ianuarie, New England Journal of Medicine, de renume internațional, a publicat o lucrare despre focarul inițial din Wuhan, care a constatat că virusul ar fi putut fi transmis între oameni încă de la mijlocul lunii decembrie 2019 și că încă din 11 ianuarie 2020, au fost deja 200 de cazuri confirmate în Wuhan. Acest articol, co-scris de cercetători din diferite instituții, inclusiv Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor, Centrul Hubei pentru controlul și prevenirea bolilor și Universitatea din Hong Kong, au realizat analize retrospective asupra stadiilor timpurii ale epidemiei, a datelor care au fost puse la dispoziție doar ulterior. Unii comentatori online au întrebat dacă autorii au ascuns intenționat aceste date pentru a asigura o publicație. Dar asemenea postulări nu ar putea fi mai departe de adevăr. După cum susțin epidemiologii, disponibilitatea informațiilor este esențială pentru reținerea eficientă a unui focar. Publicarea acestui articol într-un forum internațional la sfârșitul lunii ianuarie, scrisă pe baza datelor disponibile la vremea respectivă, nu a avut nicio legătură cu faptul că epidemia nu a primit atenția pe care ar trebui să o aibă în China în decembrie 2019 În realitate, publicarea la timp a acestor lucrări a condus la asigurarea faptului că focarul a primit atenția cuvenită în comunitatea internațională și că s-au putut formula măsuri eficiente. Dar asemenea postulări nu ar putea fi mai departe de adevăr. După cum susțin epidemiologii, disponibilitatea informațiilor este esențială pentru reținerea eficientă a unui focar. Publicarea acestui articol într-un forum internațional la sfârșitul lunii ianuarie, scrisă pe baza datelor disponibile la vremea respectivă, nu a avut nicio legătură cu faptul că epidemia nu a primit atenția pe care ar trebui să o aibă în China în decembrie 2019 În realitate, publicarea la timp a acestor lucrări a condus la asigurarea faptului că focarul a primit atenția cuvenită în comunitatea internațională și că s-au putut formula măsuri eficiente. Dar astfel de postulări nu ar putea fi mai departe de adevăr. După cum susțin epidemiologii, disponibilitatea informațiilor este esențială pentru reținerea eficientă a unui focar. Publicarea acestui articol într-un forum internațional la sfârșitul lunii ianuarie, scrisă pe baza datelor disponibile la vremea respectivă, nu a avut nicio legătură cu faptul că epidemia nu a primit atenția pe care ar trebui să o aibă în China în decembrie 2019 În realitate, publicarea la timp a acestor lucrări a condus la asigurarea faptului că focarul a primit atenția cuvenită în comunitatea internațională și că s-au putut formula măsuri eficiente.

Recent, în urma contenției eficiente a epidemiei din China, țara și-a împărtășit concluziile cu lumea, astfel încât alte țări să beneficieze și să poată fi obținută o victorie globală. De exemplu, la scurt timp după ce OMS a desemnat focarul ca pandemie, un forum care a reunit 60 de țări și OMS a avut loc la Beijing, la care experții chinezi și-au împărtășit descoperirile în etapele anterioare ale controlului epidemiei. După ce a conținut în mod eficient focarul acasă, China a demonstrat o puternică disponibilitate de a contribui la asigurarea unei victorii globale în lupta împotriva focarului COVID-19, în același mod în care alții au asistat în momentul său de nevoie.

Dezvoltarea unei cure

Experții susțin că medicamentele și vaccinurile pentru virus sunt cele mai mari speranțe pentru ca umanitatea să obțină o victorie în lupta împotriva COVID-19 și au existat o serie de evoluții internaționale în acest sens.

Dezvoltarea cea mai proeminentă până în prezent este Radixivir, un medicament dezvoltat de compania americană de biotehnologie Gilead Sciences, care a produs rezultate încurajatoare într-un studiu clinic de 14 pacienți, organizat în Japonia, în care majoritatea pacienților s-au recuperat. Deși studiile randomizate controlate dublu-orb sunt necesare pentru rezultate concludente, din cauza nevoii urgente de tratament, Gilead este de așteptat să producă o cantitate suficientă pentru a sprijini tratamentul la nivel mondial în viitorul apropiat.

La 16 martie, un vaccin COVID-19 dezvoltat din China a trecut pentru prima etapă în faza de studiu. În aceeași zi, Institutul Național al Alergiilor și Bolilor Infecțioase a SUA a anunțat că un vaccin dezvoltat în SUA pentru COVID-19 a intrat, de asemenea, în prima etapă a studiilor clinice și că voluntarii au început deja să primească injecții experimentale. Germania, Marea Britanie, Franța, Japonia, Israel și alte țări au lucrat, de asemenea, ca parte a efortului internațional de a dezvolta un vaccin pentru virus.

