Publicat: 8 Decembrie, 2013 - 00:00

1. Conflictul Băsescu-Ponta pe tema bugetului

"Rog toți parlamentarii României care consideră că e nevoie de creșterea pensiilor, de autostrăzi, de subvenții în agricultură să aprobe proiectul legii bugetului" - este apelul "sensibil" făcut de liderul guvernului, Victor Ponta. Numai că tonul acesta nu l-a înduioşat şi pe preşedintele Băsescu care nu crede în acest buget. Mai degrabă în calculele făcute de uselişti. Aşa că nu se lasă uşor convins gândindu-se la efectele asupra populaţiei după ce va creşte acciza la benzină. La ce vor folosi pensiile mărite cu infimul procent dacă toate preţurile vor exploda iar şi iar şi iar.... Mai ales că la începutul noului an care bate la uşă, pensionarii sunt primii care îşi aliniază pe hârtie taxele şi impozitele ce vor trebui plătite.

Mai puţin sensibil, într-o seară rece de început de iarnă, preşedintele Băsescu ne lămureşte: "Ponta nu a inteles ce am discutat, am vorbit despre accize, nu despre buget!" Dar, "micul plagiator degradat moral vrea sa reincalzeasca" sufletele secătuite de speranţă ale românilor cu noul buget de parcă ar fi numai lapte şi miere. Da, laptele care va ajunge pe masa copiilor şi a pensionarilor va avea gust de carburant, iar pâinea nelipsită de la masă în loc să te ducă cu gândul la auriul spicelor de grâu se va oglindi în valoarea aurului negru...

Pentru a nu duce românii lipsă de nimic (adică de buget) s-au unit toate forţele şi a fost nevoie de mai multe intervenţii ale celor care ştiu să socotească cel mai bine.

Săptămâna aceasta, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu a afirmat că nu se pune problema ca BNR să fie mediatorul dintre Președinție și Guvern: "Isărescu nu este arbitrul conflictului Ponta-Băsescu". Dar, iată că meciul a avut loc şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a participat, marți după-amiază, la discuțiile dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, pe tema bugetului României pe 2014. "Isărescu a fost prezent deoarece este una dintre persoanele care semnează memorandumul Guvernului cu Fondul Monetar Internațional".

Finalul nu a fost unul fericit căci potrivit declarațiilor președintelui și premierului, de la finalul întâlnirii de la Cotroceni, nu s-a ajuns la un acord cu privire la buget, mărul discordiei reprezentându-l tot acciza de 7 eurocenți la litrul de combustibil.

Cam absent în ultima vreme de pe ecranele tv (ce-i drept că intrarea în iarnă te duce cu gândul la hibernare), Crin Antonescu afirmă că nu este de acord cu majorarea accizei pe carburanți. Președintele PNL intervine prudent în conflictul dintre Victor Ponta și Traian Băsescu în legătură cu bugetul de stat. Acesta a afirmat că gestul lui Victor Ponta de a solicita o întâlnire cu șeful statului este normal, spunând că premierul face toate eforturile ca bugetul să fie discutat și adoptat. Ulterior, Crin Antonescu a afirmat că președintele are prerogativa de a trimite la Parlament orice lege, dar că Băsescu "trebuie să știe că acesta va fi bugetul votat".

Aproape că se termina săptămâna, sărbătorile de iarnă se apropie şi nimeni nu dădea semne să cedeze. Ba, dimpotrivă, premierul are nervii întinşi la maxim şi se aprinde focul şi mai tare: "Traian Băsescu șantajează Guvernul și Parlamentul".

Liderul guvernului vine în fața Camerelor reunite ale Parlamentului pentru a prezenta proiectul legii bugetului pe 2014: "E prima dată când președintele își folosește funcția să blocheze un proiect care nu ține de președinte. Este probabil cel mai urat lucru făcut de domnul Băsescu în functie. Sunt dispus să merg să negociez cu președintele bugetului, dar nu voi negocia suspendarea comisiei de anchetă cu semnarea bugetului. Până acum niciodată nu a fost negociat vreun acord între guvernul României și instituțiile internaționale de către președinte, întotdeauna s-a negociat de către guvern. Nu există așa ceva, nici măcar umilul Boc nu-și lua mandat... Nu putem face bugetul cum vrea președintele, pentru că domnia sa pleacă!"

Pe de altă parte, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea îşi face alte griji: "Dacă preşedintele Traian Băsescu va trimite "printr-un tertip" bugetul la Parlament, atunci parlamentarii vor munci pe 27, 28, 29 decembrie ca să înainteze şefului statului bugetul".

"Nu există niciun argument juridic şi nu s-a întâmplat niciodată în 23 de ani ca preşedintele statului să pună piedică funcţionarilor să-şi primească resursele financiare, ministerelor să aibă investiţii, administraţiei locale să aibă buget. În acest moment ar fi România contra unui singur om. Nu cred că va trimite bugetul de stat", a spus Zgonea.

Cum să se întâmple aşa ceva?! Ar fi pentru prima dată în 23 de ani când parlamentarii ar munci pe 27, 28, 29 decembrie. Ce preşedinte!!! Un singur om să încurce vacanţele a 600 de parlamentari plus personalul adiacent care trebuie să deservească...

2. Declaraţia româno-bulgară privind aderarea la Schengen

"După părerea noastră, nu a sosit momentul să fie eliminate controalele la graniţă pentru cele două ţări", a precizat, la Bruxelles, Hans-Peter Friedrich. Oficialul german a evidenţiat, ce-i drept, că România şi Bulgaria au făcut "ceva progrese", dar acestea nu sunt "suficiente pentru a îndeplini condiţiile legale care ar permite primirea în spaţiul Schengen". În plus, mai sunt şi alte state care se opun.

Miniştrii de Interne ai României şi Bulgariei au prezentat, joi, la Consiliul JAI, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, cum se spune într-un comunicat al MAE.

În declaraţie, România şi Bulgaria îşi exprimă "dezamăgirea faţă de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la spaţiul Schengen la acest moment şi au reiterat că au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre şi stipulat în mod repetat în Concluzii ale Consiliului şi ale Consiliului European, precum şi în rezoluţiile Parlamentului European pe acest subiect", se mai arată în comunicatul Ministerului de Externe.

De asemenea, cele două state au invitat partenerii europeni să răspundă, în cel mai scurt timp posibil, "aşteptărilor legitime" privind o decizie pozitivă de aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare.

N-ar fi atâta grabă, însă raportul MCV urmează să fie publicat în ianuarie 2014.

3. Decizia Curţii Constituţionale a Moldovei privind limba oficială

Peste Prut este bucurie mare, moldovenii îşi scriu o nouă filă de istorie privind dulcele lor grai. Cum ar fi arătat astăzi această pagină dacă ar fi fost completată de bucuria revărsată în versurile marelui poet Grigore Vieru?! Visul moldovenilor s-a împlinit. Vor urma, probabil, şi altele.

Cei mai mari istorici ai ţării-surori au împărtăşit bucuria fraţilor de peste Prut. Unul dintre marii istorici ai neamului românesc şi este o fericire că avem asemenea contemporani, Adrian Cioroianu a spus: "Este o decizie istorică. Orice om cu minimă educaţie ştie că limba care se vorbeşte dincolo de Prut este limba română".

Cât despre unirea cu România, Adrian Cioroianu a mărturisit că prioritatea ar fi ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. "Prioritatea pentru Chişinău este să se apropie de instituţiile europene, de Uniunea Europeană. Va fi mult mai uşor să despărţim graniţele", a spus Cioroianu la un post de televiziune.

Un diplomat, în persoana Ambasadorului Republicii Moldova mărturiseşte bucuros: "Un adevăr ştiinţific a fost asumat! Sunt bucuros că limba română a intrat în normalitate la Chişinău. Un adevăr ştiinţific a fost asumat şi pronunţat cu dreptate", a spus Iurie Reniţă.

De asemenea, Teodor Baconschi, fost ministru de Externe şi unul dintre cei mai apreciaţi istorici ai României, a precizat că trebuie să continuăm acum să-i ajutăm pe "fraţii noştri de acolo să-şi dezvolte economia. Avem după şedinţa comună de la Iaşi o agendă bilaterală foarte complexă. E suficient actualul Guvern să continue ce s-a făcut", a declarat Baconschi.

Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că "naţiunea română este organizată în două state româneşti - România şi Republica Moldova". Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma "limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine" din Articolul 13 alin. (1) al Constituţiei poate fi echivalată semantic cu limba română.

4. România a avut cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul III

România este campioană! La creştere economică.

Potrivit celei de-a doua estimări publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), campioana Europei a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2013, atât comparativ cu precedentele trei luni cât şi cu perioada iulie-septembrie 2012.

Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,6%, România este lider în UE, urmată de Letonia (1,2%), Marea Britanie şi Ungaria (ambele cu 0,8%) şi Polonia (0,6%). Potrivit Eurostat, în perioada iulie-septembrie 2013 expansiunea economiei zonei euro a încetinit la 0,1%, după un avans de 0,3% în trimestrul precedent, iar Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,2%, după 0,4% în trimestrul doi din 2013.

Singurele scăderi s-au înregistrat în Cipru (minus 0,8%), Cehia (minus 0,5%), Franţa şi Italia (ambele cu minus 0,1%). Nu au fost disponibile datele pentru Grecia.

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creştere de 4,1%, cea mai mare creştere atât din zona euro cât şi din Uniunea Europeană, fiind urmată de Letonia (3,9%), Lituania (2,3%), Polonia (1,7%), Ungaria (1,6%) şi Marea Britanie (1,5%).

Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Cipru (minus 5,7%), Grecia (minus 3%), Cehia (minus 1,6%), Italia (minus 1,9%) şi Spania (minus 1,1%)

În schimb, economia zonei euro a înregistrat o contracţie de 0,4% în ritm anual în timp ce PIB-ul UE a înregistrat un avans de doar 0,1% în perioada iulie-septembrie 2013 comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Datele Eurostat sunt similare cu cele anunţate joi de Institutul Naţional Statistică (INS), potrivit cărora economia României a crescut în trimestrul trei din acest an cu 1,6% faţă de trimestrul doi, iar avansul a fost de 4,1% comparativ cu perioada similară din 2012.

5. Adoptarea bugetului în viteza a-5-a!

Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, miercuri, repede-repede, pe articole, bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2014.

Respectiv, bugetul de stat a fost adoptat cu 346 voturi "pentru", 49 de voturi "împotrivă" şi 7 abţineri, iar bugetul asigurărilor sociale de stat a întrunit 347 voturi "pentru", 49 de voturi "împotrivă" şi 7 abţineri.

După cum se vede bine, de votat s-a votat, însă unde au fost restul de parlamentari până la 600?! S-a întrebat cineva?

Premierul Victor Ponta a declarat, după adoptarea bugetului pe 2014, că Parlamentul a arătat prin viteza de care a dat dovadă că nu este dispus să cedeze şantajului preşedintelui privind Comisia Călăraşi şi că Traian Băsescu ar putea să promulge măcar bugetul asigurărilor sociale, pentru ca pensiile să poată fi mărite.

„În toate ţările europene dezbaterea bugetului e atributul puterii şi opoziţiei în Parlament. (...) Nicăieri nu participă regele său regina. Acest lucru se întâmplă doar în dictaturi şi în ţările subdezvoltate. (...) Fiecare categorie importantă primeşte câte ceva în plus, ceea ce e până la urmă concepţia noastră politică. (...) Asta i-am explicat ieri şi preşedintelui. Dacă gândeam ca el, nu eram oponenţi politici", a declarat Voctor Ponta, după adoptarea bugetului.

„Delegaţia FMI nu vine în România până nu avem buget. Delegaţia vine la invitaţia Guvernului care nu va fi transmisă până nu avem buget pentru că nu avem pe ce să discutăm şi nu au ce să evalueze", a mai spus Victor Ponta.

„Există o singură variantă raţională pentru preşedinte. Poate să promulge bugetul asigurărilor sociale şi eventual să retrimită bugetul ca să-şi facă ambiţia. Pensiile mărite nu se pot da decât dacă promulgă bugetul asigurărilor sociale", a adăugat premierul.

După aprobare, pedeliştii au criticat dur bugetul adoptat de uselişti. Cel mai "harnic" a fost vicepreşedintele PDL, deputatul de Buzău, Cezar Preda care a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că bugetul adoptat de Parlament este unul pentru “puşculiţa USL”, un buget al “asistaţilor social, al puturoşilor şi al nemuncii”.

Liderul democrat-liberal Cezar Preda a criticat dur bugetul adoptat de Parlament şi rapiditatea cu care acesta a trecut de votul puterii. Cezar Preda a precizat că modul în care a fost adoptat bugetul poate ajunge în Cartea Recordurilor, având în vedere timpul scurt în care a fost dezbătut, votat şi aprobat.”Singurul lucru ce poate fi remarcat de Europa în privinţa bugetului României este că el a fost adoptat cu viteza luminii. A fost contracronometru, cred că o să trimitem la Guinness Book să fie consemnat în Cartea Recordurilor, un buget de doar 20 de ore”, a spus Cezar Preda.

6. Suspendarea - de facto - a acordului de coabitare

"Cu ochi de jurist", după cum s-a caracterizat în faţa jurnaliştilor, Victor Ponta conchide: "Acordul de coabitare e suspendat, Băsescu a comis un abuz!"

Premierul Victor Ponta explica săptămâna trecută că acordul de coabitare cu şeful statului este suspendat, având în vedere că preşedintele Traian Băsescu, prin refuzul de a semna Memorandumul cu FMI, a comis "un abuz" şi a intervenit în chestiuni de politică fiscală şi bugetară, care ţin de Executiv.

Şeful guvernului a precizat că a aflat de la televizor de intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a nu semna Memorandumul cu FMI, la fel ca ministrul de Finanţe şi ca ministrul Bugetului.

"Nu am crezut că preşedintele va fi atât de iresponsabil. Am crezut că mă va înjura pe la televizor, mă va face în toate felurile, dar va semna documentul. E un nivel superior al iresponsabilităţii la care preşedintele a ajuns şi e vorba de o lipsă de discernământ", a mai pus Ponta.

Solicitat să comenteze faptul că liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a vorbit despre posibilitatea punerii sub acuzare a preşedintelui, Ponta a susţinut că Sârbu a emis o "opinie personală".