Dezvoltarea la timp a unui vaccin sigur și eficient este de prioritate pentru prevenirea infecției cu COVID-19. Doar prin colaborarea - nu printr-o epidemie de xenofobie - țările pot avea încredere în aceste noi evoluții medicale și pot bate virusul.

Oferirea de sprijin

În primele zile ale focarului din China, măștile erau o marfă rară. Ca răspuns, Japonia, Coreea de Sud și alții, au trimis în țară măști medicale și îmbrăcăminte de protecție. Pachetele din Japonia cu cuvinte de încurajare din poezia chineză au fost bine primite online și au devenit un simbol al sprijinului reciproc între țări în lupta împotriva epidemiei.

Cu toate acestea, până în martie, când numărul de cazuri noi din multe provincii chineze a ajuns la nul, numărul de diagnostice din afara Chinei a crescut rapid, depășind numărul total de cazuri în China, iar diverse țări au început să experimenteze deficiențe similare de rechizite medicale. Ca răspuns, China a trecut de la rolul de beneficiar la binefăcător. Pe lângă sprijinul guvernamental, întreprinderile internaționale cu sediul în țară au adus contribuții semnificative. Grupul Trip.com a donat 1 milion de măști în diferite țări, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Italia, iar Fundația Alibaba a donat măști, îmbrăcăminte de protecție și truse de testare către 54 de țări din Africa. Aceste donații au fost semnificative nu numai din punct de vedere material,

În plus față de elementele esențiale medicale, China a făcut reciproc sprijinul pe care l-a primit mai devreme de la alte națiuni, trimițând echipe de experți medicali în țări și regiuni afectate grav de focar pentru a ajuta la prevenire și control. Pe 12 martie, experți medicali de la Comisia Națională de Sănătate și Crucea Roșie Chineză au ajuns la Roma cu 31 de tone de materiale medicale pentru a sprijini Italia în lupta împotriva epidemiei, după ce au trimis deja echipe de sprijin în Iran și Irak.

Experții vor fi de acord că, cu sprijinul altor țări, China a obținut rezultate încurajatoare în conținerea focarului, chiar opus față de ceea ce încurajează o epidemie de xenofobie. Acum, țara are multe de împărțit atât în ​​ceea ce privește resursele, cât și constatările și și-a exprimat dorința de a contribui la o soluție globală la focar.

Îmbunătățirea screeningului și a carantinei

În primele etape ale epidemiei, multe țări au implementat restricții de intrare pentru resortisanții chinezi. Pe măsură ce situația începe să se îmbunătățească și să se agraveze în alte părți ale lumii, țara a introdus politici de carantină mai stricte pentru călătorii care sosesc din străinătate, pentru a preveni un al doilea focar în țară. Pe 16 martie, de exemplu, orașul Beijing a pus în aplicare o politică care impunea tuturor sosirilor internaționale, indiferent de origine și naționalitate, carantină în locațiile desemnate, pe cheltuiala proprie, timp de 14 zile. Shanghai a anunțat, de asemenea, reglementări care impuneau tuturor sosirilor internaționale cu istoric de călătorie recent în țări și regiuni puternic afectate, care sunt actualizate în conformitate cu cele mai recente informații disponibile, pentru carantină timp de 14 zile.

Economiștii au susținut că măsurile luate la Shanghai sunt mai precise și favorabile pentru a permite vieții să revină la normal și, în cele din urmă, conțin focarul fără a provoca daune inutile economiei. Țările trebuie să lucreze împreună, nu singure, pentru a preveni un al doilea focar. Preocupările legate de raportarea falsă ar putea fi abordate prin colaborarea cu companiile internaționale de telecomunicații pentru a verifica istoricul călătoriilor călătorilor, dezvoltând un sistem internațional pe baza „codului de sănătate” utilizat în prezent în China. Identificarea mai precisă a călătorilor cu risc ar permite, de asemenea, deschiderea restricțiilor pentru țările și regiunile cu un control al epidemiilor relativ mai bun (de exemplu, Japonia, Singapore, Hong Kong, Macao și Taiwan). Acest lucru ar servi la reducerea obstacolelor din viața de zi cu zi, la afaceri și la schimburi,

Concluzie

Odată ce schimburile frecvente și frecvente au fost perturbate de pandemie, iar impacturile acestor perturbări pot fi foarte importante la fel de mari ca epidemia în sine. Această experiență este, de asemenea, un apel de trezire. A avea restricții fără precedent la comunicații și schimburi ne-a obligat pe mulți dintre noi să caute alternative unde nu am putea avea altfel.

Barierele de schimb care ne-au fost impuse în această perioadă disperată ar trebui să servească, de asemenea, ca o amintire îngrozitoare, că rămân diverse auto-impuse și bariere inutile pentru schimbul productiv între țări, pe care ar trebui să le reducem. Așa cum au argumentat economiștii de ceva vreme, destrămarea diferitelor bariere în calea comerțului dintre SUA și China și garantarea faptului că canalele cheie pentru schimbul de informații și comunicații, cum ar fi Internetul, rămân deschise pentru a asigura viitorul economiei mondiale.

Din păcate, în același mod în care restricțiile de intrare-ieșire au făcut călătoriile practic imposibile, experții au susținut că așa-numitul „Marele Firewall al Chinei” a continuat să servească drept un obstacol semnificativ pentru schimburile internaționale importante. Cu restricții fără precedent la circulația și contactul la nivel mondial, precum și un număr mare de persoane care se refugiază temporar în țările lor de origine, căile digitale alternative pentru comunicațiile transfrontaliere au un rol determinant pentru a permite continuarea activității economice și este esențial ca acestea să nu fie împiedicat de restricții inutile. Studenții nu ar trebui să-și facă griji că nu pot accesa site-ul oficial al universității lor din cauza restricțiilor de pe Internet ale „Marelui Firewall”, de exemplu.

Sub impulsul actualei epidemii, nerespectarea acestor capcane evidente riscă să trimită globalizarea înapoi.

În perioade ca acestea, importanța cooperării internaționale devine evidentă. Atunci când China s-a confruntat cu focarul inițial, multe țări au extins o mână de ajutor, iar acum când epidemia a fost pusă sub control, China a făcut reciprocitate oferindu-și constatările și resursele pentru a ajuta alte țări să depășească această provocare comună. Acțiunile noastre în această epidemie determină nu soarta unei singure țări, etnie sau ideologie, ci a rasei umane.

Virusurile sunt dușmanul comun al umanității. Epidemia actuală ne-a oferit șansa de a reflecta profund asupra adevăratului sens al unui destin comun pentru întreaga umanitate și a adus capcanele prezentului în atenția noastră imediată. Țările vor trebui să lucreze îndeaproape pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm colectiv și pentru a descompune barierele de schimb care există încă. Abia atunci putem asigura cu adevărat o victorie pentru umanitate.

Luni, 30 Martie, 2020 - 21:01

Președintele Donald Trump i-a informat pe prințul britanic Harry și soția sa Meghan Markle că contribuabilul american nu va plăti factura de securitate, după ce aceștia au părăsit Canada pentru a se stabili în Los Angeles.

„Sunt un mare prieten și admirator al reginei și al Regatului Unit”, a replicat Trump  duminică. „S-a raportat că Harry și Meghan, care au părăsit Regatul, se vor muta definitiv în Canada. Acum au plecat din Canada pentru SUA, însă SUA nu va plăti pentru protecția lor de securitate. Ei trebuie să plătească! ”

Luni, 30 Martie, 2020 - 14:00

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 30 martie 2020, a 30 de ani de relaţii diplomatice româno-sud-coreene.

Republica Coreea reprezintă prima şi singura ţară din regiunea Asia-Pacific cu care România a încheiat, până în prezent, un Parteneriat Strategic, în anul 2008, fondat pe aceleaşi valori democratice şi pe o viziune comună privind potenţialul amplu de dezvoltare a relaţiei bilaterale.

Luni, 30 Martie, 2020 - 12:39

După un periplu, prin trei ţări din Estul Europei, R. Moldova, Ucraina şi R. Armenia, în plină criză a pandemiei de coronavirus, unde vă spuneam că nu era încă simţită criza, am plecat, plin de speranţă, din nou, în Ucraina, dar de data aceasta cu maşina personală, nu cu avionul cum o făcusem cu o săptămână în urmă. Bine dispus şi pe o vreme deosebit de frumoasă, de primăvară, cu temperaturi de 17- 18 grade, am plecat împreună cu prietenu meu Bogdan, la ora 06,00 dimineaţa, în ziua de 17 martie anul curent, dar cu altă destinaţie în Ucraina, oraşul Cernăuţi.

Luni, 30 Martie, 2020 - 11:46
2 milioane de persoane în pericol de moarte în Statele Unite din cauza Coronavirus

 

 

Președintele american Trump a extins astăzi ordonanța de urgență, ceea ce duce la stoparea afacerilor și a mișcării dincolo de perioada inițială de 2 săptămâni, până la 30 aprilie 2020

Americanii împreună cu cetățenii din țări din întreaga lume vor fi limitați la casele lor cel puțin încă 30 de zile. De asemenea, înseamnă că turismul, aviația este de așteptat să rămână inactiv pe cea mai mare piață de călătorii și consumatori din lume.

Subscribe to International